Ce sunt bacteriile lactice si ce rol au in organism?

Organismul uman este populat de miliarde de microorganisme de care depinde in buna masura derularea normala a multor functii importante, iar printre aceste microorganisme se numara si bacteriile lactice. Exista mai multe categorii de bacterii lactice care se gasesc atat in organismul uman, cat si in sol, plante, apa, alimente fermentate, lapte si produse lactate.

Aceste bacterii lactice patrund in organism preponderent prin intermediul alimentelor care le contin, dar si din mediul inconjurator, localizandu-se la nivelul tractului digestiv pe care il colonizeaza. Astfel, bacteriile lactice constituie o componenta importanta a florei intestinale, cu o contributie importanta in procesul digestiv si nu numai. De asemenea, bacterii lactice se gasesc si in flora vaginala, unde au un rol esential in mentinerea sanatatii aparatului genital feminin.

Daca vreti sa aflati mai multe informatii despre principalele tipuri de bacterii lactice din organismul uman si rolurile lor, va invitam sa parcurgeti pana la final acest articol.

Ce sunt bacteriile lactice

Denumirea de bacterii lactice este atribuita unui grup de microorganisme care au capacitatea de a fermenta carbohidratii, in urma acestui proces rezultand acid lactic. In general, bacteriile lactice sunt considerate benefice atat prin prisma aportului pe care si-l aduc in functionarea normala a organismului, cat si a faptului ca sunt indispensabile procesului de fermentare specific prepararii unor alimente, precum iaurtul, chefirul, branzeturile si muraturile.

In acelasi timp, bacteriile lactice contribuie si la conservarea acestor alimente pentru ca impiedica dezvoltarea altor bacterii care le pot altera. Nu in ultimul rand aroma, gustul si textura alimentelor fermentate depind in buna masura de concentratia de bacterii lactice.

Ce bacterii lactice exista in organism

Ca in cazul tuturor microorganismelor, exista o mare varietate de bacterii lactice, iar o buna parte dintre acestea se gasesc in organism la nivelul tractului digestiv si in flora vaginala. Fiecare gen de bacterii lactice are proprietati caracteristice, iar efectele asupra organismului difera de la o specie la alta, la fel si rolurile pe care le indeplinesc. In functie de aceste particularitati, iata care sunt principalele tipuri de bacterii lactice care colonizeaza organismul uman:

Lactobacili

Este cea mai numeroasa categorie de bacterii lactice, atat ca numar al speciilor reprezentative cat si ca prezenta in organism. Se gasesc in intestinul subtire, intestinul gros si in flora vaginala, iar in exterior sunt esentiale in fermentarea lactatelor.

Bifidobacterii

Sunt bacterii lactice care colonizeaza intestinul subtire, cu un rol important in procesarea alimentelor greu digerabile si, totodata, in mentinerea echilibrului florei intestinale.

Streptococi

Cea mai cunoscuta bacterie din aceasta specie care colonizeaza organismul uman este Streptococcus thermophilus, provenita din lactatele fermentate si fiind importanta in digestia carbohidratilor si descompunerea lactozei pentru a o face mai usor de digerat, in special de persoanele cu intoleranta la aceasta proteina din lapte.

Enterococi

Sunt bacterii lactice specifice florei intestinale, implicate in producerea acidului lactic din carbohidrati si a unor substante antimicrobiene care impiedica dezvoltarea de microorganisme patogene.

De ce avem nevoie de bacterii lactice

Fara un aport optim de bacterii lactice organismul nu ar putea functiona normal intrucat deficitul afecteaza in mod direct digestia si imunitatea. Astfel apar tulburari digestive severe care determina si malabsorbtia nutrientilor esentiali, avand drept consecinta aparitia deficientelor nutritionale. Totodata, reducerea numarului de bacterii lactice slabeste bariera imunitara la nivelul sistemului digestiv si a aparatului genital feminin, favorizand dezvoltarea de microorganisme patogene si aparitia infectiilor.

Pentru a intelege mai bine importanta lor, va prezentam rolurile pe care bacteriile lactice le au in functionarea normala a organismului.   

Mentinerea echilibrului florei intestinale

Flora intestinala este un ansamblu complex de microorganisme benefice care traiesc in tractul digestiv. Intre aceste microorganisme exista un echilibru, care, uneori, poate fi stricat prin dezvoltarea necontrolata a unor agenti patogeni, ducand la aparitia de tulburari digestive si alte probleme asociate. Bacteriile lactice domina ca numar flora intestinala si sunt astfel implicate intr-o permanenta confruntare cu microorganismele patogene, pe care le impiedica sa se inmulteasca. Totodata, datorita acidului lactic pe care il produc, mentin un pH scazut la nivelul intestinului, creand un mediu defavorabil altor tipuri de bacterii.

Imbunatatirea digestiei

Microorganismele din flora intestinala contribuie la descompunerea alimentelor in procesul de digestie, astfel incat elementele nutritive pe care le contin sa poata fi absorbite mai usor in sange. In acest proces, bacteriile lactice sunt implicate in metabolizarea carbohidratilor complecsi si a fibrelor care sunt mai greu de digerat, proces in urma caruia rezulta acidul lactic despre ale carui beneficii am amintit mai sus. Totodata un aport crescut de bacterii lactice accelereaza descompunerea lactozei – o proteina din lapte la care unele persoane au intoleranta. Astfel, consumul de lactate fermentate, care contin bacterii lactice, reduce riscul de reactii adverse specifice intolerantei la lactoza.   

Intarirea imunitatii

Flora intestinala, despre care spuneam ca este formata preponderent din bacterii lactice,  constituie totodata o componenta importanta a sistemului imunitar. Pe langa faptul ca impiedica dezvoltarea microorganismelor patogene care pot cauza infectii, bacteriile lactice stimuleaza productia de anticorpi care protejeaza mucoasa intestinala, precum si activitatea unor celule imunitare. De asemenea, contribuie la reducerea inflamatiei asociate cu unele afectiuni cronice digestive precum boala Crohn sau colita ulcerativa.

Reglarea metabolismului

Unele bacterii lactice ajuta la imbunatatirea sensibilitatii la insulina si, astfel, la un control mai bun al glicemiei. Altele pot influenta secretia de hormoni care induc senzatia de foame, contribuind la mentinerea unei greutati corporale normale. In acelasi timp, bacteriile lactice produc substante care inhiba partial sinteza colesterolului rau (LDL) in ficat.  

Surse de bacterii lactice

Bacteriile lactice nu apar pur si simplu in organism, ci patrund din exterior, in mod special prin intermediul alimentelor care le contin. Prima sursa de bacterii lactice este laptele matern, iar microorganismele benefice pe care le contine se dezvolta si se inmultesc in tractul digestiv, formand baza unei flore intestinale sanatoase. Ulterior, pe masura ce copiii cresc, aceasta flora trebuie mentionata si imbunatatita prin consumul de alimente care contin bacterii lactice.

Este vorba de alimentele obtinute prin fermentare, iar lista include preponderent produse lactate. Mai exact, este vorba de iaurt, chefir, lapte, batut, sana si branzeturi maturate, care se obtin prin fermentarea laptelui cu ajutorul bacteriilor lactice.

O alta sursa alimentara de bacterii lactice o constituie muraturile, care au la baza tot un proces de fermentare datorat acestor microorganisme. De asemenea, si borsul se obtine prin fermentarea taratelor de grau, iar ca alimente mai exotice putem mentiona kimichi – un preparat cu varza, ridichi, ceapa, usturoi si ardei iute in saramura – si natto, care contine boabe de soia fermentate.

Exista si varianta suplimentelor alimentare cu probiotice, mai exact cu microorganisme specifice florei intestinale. Orice supliment din aceasta gama contine in mod cert si bacterii lactice, dat fiind faptul ca acestea detin cea mai mare pondere in flora intestinala.

Desi sunt considerate benefice pentru sanatate, alimentele si suplimentele care contin bacterii lactice trebuie consumate cu moderatie pentru ca excesul poate cauza tulburari digestive precum balonarea, diareea, crampele abdominale. De asemenea, in cazul muraturilor, trebuie sa mai mentionam faptul ca acestea contin cantitati mari de sare, iar