Ce este si ce cauze are acidoza respiratorie?

Ce este si ce cauze are acidoza respiratorie? Ce este si ce cauze are acidoza respiratorie?

Ultima actualizare: 22 iulie 2024

Acidoza respiratorie este o stare patologica in care, de obicei, exista alterari specifice la nivelul procesului de ventilatie, ceea ce duce la acumularea in exces de CO2 (dioxid de carbon), starea fiind numita si hipercapnie. In timpul expiratiei, CO2 produs este eliminat in mediul inconjurator. In corpul uman, acesta se combina cu apa, sub actiunea anhidrazei carbonice, formandu-se acid carbonic. Ulterior, acidul carbonic disociaza intr-un ion de hidrogen si bicarbonat, ajutand la mentinerea pH-ului intern in limite fiziologice. Cand prin expir nu se elimina CO2 in cantitatea suficienta, dioxidul de carbon se acumuleaza in exces, iar ulterior mai mult CO2 se va transforma in acid carbonic.

Acidul carbonic, dupa cum si denumirea o spune, va duce la scaderea pH-ului intern, asadar la acidificarea acestuia. Eliminarea deficitara de dioxid de carbon apare din cauza hipoventilatiei la nivelul alveolelor pulmonare, cel mai adesea ca urmare a patologiilor pulmonare si, in unele cazuri, ale celor cardiovasculare. In prezenta hipoventilatiei alveolare, sunt frecvent intalnite doua caracteristici, si anume acidoza respiratorie si hipercapnia. Pentru a compensa alterarea acestui echilibru dintre CO2 si bicarbonat (HCO3-), rinichii incep sa elimine din corp mai mult acid sub forma de ioni H+ si amoniu (acid), concomitent cu absorbtia suplimentara de ioni bicarbonat (baza).


Ce este acidoza respiratorie?

Acidoza respiratorie (hipercapnia primara) apare atunci cand exista un dezechilibru major intre productia de dioxid de carbon in organism si eliminarea sa prin expiratie. Aproape intotdeauna, acidoza respiratorie este rezultatul insuficientei respiratorii cu hipoventilatie alveolara rezultata si se caracterizeaza printr-o crestere a presiunii partiale a CO2 (PaCO2), scaderea pH-ului (care in mod normal are valori cuprinse intre 7,35 si 7,45), cu cresterea moderata a concentratiei bicarbonatului (HCO3-) seric. Exista doua tipuri specifice de acidoza respiratorie, si anume acuta sau cronica. Acestea sunt diferentiate pe baza duratei de-a lungul careia are loc cresterea PaCO2.

1. Acidoza respiratorie acuta

Cresteri acute ale PaCO2 determina cresterea concentratiei intracelulare de CO2. Ulterior, dupa cum s-a mentionat mai sus, se va forma acid carbonic suplimentar, care disociaza in ioni de H, ceea ce va duce la scaderea pH-ului sangelui (acidemie). In acidoza respiratorie acuta, se poate observa faptul ca hipercapnia si concentratiile de bicarbonat si H+ cresc foarte usor (chiar si in 10 minute de la momentul instalarii hipoventilatiei).

2. Acidoza respiratorie cronica

Daca hipercapnia (cresterea concentratiei de CO2) persista, apare compensarea renala pentru a se restabili echilibrul acido-bazic. Hipercapnia cronica determina cresterea concentratiei de H+ la nivelul celulelor renale, promovand excretia suplimentara a acestora. Va creste semnificativ si nivelul de bicarbonat seric (pentru reechilibrarea pH-ului), iar compensarea renala ajuta si la restabilirea pH-ului mediului intern (care poate fi in limite normale sau relativ usor scazut).

Acidoza respiratorie – cauze si factori de risc

Acidoza respiratorie poate avea la baza o gama variata de cauze, care implica alterari de natura specifica: cresterea productiei de CO2, tulburari ale schimbului de gaze la nivelul alveolelor si capilarelor pulmonare, anomalii ale peretelui toracic, disfunctii ale muschilor respiratori, chiar tulburari neurologice care afecteaza centrul respirator medular. Anumite conditii, cum sunt starile febrile, frisoanele, activitatea fizica crescuta, hipertiroidismul si statusul epileptic pentru o perioada lunga, pot duce la hipercapnie, insa deseori aceasta este inlaturata cu ajutorul mecanismelor fiziologice. Principalele cauze asociate cu acidoza respiratorie sunt urmatoarele:

Tulburari ale schimbului de gaze la nivelul alveolelor si capilarelor pulmonare

  • Acut: exacerbarea unei boli pulmonare de baza, sindromul de detresa respiratorie si edemul pulmonar acut, astmul bronsic, pneumonia severa, pneumotoraxul si hemotoraxul, aspiratia unui corp strain sau varsaturile foarte severe, laringospasmul, atelectazia, tromboembolismul, fibroza pulmonara, asfixierea (inec, strangulare).
  • Cronic: boala pulmonara obstructiva cronica, obezitatea extrema, emfizemul pulmonar, insa si cancerul bronhopulmonar.

Tulburari ale peretelui toracic si ale muschilor respiratori

  • Acut: slabiciune musculara, crizele de miastenia gravis, sindromul Guillain-Barre si scaderea severa a nivelului de potasiu (hipokaliemie) sau fosfat (hipofosfatemie), botulismul.
  • Cronic: slabiciunea musculara, leziunile maduvei spinarii, poliomielita, scleroza multipla, scleroza laterala amiotrofica, mixedemul, cifoscolioza, apneea obstructiva de somn, obezitatea extrema, distrofia musculara.

Disfunctia (depresia) centrului respirator

  • Anumite medicamente (opiacee, anestezice, sedative, hipnotice), administrarea de oxigen (ventilatie mecanica) in hipercapnia cronica, apneea centrala in somn si obezitatea extrema (sindromul Pickwickian), leziunile sistemului nervos central si accidentul vascular cerebral, alcaloza metabolica (hipercapnia este un raspuns adecvat la cresterea pH-ului), encefalita.

Schimbari in tiparul respirator

  • Respiratia este un act reflex, iar la o persoana sanatoasa frecventa respiratorie (numarul de respiratii per minut) este de 12-20. In cazul in care exista o modificare a tiparului respirator normal, trecandu-se la un model dispenic (frecventa respiratorie crescuta, insa inspirandu-se volume reduse de aer), asa cum se observa la persoanele cu sindrom de detresa respiratorie acuta, se poate ajunge la acidoza respiratorie.
  • In unele stari de boala (soc, de exemplu), pot exista zone pulmonare cu perfuzie alveolara minima sau chiar absenta (tromboembolism pulmonar, emfizem, fibroza), ceea ce in timp va duce la acidoza respiratorie.
  • Efortul fizic intens si atacurile de panica pot duce la acidoza respiratorie acuta, deoarece pot altera, temporar, tiparul respirator normal.

Ca tulburare primara, si nu ca simptom al unei afectiuni in sine, acidoza respiratorie este, uzual, cauzata de hipoventilatie. Hipoventilatia implica alterari in schimbul de gaze alveolare, precum si la eliminarea insuficienta de CO2 prin expiratie. Deseori, hipoventilatia se asociaza bolilor pulmonare (boala pulmonara obstructiva cronica), supradozajului de opiacee, obezitatii severe (asa-zisul sindrom de hipoventilatie asociat obezitatii) si leziunilor cerebrale (dintr-un accident vascular cerebral). La persoanele in stare critica, acidoza respiratorie poate aparea si din cauza febrei, frisoanelor, acidozei metabolice subiacente, bolilor tiroidiene sau, uneori, sepsisului.

La persoanele cu insuficienta pulmonara si boala pulmonara obstructiva cronica, dietele bogate in carbohidrati, mentinute pentru perioade indelungate, pot duce la acidoza respiratorie. Chiar si la persoanele sanatoase, efortul fizic intens poate duce la hipercapnie si, astfel, la stare acuta de acidoza respiratorie. Totusi, ca urmare a mecanismelor fiziologice de reechilibrare, acidoza respiratorie nu este mentinuta si, in scurt timp, homeostazia interna este redobandita. Mai exista posibilitatea ca aceasta stare sa fie indusa de expunerea directa la CO2 exogen (cum ar fi atunci cand se fac anumite intervenii chirurgicale, spatiile inchise cu circulatie limitata a aerului).

Acidoza respiratorie – simptome si manifestari clinice

In caz de acidoza respiratorie, simptomele pot fi diferite atat in functie de cauza de baza, cat si de stadiul afectiunii si perioada care s-a scurs pana la instalarea hipercapniei. Un numar mare de persoane cu acidoza respiratorie acuza dispnee, respiratie suieratoare (wheezing-ul), tulburari de somn, stari de anxietate. In unele cazuri, ca urmare a hipoxiei (concentratia scazuta de oxigen), poate aparea cianoza extremitatilor. Daca acidoza respiratorie este severa si cauzata de hipoventilatie prelungita, cronica, pot aparea simptome suplimentare cum sunt starea psihica alterata, mioclonia (contractie musculara brusca si involuntara) si chiar convulsiile sustinute.

Este important de retinut ca acidoza respiratorie, caracterizata prin hipercapnie, deseori induce vasodilatatie cerebrala. In cazuri grave, se poate ajunge la cresterea presiunii intracraniene, cu edem papilar, hernie cerebrala si, uneori, chiar deces. Acidoza respiratorie cronica se prezinta, pe langa simptomele prezentate mai sus, si cu pierderi de memorie, tulburari de coordonare sau policitemie, hipertensiune pulmonara si insuficienta cardiaca. Simptomele mai pot include si cefalee, stari de agitatie, somnolenta in timpul zilei, slabiciune generalizata. Dupa cum am mentionat, la nivel cerebral are loc vasodilatatia, proces denumit „narcoza prin CO2”.

Surse:

  1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482430/
  2. https://www.ajkd.org/article/S0272-6386(23)00610-8/fulltext
  3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559154/
  4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507807/
  5. https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/respiratory-acidosis
  6. https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/respiratory-acidosis