Bronsiectazie – factori de risc, cauze, manifestari si tratament

Bronsiectazia este o afectiune pulmonara manifestata prin deteriorarea si dilatarea bronhiilor (tuburile care conecteaza traheea cu partile cele mai de jos ale plamanilor). Deoarece bronhiile sunt deteriorate, mucusul nu poate fi eliminat asa cum se intampla de obicei. Din aceasta cauza, bacteriile se dezvolta in mucus, provocand si mai multa inflamatie si leziuni la nivelul plamanilor. Drept urmare, persoana in cauza ajunge sa tuseasca excesiv, in incercarea de a elimina mucusul infectat.

Care este diferenta dintre bronsiectazie si bronsita?

Bronsiectazia si bronsita au simptome similare, cum ar fi acumularea de mucus in plamani si tuse. Cu toate acestea, bronsiectazia provoaca dilatarea permanenta a cailor respiratorii, in timp ce bronsita este o infectie temporara, care nu provoaca probleme de durata.

Cate tipuri de bronsiectazie exista?

Bronsiectaziile pot fi diagnosticate si recunoscute la examinarile imagistice si pot fi de trei feluri: cilindrice, varicoase sau chistice. Bronsiectazia cilindrica este cea mai frecventa si cea mai putin grava forma. Bronsiectazia chistica este cea mai severa forma.

Bronsiectazie – generalitati

Bronsiectazia este o afectiune pulmonara care provoaca o tuse persistenta si exces de sputa. Este o afectiune permanenta, care se agraveaza in timp, iar in anumite situatii, poate fi fatala. La pacientii cu bronsiectazie, bronhiile se dilata, de obicei ireversibil, si se acumuleaza sputa. Aceasta anomalie duce la leziuni si infectii pulmonare recurente. Simptomele de bronsiectazie variaza ca severitate.

Persoanele care sufera de tuberculoza si fibroza chistica sunt predispuse la bronsiectazie, insa acestea nu sunt singurele cauze. De asemenea, exista diverse procese si mecanisme care pot declansa bronsiectazie.

Nu exista vindecare pentru bronsiectazie, insa exista tratamente care pot reduce infectiile si acumularea de mucus.

In plus, episoadele de bronsiectazie trebuie tratate rapid, pentru a mentine fluxul de oxigen catre restul corpului si pentru a preveni deteriorarea ulterioara a plamanilor.

Prevalenta bronsiectaziilor pare sa fie in crestere.

Bronsiectazie – cauze

Bronsiectazia apare atunci cand o parte a arborelui bronsic se dilata ireversibil. Aceasta problema medicala poate avea la baza o gama larga de factori, printre care unele afectiuni si infectii congenitale si autoinflamatorii.

Infectiile care pot provoca bronsiectazie sunt:

• tuberculoza;
• micobacterii non-tuberculoase;
• pneumonia;
• bolile copilariei, cum ar fi rujeola si tusea convulsiva.

Bronsiectazia mai poate aparea si la persoanele cu probleme de imunodeficienta, cum ar fi:

• hipogamaglobulinemia;
• leucemia;
• infectia cu HIV/SIDA;
• chimioterapia;
• alte tratamente care suprima sistemul imunitar.

De asemenea, poate fi cauzata si de:

• aspergiloza alergica bronhopulmonara;
• obstructie provocata de o tumoare sau un corp strain;
• reflux gastroesofagian;
• inhalarea vaporilor toxici;
• afectiuni autoinflamatorii, cum ar fi artrita reumatoida, lupusul si colita ulceroasa sau boala Crohn;
• fibroza chistica si alte afectiuni congenitale.

Aproape jumatate dintre pacienti par sa nu aiba o cauza identificabila. Fibroza chistica este o cauza frecventa a bronsiectaziei la copii. Aceasta se numeste bronsiectazie cu fibroza chistica. In schimb, bronsiectazia non-fibroza chistica apare la persoanele care au bronsiectazie, insa nu si fibroza chistica.

Intre 7 si 25% dintre pacientii cu astm sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) au si bronsiectazie, insa legatura dintre aceste afectiuni este inca neclara.

Bronsiectazie – simptome si manifestari

Simptomele de bronsiectazie sunt:

• tuse insotita de mucus si puroi in exces;
• raceli repetate;
• mucus urat mirositor;
• dificultati de respiratie (dispnee);
• respiratie suieratoare;
• tuse cu sange (hemoptizie);
• umflarea varfurilor degetelor si unghii curbate.

Pacientii cu bronsiectazie au de obicei perioade cu semne si simptome usoare, urmate apoi de o agravare a acestora. In aceste situatii, pacientii se confrunta cu:

• oboseala extrema;
• febra, frisoane;
• transpiratii nocturne;
• dificultati respiratorii intense.

Bronsiectazie – diagnostic

Daca o persoana tuseste incontinuu, dezvolta in mod repetat infectii pulmonare si expectoreaza sputa cu sange, riscul de a fi diagnosticata cu bronsiectazie este mare. Pentru a stabili acest diagnostic, medicii pot face anumite teste, cum ar fi:

• radiografia toracica;
• tomografia computerizata (CT) la plamani;
• testele functionale pulmonare (PFT);
• bronhoscopia, in care medicul foloseste un tub iluminat pentru a examina plamanii si, eventual, pentru a recolta o proba de tesut.

Cu toate acestea, testele de laborator nu gasesc, in general, niciun microorganism care ar putea provoca bronsiectazie.

Oamenii de stiinta noteaza ca „flora bacteriana pare sa se schimbe odata cu avansarea bolii”.

Bronsiectazie – optiuni de tratament

Diagnosticul si tratamentul precoce pot ajuta la oprirea progresiei bolii si la evitarea complicatiilor grave. Tratarea simptomelor poate imbunatati calitatea vietii pacientului.

Multe dintre variantele de tratament pentru bronsiectazie au fost inspirate din tratamentele pentru fibroza chistica.

Tratamentul pentru bronsiectazie are obiectivul de a:

• trata problemele de baza sau noile infectii;
• elimina mucusul din plamani;
• preveni dezvoltarea complicatiilor.

Exista diferite forme de tratament.

Fizioterapie toracica

Cunoscuta si sub denumirea de „percutie toracica”, acest tip de terapie este efectuat in mod normal de un specialist in afectiuni respiratorii. Pacientul trebuie sa se aseze cu capul sau cu fata in jos. Gravitatia ajuta mucusul sa se deplaseze. Apoi, terapeutul bate in mod repetat pe piept si pe spate, pentru a slabi mucusul si a facilita tusea. Acest lucru se poate face manual sau cu ajutorul unui dispozitiv.

Studiile indica faptul ca astfel de tehnici pot imbunatati usor capacitatea plamanilor de a scapa de sputa, de a imbunatati functia pulmonara si de a imbunatati calitatea vietii, in comparatie cu neutilizarea acestor tehnici.

Efectuarea unor tehnici de reabilitare pulmonara poate imbunatati si mai mult capacitatea pacientului de a face exercitii fizice, dar si calitatea vietii, in general.

Hidratare

Este important ca persoanele cu bronsiectazie sa bea apa, pentru a mentine sputa cat mai subtire si mai usor de eliminat.

Medicamente

Antibioticele sunt folosite pentru a trata infectiile. Acestea pot fi administrate intravenos sau pe cale orala, in mod normal, timp de 14 zile. De asemenea, pot fi administrate antibiotice inhalatorii, insa acestea pot avea efecte adverse si sunt necesare mai multe cercetari in ceea ce priveste utilizarea lor.

Expectorantele si mucoliticele (medicamente care scad vascozitatea mucusului, produc cresterea fluiditatii si favorizeaza eliminarea prin tuse) pot ajuta la slabirea mucusului si la eliminarea lui prin tuse si expectoratie.

Corticosteroizii inhalatori pot trata inflamatia cailor respiratorii, care provoaca respiratie suieratoare sau astm.

Un bronhodilatator relaxeaza muschii din jurul cailor respiratorii. Medicamentul este administrat printr-un inhalator si un nebulizator. Utilizate inainte de percutia toracica, acestea pot creste beneficiile acestei terapii. Livrarea bronhodilatatorului direct in caile respiratorii asigura o functionarea mai rapida a medicamentului.

Terapia cu oxigen

Oxigenoterapia, administrata printr-o masca sau prin tuburi nazale, poate creste nivelul de oxigen care intra in plamani. Acest lucru se poate face acasa sau intr-un spital. Oxigenoterapia se foloseste in cazurile severe de bronsiectazie.

Interventia chirurgicala

Chirurgia poate fi o solutie potrivita daca:

• doar o parte a cailor respiratorii este afectata, aceea putand fi deci indepartata;
• exista hemoragie in caile respiratorii, care trebuie oprita.

Cazurile severe de bronsiectazie pot necesita un transplant de plamani, pentru a inlocui plamanii bolnavi cu un set sanatos de plamani. Aceasta metoda este mai frecventa in cazurile in care bronsiectazia este cauzata de fibroza chistica.

Bronsiectazie – complicatii si riscuri

Daunele cauzate de o forma severa de bronsiectazie pot duce la complicatii care pun viata in pericol, cum ar fi:

• insuficienta respiratorie – daca plamanii nu functioneaza corect, oxigenul nu ajunge in cantitati suficiente in sange si tesuturi, provocand insuficienta respiratorie;
• sangerare severa – vasele de sange din caile respiratorii pot fi atat de deteriorate, incat pot sangera abundent. In acest caz, tusea poate fi insotita de sange.
• rezistenta la antibiotice – unii pacienti utilizeaza atat de mult antibiotice, incat ajung sa dezvolte infectii rezistente la antibiotice.

Referinte:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21144-bronchiectasis

https://www.healthline.com/health/bronchiectasis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/185759