Cascatul reprezinta de fapt un act reflex, ce implica deschiderea involuntara a gurii, descrisa prin largirea maxima a maxilarului, urmata de inhalarea lunga si profunda pe cale orala, insa si nazala, a aerului. Deseori, cascatul este urmat de o expiratie lenta, pe nas si gura, asociata cu o senzatie generala de confort. In general, durata medie a cascatului este de 5 secunde. Mai este observat si faptul ca la oameni si chiar la alte specii de mamifere, cascatul este insotit si de intinderea membrelor superioare si/sau inferioare. Este remarcabil, pe de alta parte, cat de putin interes a fost acordat acestui fenomen, desi este unul pe care fiecare om il manifesta zilnic.
Cascatul a fost mult timp considerat un semn al plictiselii si oboselii, fiind frecvent interpretat si drept o forma a lipsei de respect atunci cand are loc in cadrul unei discutii, prezentari. Bizar este si faptul ca acest fenomen este contagios, deoarece a vedea sau a auzi pe cineva care casca, chiar a ne gandi la cascat, poate declansa acest act reflex. Totusi, stiinta moderna este din ce in ce mai interesata de mecanismele si scopul acestui act reflex, iar dezbaterile privind relevanta, utilitatea si eficienta sa in context fiziologic si patologic sunt inca in desfasurare. Cascatul, desi este un act reflex, nu ar trebui sa aiba loc excesiv, ci doar in anumite circumstante.
Farmacistii Catena recomanda Tonico Forte, un supliment alimentar fara zahar, cu indulcitor, avand in compozitie 4 aminoacizi (arginina, fosfoserina, glutamina, asparagina) si vitamina B12.
Cascat excesiv – cauze si posibile afectiuni asociate
Desi cascatul se asociaza in general cu sentimentul de plictiseala, somnolenta, oboseala, exista si studii care fac o corelatie intre cascatul excesiv si posibila prezenta a anumitor afectiuni. De exemplu, ca urmare a faptului ca prin cascat se inhaleaza un volum mult mai mare de aer, poate fi vorba despre necesitatea suplimentarii cu oxigen a organismului, cum se observa in anumite afectiuni cardiovasculare, boli pulmonare obstructive sau chiar sindroame neurologice. In cele ce urmeaza, vor fi prezentate cateva dintre patologiile in care, printre altele, persoanele prezinta si exacerbarea acestui reflex, cu episoade regulate de cascat la intervale de timp relativ scurte.
-
Accidentul vascular cerebral
AVC-ul de circulatie anterioara, cu leziuni unilaterale, supratenoriale, poate fi asociat cu cascat excesiv. De exemplu, s-au observat 3 sau mai multe episoade de cascat, de-a lungul a 15 minute, la toti cei 7 subiecti ai unui studiu, care au prezentat AVC mediu, acut, cu semne de disfunctie, cum ar fi afazie, paralizie a ochilor. Un alt studiu sustine faptul ca un pacient cu AVC, care nu putea sa isi miste voluntar bratul, a putut face acest lucru in momentul in care a cascat. Tipul specific de AVC de circulatie anterioara (numit si sindrom Foix-Chavany-Marie) a fost asociat cu cascat excesiv, precum si cu AVC-ul de circulatie posterioara.
Sindroamele de blocare reprezinta afectiuni complexe, cu simptomatologie specifica, cum ar fi tetraplegia, paralizia bulbara, disfunctiile senzoriale, ca urmare a leziunilor aparute la nivelul trunchiului cerebral. Se prezinta sub mai multe forme si, in general, s-au asociat cu exacerbarea reflexului cascarii, desi nu reprezinta un simptom specific sindroamelor. Acestea pot fi cauzate fie de patologii vasculare ale creierului, fie de prezenta tumorilor.
Un alt raport al unui caz in care un pacient prezenta o tumoare la nivelul trunchiului cerebral a fost asociat cu cascat spontan, excesiv. Hemangioblastomul, desi a dus la simptome autonome, cum ar fi hipotensiunea ortostatica, a dus si la cascat excesiv, probabil ca urmare a fenomenului de crestere a presiunii intracraniene. Tumorile cerebrale care cauzeaza cascatul excesiv au fost recunoscute cu decenii in urma, iar aparitia cascatului – in esenta un act respirator atipic – din cauza tumorii cerebrale poate fi explicata prin iritatia creierului si impulsuri aferente la nivelul centrului respirator, care ii afecteaza activitatea ritmica.
Combinatia de magneziu si complex de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B12 si acid folic) de la Benesio contribuie la metabolismul energetic normal, la reducerea oboselii si extenuarii, la mentinerea sanatatii psihice si la functionarea normala a sistemului nervos.
Cascatul excesiv a fost mentionat si in contextul leziunilor cerebrale traumatice. In mod uzual, s-a asociat cu hiperventilatia, servind drept semn al unei leziuni recente la nivel cerebral, dar de impact puternic. Leziunea asociata cu exacerbarea acestui fenomen are loc de obicei la nivelul trunchiului cerebral.
In unele cazuri, epilepsia se poate prezenta cu cefalee occipitala, cascat compulsiv, singultus (sughit) si alte simptome specifice. Persoanele cu epilepsie pot casca excesiv inainte, in timpul sau imediat dupa criza epileptica initiata in lobul temporal.
Multi specialisti considera ca fenomenul cascatului este un simptom premonitoriu al migrenei. Desi trunchiul cerebral este strans asociat de fiziopatologia migrenei, adevarata cauza a acestor crize de migrena ar putea fi modificari functionale ale conectivitatii hipotalamus – trunchi, si acest lucru ar putea explica simptomele premonitorii tipice ale migrenei (oboseala, cascat), dar si asocierea tipica a crizelor cu ciclul circadian sau perioada menstruala.
Mai multe boli neurodegenerative au fost asociate cu cascatul excesiv. Nu este vorba neaparat despre existenta lor, pe cat este vorba despre un eventual simptom care se asociaza cu progresul bolii neurodegenerative:
-
scleroza laterala amiotrofica;
-
boala extrapiramidala netratata: encefalita letargica, sindrom Parkinson postencefalic;
-
boli extrapiramidale: paralizie supranucleara progresiva;
-
scleroza multipla;
-
narcolepsie (sindromul Gelineau).
-
Reactie vasovagala
Este cauzata de atacul de cord, disectia de aorta, precum si de diferiti factori cu impact emotional mai puternic. Cu toate acestea, alte simptome sunt mult mai relevante intr-un astfel de context. In egala masura, stresul, anxietatea si depresia predispun o persoana la a casca mai mult, cel mai probabil ca urmare a faptului ca acest reflex are potentialul de a oferi o oarecare stare de confort.
Cercetarile privitoare la impactul cascatului excesiv asupra sanatatii, respectiv relevanta acestui fenomen, sunt inca limitate. Omniprezenta cascatului la majoritatea claselor vertebrate si chiar la nou-nascuti sugereaza ca a-l considera doar o manifestare a plictiselii sau somnolentei nu este justificabil. Poate avea un rol mult mai important in fiziologia organismului si a anumitor boli, iar multi specialisti considera ca ar trebui mult mai intens explorat in acest sens. Cu toate acestea, pana cand vom obtine raspunsuri concludente, putem presupune ca in esenta cascatul reprezinta un semnal paralingvistic a carui insemnatate este inca obscura.
Surse:
https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/j.pneurobio.2017.11.003
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3678674/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559026/
https://medlineplus.gov/ency/article/003096.htm
https://www.baptisthealth.com/care-services/conditions-treatments/excessive-yawning
https://www.medicalnewstoday.com/articles/324401