Cancer colorectal – cauze, factori de risc, simptome, diagnostic si screening

Cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la nivel mondial si a patra cea mai frecventa cauza de deces din cauza cancerului. Acest tip de cancer se dezvolta la nivelul colonului si rectului, ca urmare a cresterii anormale a celulelor de la acest nivel, ceea ce duce la formarea polipilor, excrescente aparute la nivelul peretelui colonului. Asadar, primul potential semn al unui cancer colorectal il reprezinta prezenta polipilor. In momentul in care se atesta prezenta unui polip la nivelul colonului, este foarte importanta monitorizarea periodica, prin metode de screening specifice, si cunoasterea eventualelor simptome asociate.

Incurajator este faptul ca incidenta cazurilor de cancer colorectal a continuat sa scada in ultimii ani, probabil ca urmare a dezvoltarii de noi metode de screening si alternativelor terapeutice cu eficienta superioara. Totusi, cancerul colorectal inca ramane o problema de sanatate publica, in tara noastra fiind unul dintre cele mai frecvent intalnite. Chiar daca prezenta polipilor nu indica neaparat risc de malignizare, ca urmare a faptului ca au risc de a evolua spre cancer, se recomanda monitorizarea atenta a acestora. In cele ce urmeaza, vor fi prezentate cauzele care duc la aparitia unui cancer colorectal, simptomele asociate, precum si modalitatile de screening si diagnostic.

Cancer colorectal – cauze si factori de risc

Exista o gama deosebit de variata de cauze care pot duce la cancer colorectal, acesta fiind si un motiv pentru care incidenta acestuia este foarte mare. Conform datelor, peste 70% din cazurile de cancer colorectal sunt sporadice (dobandite), in jur de 20% apar ca urmare a unei predispozitii genetice (grupare familiala, in care mai multi membri ai familiei au fost diagnosticati cu cancer colorectal), iar 10% se asociaza unor sindroame mostenite care cresc semnificativ riscul bolii. Dintre sindroamele mostenite, polipoza adenomatoasa familiala si sindromul Lynch se asociaza cel mai des diagnosticului de cancer colorectal.

Alte cauze si alti factori de risc sunt urmatorii:

• varsta: potentialul de a dezvolta cancer colorectal creste semnificativ dupa varsta de 50 de ani;
• bolile inflamatorii intestinale: colita ulcerativa (rectocolita ulcero-hemoragica), precum si boala Crohn, cresc riscul de a dezvolta cancer colorectal (din acest motiv, este recomandat ca persoanele cu aceste afectiuni sa isi faca periodic colonoscopie, ca parte a alternativelor de screening pentru cancerul colorectal);
• sindroame genetice: sindromul Gardner, Turcoat, Peutz-Jeghers;
• antecedentele familiale de cancer colorectal, polipi adenomatosi;
• tratamentele pentru cancer in copilarie, care au presupus iradiere abdominala, maresc riscul de cancer colorectal, motiv pentru care se recomanda screening la 10 ani dupa tratament si in momentul implinirii varstei de 35 de ani;
• alte afectiuni asociate riscului crescut de cancer colorectal sunt acromegalia necontrolata, rezistenta la insulina si diabetul;
• asocieri puternice cu stilul de viata: obezitatea, consumul excesiv de carne rosie, procesata, consumul de alcool, fumatul, terapia de deprivare a androgenilor si dieta deficitara in fibre vegetale, expunerea la substante cancerigene volatile (benzen, formaldehida), sedentarismul;
• nivelurile crescute de tesut adipos visceral, fara a fi neaparat asociate obezitatii, par a creste riscul de cancer colorectal, prin secretia in exces de citokine proinflamatorii.

Factorii dietetici pot juca predispune o persoana la cancer colorectal. Aportul crescut de grasimi si proteine de origine animale, precum si aportul sarac in fibre vegetale, creste riscul de cancer si de simptome asociate. Aproximativ 15-40% din totalul cazurilor de cancer de colon ajung sa se dezvolte din polipi colonici, cu un curs precanceros de 2-5 ani din momentul diagnosticarii. Polipii mai mici de 1 centimetru au un risc mai mic de 2% de a deveni cancerosi, insa in cazul celor cu dimensiuni mai mari de 3 centimetri, exista un risc de peste 40% de evolutie maligna, spre cancer colorectal. Din acest motiv, este absolut esential sa se faca screening periodic.

Cancer colorectal – simptome si manifestari

In prima faza, un cancer colorectal este adesea asimptomatic, adica nu prezinta simptome. Acestea apar pe masura ce boala evolueaza. In general, persoanele cu cancer colorectal prezinta urmatoarele simptome:

• rectoragie (eliminarea de sange prin anus) sau hematochezie (prezenta de sange in scaun), desi scaunul poate sa nu aiba modificari vizibile. In unele cazuri, sangele eliminat poate fi observat pe hartia igienica.
• tulburari de tranzit, cum ar fi constipatie si diaree, care pot dura chiar căteva zile;
• obstructie intestinala, manifestata prin dureri abdominale, balonare, distensie abdominala, greata, varsaturi, epuizare si dificultati de defecatie (in acest caz, cresterea masei tumorale duce la obstructie intestinala);
• simptome sistemice: scadere marcanta si rapida in greutate, apetit redus, anemie (ca urmare a eliminarii de sange in scaun);
• aparitia unei mase abdominale care poate fi palpata.

In general, masa abdominala si diferitele simptome sistemice sunt mult mai frecvente in caz de cancer colorectal pe partea dreapta, pe cand scaunul cu sange si obstructia intestinala apar mai des in cancerul de colon stang. Modificarile obiceiurilor de defecare (constipatie, urgenta de a defeca, diareea) sunt frecvente in cancerul rectal. In caz de cancer colorectal, aceste simptome apar in tandem, ca urmare a afectarii atat colonului, cat si rectului. Simptomele sistemice apar, de obicei, in stadii avansate de boala, insa exista o tendinta tot mai pronuntata ca persoanele sa isi cunoasca propriul risc de cancer de colon, prezentandu-se la medic inca din stadii incipiente.

Cancer colorectal – diagnostic si metode de screening

Principala modalitate de diagnostic o reprezinta identificarea eventualului factor de risc, si anume prezenta polipilor, prin colonoscopie. Intrucat aceasta investigatie poate fi destul de neplacuta, se poate opta si pentru clisma baritata si radiografie sau colonoscopie virtuala CT. Totusi, daca se certifica prezenta unei formatiuni, se recomanda colonoscopia pentru prelevarea unei biopsii, necesara pentru a se vedea daca formatiunea este maligna. Colonoscopia este o metoda deosebit de eficienta atat de diagnostic, cat si de screening periodic, mai ales la persoanele cu risc. Alte investigatii, cum ar fi imagistica prin CT si RMN, sunt eficiente in stadii avansate ale bolii.

Este deosebit de important ca persoanele care prezinta risc cunoscut de cancer colorectal sa isi faca investigatii periodice, prin tehnici de screening specifice, cum ar fi:

• colonoscopie;
• irigografie;
• colonoscopie virtuala (colonografie CT);
• sigmoidoscopie;
• determinarea de hemoragii oculte in fecale (gFOBT sau FIT), testul FIT-ADN (ADN izolat din materiale fecale).

Investigatiile ar trebui facute periodic, dupa indicatiile medicului specialist. Preventia este mult mai usoara decat tratarea afectiunii in sine, iar prognosticul asociat diagnosticului este cu mult mai favorabil in cazul in care un cancer colorectal este depistat in faze incipiente. Ca urmare a faptului ca riscul de cancer colorectal exista la toata lumea, si nu doar la persoanele care au un istoric familial pozitiv sau care sufera de boli inflamatorii intestinale, precum si din cauza unei incidente atat de crescute a acestui tip de cancer, toata lumea ar trebui sa aiba in vedere tehnicile acestea de screening si depistare precoce a cancerului colorectal.

Cancer colorectal – sfaturi pentru preventie

Dupa cum am mentionat deja, riscul de cancer colorectal este crescut nu doar la persoanele cu predispozitie familiala spre acest tip de cancer sau cu boli inflamatorii intestinale, ci se asociaza si unui stil de viata inadecvat. Asadar, pentru a reduce riscul de cancer colorectal, se recomanda urmatoarele:

• practicarea regulata de activitate fizica si mentinerea unei greutati in limite optime;
• dieta bogata in fructe, legume, fibre vegetale si grasimi polinesaturate (peste, nuci, alune), cereale integrale, limitarea consumului de carne rosie, procesata, si evitarea unei diete mult prea bogate in proteine sau grasimi saturate;
• asigurarea unui aport adecvat de vitamine (acid folic, piridoxina, D) si minerale (magneziu, calciu);
• limitarea consumului de alcool si renuntarea la fumat;
• controlul optim al glicemiei;
• tratamentul si gestionarea optima a bolilor colorectale benigne, cum ar fi polipi, adenoame, colita ulceroasa, boala Crohn;
• screeningul periodic, in special daca exista istoric familial pozitiv de cancer colorectal sau ca urmare a aparitiei unor simptome ce pot fi puse pe seama acestei patologii.

Dincolo de toate acestea, pe fondul aparitiei unor simptome si ca urmare a riscului pozitiv, este esential screeningul regulat. Ghidurile actuale recomanda ca persoanele cu varsta de peste 50 de ani sa inceapa screeningul pentru cancer colorectal. In situatia in care o persoana are istoric familial (rude, parinti, frati) de polipi adenomatosi sau cancer colorectal, screeningul poate sa inceapa chiar mai devreme, fiind cea mai eficienta metoda de preventie.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559064/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK586003/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8996939/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5297828/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470380/