Catena
Ultima actualizare: 28 noiembrie 2023
Bronhoscopia este o procedura medicala in timpul careia specialistii pot sa observe si sa monitorizeze plamanii si caile respiratorii. De obicei, bronhoscopia este realizata de un medic specializat in afectiuni pulmonare (pneumolog). In timpul unei bronhoscopii, acest specialist introduce un tub subtire (bronhoscop) prin nas sau gura si mai departe catre gat si plamani.
De cele mai multe ori, bronhoscopia este efectuata cu ajutorul unui bronhoscop flexibil. Cu toate acestea, in anumite situatii, cum ar fi cele in care s-a produs o hemoragie mai mare in plamani sau in care un obiect mare a ramas blocat in caile respiratorii, poate fi necesar un bronhoscop rigid.
Cele mai frecvente motive pentru care este nevoie de bronhoscopie sunt tusea persistenta, infectia sau anumite anomalii pe care medicii le pot descoperi pe o radiografie toracica sau in timpul unui alt test.
Bronhoscopia poate fi folosita si pentru a recolta probe de mucus sau tesut, pentru a indeparta corpurile straine sau alte blocaje din caile respiratorii sau plamani sau pentru a oferi tratament pentru problemele pulmonare.
Bronhoscopia este un test pe care medicul il foloseste pentru a examina caile respiratorii. Procedura implica utilizarea unuia dintre cele doua tipuri de instrumente cunoscute sub numele de bronhoscoape:
Bronhoscopul flexibil este mai frecvent utilizat si poate fi folosit in cabinetul medicului dupa administrarea de medicamente sedative. In schimb, bronhoscopul rigid este utilizat daca exista o hemoragie in plamani sau un obiect mare care blocheaza caile respiratorii. Bronhoscopia rigida se efectueaza in spital sub anestezie.
In timpul unei bronhoscopii, medicul introduce bronhoscopul prin nas sau gura si il directioneaza catre plamani. Bronhoscopul are o sursa de lumina si o camera in varf. Cele mai multe bronhoscoape pot genera imagini color, ceea ce il ajuta pe medic sa verifice in detaliu caile respiratorii.
Medicii folosesc bronhoscopia pentru a detecta cauzele dificultatilor de respiratie si a problemelor pulmonare, cum ar fi tumorile, infectiile si sangerarile.
In timpul procedurii, medicul poate introduce, de asemenea, stenturi in caile respiratorii sau poate efectua o biopsie, un alt tip de procedura care implica indepartarea unei mici probe de tesut pentru testare.
Un medic poate propune o bronhoscopie pentru:
Medicii folosesc, de asemenea, bronhoscopia pentru a trata anumite afectiuni. Mai exact, specialistii:
Inainte de a efectua o bronhoscopie, medicul va aplica un spray cu anestezic local pe nas si gat si ii va administra pacientului un sedativ pentru a-i induce starea de relaxare. Drept urmare, pacientul va fi treaz, insa usor sedat in timpul procedurii. In plus, va fi alimentat cu oxigen. In rare cazuri se impune anestezia generala.
Pacientul va trebui sa nu manance sau sa nu bea nimic cu cel putin sase ore inainte de bronhoscopie. In plus, este esential sa-i transmita medicului ce medicamente, vitamine si suplimente pe baza de plante ia de regula. Inainte de bronhoscopie, ar putea fi necesar sa nu mai ia anumite medicamente, cum ar fi:
Odata ce anestezicul isi face efectul, medicul introduce un bronhoscop flexibil prin nas si gat catre bronhii. Persoana in cauza poate simti un mic disconfort pe masura ce tubul se deplaseaza in plamani.
Unii oameni pot tusi in prima faza, dupa ce medicul introduce bronhoscopul, insa de obicei acest lucru dispare de obicei repede. Un medic ii poate administra oxigen pacientului pe tot parcursul procedurii pentru a-l ajuta sa respire.
Lumina si camera bronhoscopului il ajuta pe specialist sa verifice clar caile respiratorii.
In anumite situatii, medicul poate fi nevoit sa introduca un stent sau sa faca o biopsie, iar pentru a face acest lucru introduce anumite instrumente printr-un canal aflat in bronhoscop. Stentul este un tub mic care ajuta la deschiderea cailor respiratorii blocate sau ingustate.
In alte cazuri, medicul pulverizeaza o solutie salina prin caile respiratorii, intr-o procedura numita lavaj bronhoalveolar, pentru a colecta celule si lichide. Doctorul examineaza apoi la microscop probele prelevate.
In timpul bronhoscopiei, specialistul poate efectua si o ecografie, pentru a obtine o imagine mai detaliata a ganglionilor limfatici si a tesuturilor din interiorul si din jurul bronhiilor.
Dupa ce incheie verificarea cailor respiratorii, medicul scoate bronhoscopul. Procedura dureaza de obicei 20-30 de minute, desi acest lucru poate varia, in functie de numarul de examinari si de problema de baza.
Cei mai multi oameni se pot intoarce acasa in ziua procedurii.
Bronhoscopia este o procedura relativ rapida si nedureroasa. La final, persoana in cauza va trebui sa mai ramana in spital pentru cateva ore pana cand dispare efectul medicamentelor. In tot acest timp, echipa medicala ii monitorizeaza pacientului tensiunea arteriala si respiratia pentru a verifica daca apar eventuale complicatii.
Persoana isi va recapata capacitatea de a tusi, numita reflex de tuse, dupa aproximativ doua ore. Dupa aceasta perioada va putea sa manance si sa bea din nou. Persoanele carora li se administreaza sedative ar trebui sa evite conducerea vehiculelor, folosirea utilajelor si consumul de alcool timp de 24 de ore.
Cei mai multi oameni isi pot relua activitatile obisnuite dupa 24 de ore. Cel mai probabil, persoana in cauza va ramane cu durere in gat si raguseala timp de cateva zile dupa bronhoscopie.
Imediat dupa ce efectele medicamentelor dispar, specialistul ii impartaseste pacientului ceea ce a vazut in timpul procedurii. Rezultatele altor teste, cum ar fi cele ale unei biopsii, pot aparea abia dupa cateva zile sau saptamani.
Daca rezultatul bronhoscopiei este normal, inseamna ca medicul nu a descoperit materiale straine, blocaje sau celule sau fluide neobisnuite la nivelul bronhiilor.
In schimb, daca rezultatele sunt anormale, specialistul poate recomanda teste sau tratamente suplimentare, in functie de rezultat.
Rezultatele anormale pot indica una sau mai multe dintre urmatoarele probleme:
De obicei, bronhoscopia nu este o procedura riscanta, insa pot aparea anumite complicatii. Persoanele supuse bronhoscopiei au un risc mic sa dezvolte:
De asemenea, o persoana cu antecedente de afectiuni cardiace poate avea un risc crescut de atac de cord.
Rareori, bronhoscopia poate duce la colapsarea unui plaman, o problema medicala care poarta denumirea de pneumotorax. Acest lucru se intampla daca plamanul este perforat in timpul procedurii. Riscul ca acest lucru sa se intample este mai mare daca medicul foloseste un bronhoscop rigid.
Pneumotoraxul reprezinta o situatie grava si necesita tratament. Un medic poate efectua o radiografie toracica dupa o bronhoscopie pentru a verifica plamanii.
De asemenea, pot aparea riscuri suplimentare daca persoana in cauza este anesteziata general. De exemplu, pot aparea:
Referinte:
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/bronchoscopy/about/pac-20384746
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/21471-bronchoscopy
Autor: Andrei Radu
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2024,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook