Cate tipuri de anxietate exista si ce trebuie sa stiti despre ele?

Anxietatea poate fi definita ca o stare prelungita de neliniste sau teama fata de un pericol existent doar in imaginatia persoanei care experimenteaza o astfel de stare. Exista mai multe tipuri de anxietate care adesea se manifesta ocazional, estimandu-se ca aproximativ un sfert din populatia globului a trecut cel putin odata in viata printr-un astfel de episod. 

Diferitele tipuri de anxietate devin o problema atunci cand se manifesta in mod constant sau repetat in diferite imprejurari care declanseaza acea stare emotionala puternica ce poate afecta viata de zi cu zi si totodata poate avea consecinte negative asupra sanatatii fizice si psihice.

O persoana poate experimenta unul sau mai multe tipuri de anxietate, care se manifesta deseori in mod asemanator dar se diferentiaza prin factorii care induc starea emotionala puternica. Despre toate aceste tipuri de anxietate vom vorbi in cele ce urmeaza, asa ca va invitam sa continuati lectura daca doriti sa aflati mai multe informatii.

Factori de risc pentru principalele tipuri de anxietate

Mecanismul care declanseaza anxietatea nu este inca pe deplin descifrat insa ceea ce se stie este ca unele persoane au o predispozitie pentru diferite tipuri de anxietate, iar in multe cazuri aceasta este mostenita ereditar. Aparitia anxietatii este influentata de o serie de factori care tin de experiente puternice aparute pe parcursul vietii. Traumele suferite in copilarie sau ulterior in adolescenta ori la maturitate pot sta la baza multor tipuri de anxietate, la fel si diagnosticarea cu o afectiune grava. Stresul cronic poate cauza la randul sau unele tipuri de anxietate, care pot aparea sau se pot agrava si pe fondul consumului excesiv de alcool sau stupefiante.

De asemenea, persoanele care au rude apropiate ce sufera de astfel de tulburari prezinta un risc mai mare de a dezvolta unul sau mai multe tipuri de anxietate pe parcursul vietii. Nu in ultimul rand, persoanele cu diferite probleme de sanatate mintala pot dezvolta mai usor tulburari de anxietate.

Ce tipuri de anxietate au fost identificate pana in prezent

Spuneam ca exista mai multe tipuri de anxietate care se deosebesc in mod special prin obiectele sau situatiile care le genereaza. Intensitatea starii de neliniste si simptomele asociate pot sa difere de la o persoana la alta, la fel si modul in care este perceput potentialul pericol, insa factorii care declanseaza toate aceste tipuri de anxietate sunt aceiasi pentru fiecare categorie.    

In functie de acest criteriu, putem vorbi de urmatoarele tipuri de anxietate:

Anxietatea de separare

Este unul din acele tipuri de anxietate care apar la varste fragede, avand debutul in general intre varsta de 6 luni si 3 ani, insa nu este exclus sa apara si la copii mai mari si chiar la adolescenti sau adulti. Aceasta tulburare este generata de teama copiilor de separare fata de parinti sau persoana care ii ingrijeste, fata de care dezvolta atasament. Anxietatea de separare se manifesta prin teama ca ceva rau i se poate intampla persoanei de atasament sau ca se va pierde legatura cu aceasta. De aceea, copiii cu o astfel de problema refuza sa se desparta de persoana respectiva, iar cand acest lucru este pe cale sa se intample, se agata cu disperare de aceasta, tipa si plang.

Copiii cu anxietate de separare continua sa planga si dupa ce despartirea se produce, refuza sa comunice cu alti copii sau alte persoane din anturaj, se intereseaza des de soarta persoanei de atasament, doresc sa comunice cu ea sau sa primeasca asigurari ca aceasta nu a patit nimic si ca se vor revedea curand.

Mutismul selectiv

Face parte tot din categoria acelor tipuri de anxietate cu debut in copilarie si se manifesta in special prin incapacitatea persoanei afectate de a vorbi in anumite situatii sau in fata unor persoane. Persoanele cu aceste tipuri de anxietate nu au probleme in a comunica normal cu persoanele apropiate, dar se blocheaza atunci cand trebuie sa vorbeasca in anumite situatii, chiar cu riscul unor repercusiuni negative. Asa cum spuneam, mutismul selectiv apare in copilarie si se manifesta preponderent prin incapacitatea de a vorbi la scoala, in colectivitati sau in fata profesorilor ori altor persoane. Daca nu este tratat la timp, mutismul selectiv persista cel mai adesea si la varsta adulta, generand serioase dificultati de adaptare.

Agorafobia

Este teama fata de zonele aglomerate sau de spatiile cu multa agitatie sau un numar mare de oameni, cu toate ca aici nu exista niciun pericol real. Persoanele cu astfel de tipuri de anxietate evita sa mearga la spectacole, concerte in aer liber sau la cinematograf ori evenimente sportive, nu folosesc foarte des transportul in comun si nu se simt in largul lor nici in malluri, in pietele publice sau in orice alte zone aglomerate. Astfel de spatii le insufla teama si senzatia unui pericol de care nu vor putea scapa din cauza aglomeratiei. De asemenea, persoanele cu agorafobie se jeneaza si de reactiile pe care le-ar putea avea intr-un spatiu aglomerat si care ar putea  atrage atentia celor din jur, punandu-le intr-o situatie neplacuta.

Anxietatea sociala

Vorbim de tipuri de anxietate generate de interactiunea sociala sau de situatii care le-ar putea pune pe respectivele persoane intr-o situatie in care sa fie judecate de cei  din jur. Astfel, persoanele cu anxietate sociala evita sau chiar se tem fie sa socializeze cu persoane necunoscute, fie sa apara  in fata unui auditoriu numeros sau chiar sa manance in public in ideea ca cineva le-ar putea privi.

Anxietatea generalizata

Anxietatea generalizata nu este concentrata asupra unui aspect anume, ci presupune o stare de neliniste persistenta legata de aspecte ale vietii.  Poate fi generata de ingrijorari cu privire la aspectele financiare, locul de munca, relatia cu familia sau persoanele apropiate, cariera, planurile de viitor pe termen scurt sau lung. Totodata, anxietatea generalizata poate fi influentata si de alte tipuri de anxietate, fiind o forma cronica ce poate duce la depresie daca nu este tratata la timp.

Fobiile specifice

Si in aceasta categorie intra mai multe tipuri de anxietate care au in comun faptul ca sunt induse de un anumit obiect sau situatie ce genereaza o senzatie exagerata de teama sau neliniste. Spre exemplu, unele persoane au fobie fata de anumite animale cum ar fi cainii sau rozatoarele,  altele se tem de insecte precum paianjenii sau gandacii, in timp ce alte persoane se tem sa mearga cu avionul sau sa calatoreasca pe apa. De asemenea, putem vorbi si despre fobie de sange, de ace, de dentist sau de vizita la medic in general, precum si de fobia de inaltime, intuneric sau spatii inguste.

Anxietatea asociata cu boala

Apare de obicei odata cu stabilirea unui diagnostic grav sau cu aparitia unor simptome care sugereaza o posibila problema grava de sanatate. Astfel de situatii genereaza, ingrijorare, neliniste si chiar teama cu privire la evolutia bolii sau la tratamentul ce trebuie urmat, mai ales daca acesta presupune o interventie chirurgicala sau alte proceduri complexe si de durata. Este firesc ca oameni sa-si faca griji in privinta sanatatii insa daca acesta sunt exagerate pot influenta negativ chiar si evolutia bolii care le-a generat. Din acest motiv, consilierea psihologica este deseori inclusa in tratamentul pacientilor cu afectiuni grave, care pot dezvolta astfel de tipuri de anxietate.

Tulburarea de panica

Este o forma de anxietate destul de severa constand in atacuri de panica recurente care apar in mod neasteptat, alternand cu perioade de neliniste persistenta legata de iminenta unui nou atac. Atacul de panica poate fi considerat o criza de anxietate, constand intr-un episod scurt dar intens de neliniste sau teama impinsa la extrem, care determina si manifestari de ordin fizic. Astfel, in cazul unui atac de panica apar palpitatiile, senzatia de amorteala sau furnicaturi la nivelul mainilor, transpiratie abundenta sau frisoane, dureri in piept insotite de respiratie ingreunata, ameteala sau senzatia de lesin.

Un astfel de episod dureaza in medie cam 10 minute, in decursul carora manifestarile enumerate mai sus ating un varf de intensitate, dupa care se amelioreaza pana cand dispar.