Cortizol marit: simptome, cauze si solutii

Cortizolul este un hormon pe care glandele suprarenale, adica glandele endocrine de deasupra rinichilor, il produc si elibereaza in corp. Cortizolul influenteaza mai multe sisteme ale organismului, ajutand in principal la reglarea reactiei la stres.

In acest material, vom discuta mai pe larg despre proprietatile cortizolului, dar si despre ce se intampla cu corpul nostru cand avem cortizol marit si cum putem sa gestionam aceste simptome, pentru a ne mentine bunastarea pe termen lung.

Cortizol – generalitati

Hormonii sunt substante chimice care coordoneaza diferite functii ale corpului, trimitand semnale prin sange, catre organe, piele, muschi si alte tesuturi. Cortizolul este un hormon produs de sistemul endocrin, mai exact de glandele suprarenale, care sunt niste glande mici, de forma unui triunghi, situate deasupra fiecaruia dintre cei doi rinichi. Acest hormon controleaza numeroase functii ale corpului, cum ar fi:

• reglarea reactiei la factorii de stres;
• controlul metabolismului si reglarea glicemiei;
• suprimarea inflamatiei;
• reglarea tensiunii arteriale;
• controlul ciclului somn – veghe.

Corpul monitorizeaza continuu nivelurile de cortizol pentru a le mentine constante, proces care se numeste homeostazie. In caz de cortizol marit sau mai scazut decat in ​​mod normal, pot aparea diverse simptome si afectiuni daca dezechilibrul respectiv se mentine pe termen lung.

Cum actioneaza cortizolul in corp

Cand ne simtim stresati, speriati sau anxiosi, corpul reactioneaza in mod natural. Mai precis, glandele suprarenale inunda corpul cu un hormon glucocorticoid numit cortizol. Aproape toate tesuturile din corp au receptori pentru glucocorticoizi. Din acest motiv, cortizolul poate afecta aproape fiecare sistem de organe din corp, si anume:

• sistemul nervos;
• imunitatea;
• sistemul cardiovascular;
• sistemul respirator;
• functia reproducatoare;
• sistemul musculoscheletic;
• tegumentele (pielea, parul, unghiile, glandele si nervii).

Cortizolul este unul dintre principalii hormoni de stres ai corpului. Cortizolul va vine rapid in ajutor in caz de stres, mobilizand carbohidratii si grasimile pentru ca organismul sa obtina instant energie. Dar chiar si cand nu sunteti in pericol, cortizolul lucreaza in fundal, ajutandu-va sa va desfasurati activitatile de zi cu zi.

Odata eliberat de glandele suprarenale, glanda pituitara (situata in creier) este cea care regleaza insa nivelul cortizolului. Cand productia de cortizol este echilibrata, nivelurile hormonului cresc si scad in mod natural, pe parcursul zilei. Aceste tipare sunt strans legate de ritmul circadian al ciclului de somn – veghe. Nivelurile de cortizol sunt de obicei cele mai scazute intre miezul noptii si ora 04:00 si apoi cresc treptat, pana in jurul orei 08:00. Cresterea cortizolului va ajuta sa va treziti si sa incepeti o noua zi. Dupa ora 08:00, cortizolul scade pe parcursul zilei, pentru a va pregati treptat pentru somn.

Acest ritm zilnic este normal, cu exceptia cazului in care va confruntati cu o situatie stresanta, caz in care se poate ajunge la cortizol marit. Ca reactie la pericolul perceput, corpul creste temporar nivelurile de cortizol si adrenalina, pentru ca organismul sa faca fata situatiei respective. Dupa ce factorii de stres au trecut, nivelurile de cortizol si adrenalina revin la normal.

Cum aflam daca avem cortizol marit

Nivelul de cortizol din sange, urina si saliva atinge in mod normal apogeul dimineata devreme si apoi scade pe parcursul zilei, atingand cel mai scazut nivel pe la miezul noptii. Acest tipar se poate modifica daca lucrati in ture de noapte si dormiti in diferite momente ale zilei.

Pentru majoritatea testelor care masoara nivelurile de cortizol din sange, intervalele considerate normale sunt:

• intre 06:00 si 08:00, 10 pana la 20 micrograme per decilitru (mcg/dL);
• in jurul orei 16:00, 3 pana la 10 mcg/dL.

Intervalele normale pot varia de la un laborator la altul, iar uneori chiar si de la o persoana la alta. Daca trebuie sa faceti un test pentru a afla daca aveti cortizol marit, medicul va interpreta rezultatele si va va anunta daca e cazul sa efectuati teste suplimentare.

Din pacate, testele conventionale pentru functia suprarenala nu sunt foarte concludente. De multe ori, testele tipice de laborator pentru cortizol marit identifica cazurile cele mai severe de disfunctie a cortizolului numai dupa ce au progresat deja spre afectiuni cum ar fi boala Addison sau sindromul Cushing. Unii medici pot recomanda analize ale cortizolului salivar, care masoara un hormon numit DHEA (dehidroepiandrosteron), dar nici aceste analize nu sunt perfecte.

In absenta unei afectiuni, puteti afla cum evolueaza nivelul cortizolului monitorizandu-va simptomele pe parcursul zilei. Daca nivelul de energie este foarte scazut dimineata, dar pare sa creasca in jurul orei la care alte persoane merg la culcare, ciclul cortizolului este dereglat. Acesta este un bun indiciu ca trebuie sa luati masuri pentru a va reechilibra glandele suprarenale si a combate simptomele insomniei.

Cortizol marit – cauze si factori de risc

Multi factori pot cauza cortizol marit, si anume:

• stresul fizic si emotional – corpul nu poate evalua perfect gravitatea unei situatii stresante, asa ca o circumstanta banala, cum ar fi un ambuteiaj, poate determina o reactie la stres;
• anumite medicamente – cum ar fi corticosteroizii si contraceptivele orale, pot duce la cortizol marit;
• estrogenul – nivelurile ridicate de estrogen la femei, de exemplu, in timpul sarcinii, sunt asociate cu cortizol marit;
• tumora unei glande suprarenale – glandele suprarenale sunt cele care produc cortizolul, asa ca orice tulburare a acestora poate afecta nivelul de cortizol, putand cauza inclusiv cortizol marit;
• probleme ale glandei pituitare – o glanda pituitara hiperactiva stimuleaza glandele suprarenale sa produca prea mult cortizol;
• malnutritia – de exemplu, daca suferiti de o tulburare de alimentatie, precum anorexia nervoasa, puteti avea cortizol marit.

Afectiuni precum depresia, diabetul, PCOS si alcoolismul sunt, de asemenea, asociate cu niveluri ridicate de cortizol.

In caz de cortizol marit se poate ajunge inclusiv la o afectiune rara numita sindromul Cushing sau hipercortizolism. Aceasta afectiune se intalneste in special la barbatii si femeile cu varste cuprinse intre 20 si 50 de ani.

Cortizol marit – simptome

Daca aveti cortizol marit, s-ar putea sa fi observat deja unele simptome ale dezechilibrului hormonal. Cortizolul creste disponibilitatea glucozei, astfel incat sa-i ofere corpului energia necesara pentru a raspunde la o potentiala amenintare. Nivelurile ridicate de cortizol sunt strans legate si de nivelul de adrenalina, care declanseaza de obicei reactiile de tipul „lupta sau fugi”. Prin urmare, in caz de cortizol marit simptomele pot fi, de asemenea, legate de cresterea productiei de adrenalina, care va poate intensifica ritmul cardiac si creste tensiunea arteriala, conferind corpului energie si o stare de alerta.

E normal sa aveti uneori cortizol marit din cauza stresului. Stresul apare adesea din cauza unor provocari, cum ar fi un nou loc de munca sau schimbari in relatiile cu cei din jur, dar pe de alta parte stresul pe termen lung (cronic) va poate afecta sanatatea si declansa anumite simptome.

Cand stresul cronic genereaza niveluri excesive de cortizol, in corp se creeaza o stare de dezechilibru, care adesea declanseaza o cascada de simptome legate de glandele suprarenale. Potrivit Clinicii Mayo, in caz de cortizol marit simptomele pot include:

• crestere rapida in greutate, in principal la nivelul fetei, pieptului si abdomenului;
• oboseala si stari de confuzie;
• libido (apetit sexual) scazut;
• tulburari gastrointestinale si metabolice;
• slabirea capacitatii organismului de a lupta impotriva infectiilor;
• dezechilibre in ce priveste nivelul altor hormoni importanti, precum dehidroepiandrosteron, estrogen, progesteron si testosteron;
• pierderea masei musculare si a densitatii osoase (osteoporoza si fracturi);
• vindecare si regenerare celulara lenta;
• caderea parului;
• dezechilibre tiroidiene;
• hipertensiune arteriala;
• dureri de cap;
• transpiratie excesiva;
• senzatie de gura uscata;
• modificari la nivelul pielii (cum ar fi aparitia vanatailor);
• anxietate, depresie sau iritabilitate;
• sete excesiva si urinare frecventa;
• depuneri de grasime in zona dintre omoplati;
• slabiciune musculara in partea superioara a bratelor si a coapselor, fenomen aparut tot pe fond de cortizol marit;
• nivel ridicat de zahar in sange, care evolueaza deseori spre diabet de tip 2;
• dereglari ale ciclului menstrual sau cresterea excesiva a parului (hirsutism) la persoanele de sex feminin.

Si daca nu puteti adormi noaptea poate fi tot unul dintre simptomele stresului cronic, persistent, asociat cu cortizol marit.

Cortizol marit – solutii

Mai jos, vom enumera cateva masuri pe care le puteti adopta daca aveti cortizol marit si incercati sa-l readuceti si sa-l mentineti la intervale optime.

• Asigurati-va un somn de calitate: problemele cronice ale somnului, cum ar fi apneea obstructiva in somn, insomnia sau munca in ture de noapte, sunt asociate cu cortizol marit.
• Faceti miscare in mod regulat: multe studii au aratat ca exercitiile fizice regulate ajuta la imbunatatirea calitatii somnului si la reducerea stresului, ceea ce in timp poate ajuta la scaderea nivelului de cortizol, astfel incat sa evitati un potential cortizol marit.
• Invatati sa gestionati situatiile stresante si sa va ajustati tiparele de gandire asociate cu acele situatii: cand va surprindeti prins in anumite tipare de gandire, sunteti atent la felul in care respirati si la ritmul cardiac, precum si la alte semne de tensiune ale corpului, va poate fi mai usor sa recunoasteti reactiile declansate pe fond de stres si sa preveniti agravarea acestora.
• Practicati exercitii de respiratie profunda: respiratia controlata va ajuta sa va stimulati sistemul nervos parasimpatic, adica acel sistem care se activeaza in momentele de odihna, ceea ce ajuta la scaderea nivelului de cortizol.
• Distrati-va si radeti mai des: rasul favorizeaza eliberarea endorfinelor si suprima cortizolul, ajutandu-va sa nu ajungeti la cortizol marit. Participarea la hobby-uri si activitati distractive confera, de asemenea, o stare placuta, ceea ce va poate reduce nivelul de cortizol.
• Evitati relatiile toxice: relatiile sunt un aspect important al vietii noastre. Legaturile tensionate si nesanatoase cu cei dragi sau cu colegii de serviciu pot provoca situatii stresante, ceea ce pe termen lung duce la cortizol marit.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/22187-cortisol

https://www.womenshealthnetwork.com/adrenal-fatigue-and-stress/negative-effects-of-high-cortisol/

https://www.healthline.com/health/high-cortisol-symptoms