Coxa valga: cauze si factori de risc, alternative de tratament

Coxa valga: cauze si factori de risc, alternative de tratament Coxa valga: cauze si factori de risc, alternative de tratament

Ultima actualizare: 29 ianuarie 2025

Coxa-valga

Coxa valga reprezinta o deformare a soldului in care unghiul dintre diafiza femurului (corpul) si colul femurului (gatul) este mai mare decat valorile normale ajustate in functie de varsta. La nou-nascuti, acest unghi este de aproximativ 150°, insa pe masura inaintarii in varsta unghiul se va reduce la 120-130° pana la varsta adulta. In caz de coxa valga, cand unghiul format intre col si diafiza este mai mare de 140°, capul femurului se va deplasa in sus, ceea ce are un impact negativ asupra mobilitatii, stabilitatii si biomecanicii articulatiei soldului. Aceasta afectiune are potentialul de a fi congenitala (prezenta la nastere) sau dobandita ulterior, de-a lungul vietii.


Ce este coxa valga?

Coxa valga – considerata a fi in esenta o afectiune ortopedica – se refera la cresterea anormala a unghiului cervico-diafizar femural. In mod normal, valoarea acestui unghi variaza intre 120 si 135° la adulti si este de aproximativ 140° la copii, unde se reduce odata cu inaintarea in varsta. In cazul in care unghiul depaseste 135°, articulatia soldului este supusa unui dezechilibru major biomecanic, ducand la instabilitate, durere si diferite disfunctii locomotorii, cum ar fi alterarea mersului. Din cauza acestei pozitii vicioase a membrului inferior, in cele din urma capul femural aproape ca se verticalizeaza. Astfel, articulatia soldului devine predispusa fracturilor si instabila.

Coxa valga – cauze si factori de risc

Dupa cum s-a mentionat, exista doua tipuri clinice de coxa valga, si anume:

  1. forma congenitala: asociata cu defecte de dezvoltare a epifizei proximale a femurului, ceea ce duce la alungirea colului femural si reducerea compresiei normale asupra cartilajului de crestere;
  2. forma dobandita: secundara unor conditii precum fractura de col femural, tulburari osoase metabolice (rahitism), paralizia musculara si altele. Cresterea unghiului cervico-diafizar va afecta axa biomecanica normala a soldului, reducand stabilitatea articulatiei si crescand, in cele din urma, predispozitia la luxatii si uzura precoce a cartilajului articular.

De asemenea, coxa valga poate afecta fie un singur os femural, fie pe ambele:

  1. coxa valga unilaterala: asociata cu traumatisme care afecteaza cresterea placii de crestere;
  2. coxa valga bilaterala: asociata cu tulburari neuromusculare (paralizie cerebrala), sindromul Turner, displazii scheletice (displazia congenitala de sold), mucopolizaharidoze si distrofia musculara progresiva, boala Little (tetrapareza spastica).

Prin urmare, principalele cauze care duc la coxa valga sunt urmatoarele:

1. Forma congenitala

  • Displazia spondilo-epifizara congenitala (SEDC);
  • Displazia acetabulara (displazia de sold);
  • Hipoplazia acetabulara;
  • Disrafismul spinal.

2. Forma dobandita

  • Paralizia cerebrala;
  • Distrofia musculara;
  • Traume si fracturi (fractura de col femural, spre exemplu);
  • Epifizioliza capului femural;
  • Boala Paget, rahitismul, osteomalacia, deficitul de vitamina D;
  • Tuberculoza soldului;
  • Osteomielita;
  • Poliomielita;
  • Artrita idiopatica juvenila.

Alte cauze pot fi reprezentate de lipsa compresiei normale asupra articulatiei soldului, asa cum se poate observa in caz de imobilizare prelungita sau incarcare asimetrica a articulatiei. In astfel de situatii, unghiul cervico-diafizar poate fi alterat in sensul cresterii patologice.

CoxaValga

Coxa valga – simptome si manifestari clinice

Ca urmare a modificarilor axei biomecanice a femurului, coxa valga este deseori asociata si cu subluxatia colului femural si cu unghiurile acetabulare superficiale. Acetabulul (numit deseori si cavitate cotiloida) este o cavitate de la nivelul osului coxal care se articuleaza cu femurul (cu capul acestuia), formand articulatia soldului (coxofemurala). La nou-nascuti, afectiunea poate fi foarte usor trecuta cu vederea, cel putin pana in momentul in care acestia incearca sa mearga. La adulti, insa, simptomele pot fi mult mai evidente, prezentate initial sub forma de durere sau de disconfort la nivelul coapsei sau inghinal, mai ales in cazul formelor dobandite. Mai apar:

  • limitarea mobilitatii, ca urmare a afectarii amplitudinii miscarilor de flexie, de abductie si de rotatie a soldului;
  • instabilitate articulara, coxa valga crescand riscul de luxatie;
  • tulburari de mers, persoanele cu coxa valga deseori mergand schiopatat.

La copii, semnele timpurii de coxa valga pot include dificultati in deprinderea mersului sau, in unele cazuri, asimetrii ale posturii (in functie de valoarea unghiului cervico-diafizar, un picior poate fi mai scurt decat celalalt). Adultii tind sa se prezinte cu dureri cronice, deformari relativ vizibile ale soldului sau uzura articulara prematura, care progreseaza spre coxartroza. In foarte multe dintre cazuri, apare si subluxatia colului femural. Din acest motiv, persoanele adulte care au coxa valga deseori sunt nevoite sa se foloseasca de bastoane, cadre de mers sau carje, pentru a reduce incarcatura articulara deplasand greutatea de la nivelul soldului pe suportul folosit.

Coxa valga – alternative de tratament

Dupa cum s-a mentionat, la nou-nascuti unghiul dintre colul si corpul femurului se schimba in mod constant, odata cu inaintarea in varsta. Totusi, daca la ecografia soldului bebelusului sunt identificate eventuale probleme care ridica suspiciunea de diagnostic, ulterior se va recomanda tratament, de obicei conservator. In cazuri mai severe, mai ales cele dobandite care se asociaza si cu subluxatia soldului sau artroza, poate fi necesara si interventia chirurgicala. Alternativele actuale de tratament si management includ:

Tratament conservator

Indicat in formele usoare sau asimptomatice de coxa valga, mai ales la copii:

  • kinetoterapie, care are drept scop intarirea muschilor care stabilizeaza soldul (in special pe cei abductori si rotatori);
  • purtarea ortezelor de sprijin pentru sold se recomanda copiilor si adultilor cu coxa valga;
  • suplimentarea nutritionala cu vitamina D si calciu, mai ales in cazurile de rahitism.

Tratament chirurgical

Este indicat in cazurile severe, cand coxa valga duce la instabilitate articulara majora sau durere semnificativa. Interventiile chirurgicale actuale includ:

  • osteotomia corectiva: este procedura de baza pentru corectarea unghiului cervico-diafizar. Osteotomia de corectie varizanta presupune modificarea unghiului colului femurului pentru a se restabili alinierea normala cu diafiza acestuia. Deseori se utilizeaza in combinatie si cu fixatoare interne, cum ar fi placi si suruburi, pentru stabilizarea osului.
  • reconstituirea acetabulara: in cazuri severe de displazie acetabulara asociata, este necesara reconstructia chirurgicala a acetabulului, in vederea imbunatatirii congruentei dintre oasele implicate in formarea articulatiei soldului (capul femural si acetabulul);
  • artroplastia totala de sold: este rezervata cazurilor avansate, unde deteriorarea articulatiei a progresat spre coxartoza si presupune implantarea unei proteze de sold.

In special in perioada de crestere, copiii cu coxa valga necesita monitorizare periodica. In mod normal, unghiul dintre col si diafiza ar trebui sa se reduca progresiv – pana la aproximativ 120-130° la varsta adulta – pe masura ce copilul creste si se dezvolta. Pe de alta parte, diagnosticul de coxa valga este pus in momentul in care unghiul inregistrat prin ecografia de sold este mare in comparatie cu valorile normale ajustate in functie de varsta. In astfel de circumstante, necesar este sa se initieze tratamentul pentru a preveni complicatiile asociate.

 

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9626866/

https://radiopaedia.org/articles/coxa-valga

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/coxa-valga

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10615394/

https://www.physio-pedia.com/index.php?title=Coxa_Vara_/_Coxa_Valga

giItT1WQy@!-/#