Bronhopneumonie: cat este de grava, simptome si tratament

De origine bacteriana sau virala, cauzata de agenti virali atipici, atunci cand se vorbeste despre bronhopneumonie referirea se face la o pneumonie care afecteaza alveolele pulmonare, precum si bronhiile. Este contagioasa? Cum se dezvolta? Cum se trateaza? Cine sunt cei mai afectati? Raspunsurile vi le oferim in articolul de mai jos

Cand este vorba despre bronhopneumonie?

Bronhopneumonie este, pe scurt, o pneumonie combinata cu o infectie a bronhiolelor si alveolelor plamanilor.

Definitia ei cea mai cuprinzatoare spune ca o bronhopneumonie este o infectie a cailor respiratorii inferioare caracterizata prin inflamarea bronhiilor si a tesutului pulmonar, afectand de obicei lobii pulmonari in mod difuz, mai degraba decat sa se localizeze intr-o singura zona. O bronhopneumonie se distinge de alte tipuri de pneumonie prin caracterul sau multifocal, ceea ce inseamna ca inflamatia apare in mai multe focare mici distribuite in plamani. De aceea, de multe ori cand se vorbeste despre o bronhopneumonie, ea este deseori descrisa ca fiind o pneumonie „lobulara” sau „focala” si are o raspandire mai larga in comparatie cu pneumonia lobara, care tinde sa afecteze un lob intreg.

Cauzele bronhopneumoniei

Bronhopneumonia poate fi cauzata de bacterii, virusuri, fungi sau agenti patogeni atipici. Cele mai frecvente bacterii implicate sunt Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae si Klebsiella pneumoniae. Virusurile, cum ar fi virusul gripal, pot duce, de asemenea, la bronhopneumonie, fie prin actiune directa, fie prin slabirea sistemului imunitar, permitand bacteriilor sa se instaleze.

• Infectiile bacteriene

Bacteriile pot patrunde in plamani prin inhalare sau pe cale hematogena (prin sange). De obicei, acestea colonizeaza tractul respirator superior si, in conditii de imunitate scazuta sau alte afectiuni preexistente, se deplaseaza in tractul respirator inferior, cauzand inflamarea bronhiilor si a alveolelor. Bacteriile pot duce la acumularea secretiilor in alveole, creand mai multe focare mici de infectie.

• Infectiile virale

Virusurile, cum ar fi virusul gripal, parainfluenza, adenovirusul si coronavirusurile, pot cauza bronhopneumonie direct sau prin slabirea sistemului imunitar, permitand bacteriilor oportuniste sa colonizeze plamanii. Aceste infectii produc inflamatie si secretii care afecteaza caile respiratorii si alveolele.

• Infectiile fungice

Desi mai rare, infectiile fungice pot duce la bronhopneumonie la persoanele imunocompromise, cum ar fi cele cu HIV/SIDA sau cele care urmeaza tratamente imunosupresoare.

• Agentii patogeni atipici

Mycoplasma pneumoniae si Chlamydophila pneumoniae sunt agenti atipici care pot cauza bronhopneumonie, in special la tineri. Acesti agenti cauzeaza infectii cu simptome mai usoare si o evolutie mai lenta decat cele provocate de bacteriile tipice.

Mecanismul de producere a bronhopneumoniei

Infectia incepe de obicei prin colonizarea tractului respirator superior. In momentul in care agentul patogen patrunde in plamani, se instaleaza inflamatia in bronhii, ducand la bronsita. Inflamatia afecteaza apoi alveolele, unde se acumuleaza secretii purulente. Acest proces blocheaza schimbul de gaze, ducand la dificultati respiratorii si la scaderea nivelului de oxigen in sange.

Simptomele bronhopneumoniei

Simptomele bronhopneumoniei sunt variate si pot include:

• tuse: tusea este adesea productiva, adica este insotita de eliminarea unei spute galben-verzui sau chiar purulente;
• febra si frisoane: majoritatea pacientilor cu bronhopneumonie dezvolta febra, care poate varia de la febra usoara la febra mare. Frisoanele sunt frecvente, in special in cazul infectiilor bacteriene.
• dificultati respiratorii: dispneea (dificultatea de a respira) este un simptom comun. Pe masura ce inflamatia progreseaza, pacientul poate simti ca nu primeste suficient aer.
• durere toracica: durerea toracica este frecventa in bronhopneumonie si apare in timpul tusei sau respiratiei adanci. Aceasta este rezultatul iritatiei pleurei (membrana care inveleste plamanii).
• oboseala si slabiciune: intrucat organismul incearca sa lupte impotriva infectiei, pacientul poate resimti o stare generala de oboseala intensa.

Diagnosticarea bronhopneumoniei

Diagnosticul de bronhopneumonie se bazeaza pe examinarea clinica, istoricul medical al pacientului si testele imagistice si de laborator.

Medicul va evalua simptomele si va efectua un examen fizic pentru a identifica semnele de inflamatie pulmonara. Ascultarea plamanilor cu un stetoscop poate releva zgomote anormale, cum ar fi ralurile crepitante, care sugereaza prezenta secretiilor in alveole.

Radiografia toracica este una dintre principalele metode de diagnosticare a bronhopneumoniei. Radiografia poate arata zone de opacitate in plamani, indicand focare de infectie. Spre deosebire de pneumonia lobara, care prezinta o opacitate consolidata intr-un singur lob, bronhopneumonia va avea opacitati multiple, de mici dimensiuni, distribuite in mai multe zone pulmonare.

In cazurile in care radiografia toracica nu este concludenta, o tomografie computerizata poate oferi imagini mai detaliate ale plamanilor, identificand cu precizie locurile afectate si extinderea infectiei.

Analize de laborator

Pentru a identifica agentul patogen, medicul poate solicita mai multe investigatii:

• analize de sange care pot include un test de sange complet (CBC) pentru a verifica numarul de globule albe, care este adesea crescut in caz de infectie;
• hemocultura, pentru a determina daca infectia s-a raspandit in sange;
• sputa si culturile prin care se recolteaza o mostra de sputa pentru a identifica bacteriile sau alti agenti patogeni implicati in infectie. Aceasta cultura poate oferi informatii valoroase pentru selectarea tratamentului antibiotic adecvat.
• teste pentru agentii atipici, daca exista suspiciuni de infectie cu agenti atipici. In acest caz se pot efectua teste serologice sau alte teste specifice pentru a detecta prezenta acestor microorganisme.

Cum se trateaza bronhopneumopatia

Tratamentul bronhopneumoniei este adaptat in functie de cauza infectiei si de starea generala a pacientului.

In majoritatea cazurilor, bronhopneumonia este cauzata de bacterii, motiv pentru care tratamentul principal consta in administrarea antibioticelor. Alegerea acestora se face tinand cont de tipul bacteriei care cauzeaza infectia si de posibilele rezistente.

In cazurile in care agentul cauzal nu este imediat cunoscut, se incepe tratamentul cu antibiotice cu spectru larg, care sunt eficace impotriva mai multor tipuri de bacterii. Dupa obtinerea rezultatelor culturilor si antibiogramei, tratamentul poate fi ajustat pentru a combate exact agentul infectios.

Pentru pacientii cu bronhopneumonie cauzata de virusuri, antibioticele nu sunt eficiente, iar tratamentul se concentreaza pe gestionarea simptomelor si, in unele cazuri, pe administrarea antiviralelor, daca infectia virala este severa si se cunoaste agentul patogen.

Hidratarea corespunzatoare, odihna si medicamentele antipiretice pentru febra, precum si analgezicele pentru durere, sunt de asemenea importante in ingrijirea pacientului.

Pentru pacientii cu simptome respiratorii severe, cum ar fi dificultati majore de respiratie, poate fi necesar suportul cu oxigen sau chiar spitalizarea pentru monitorizare si tratament intensificat.

Categorii si factori de risc pentru bronhopneumonie

Exista grupuri de persoane care sunt mai susceptibile la dezvoltarea acestei afectiuni din cauza unor factori specifici, cum ar fi varsta, starea sistemului imunitar sau conditiile preexistente. Iata principalele categorii de risc!

• Copiii mici si varstnicii au un sistem imunitar mai vulnerabil. La copii, sistemul imunitar este inca in formare, iar la persoanele in varsta, raspunsul imun este adesea mai slab. Varstnicii sunt, de asemenea, mai predispusi la alte afectiuni respiratorii si cardiovasculare, care pot agrava bronhopneumonia.
• Persoanele care sufera de afectiuni cronice precum bronsita cronica, astmul, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) sau fibroza chistica prezinta un risc mai mare de a dezvolta bronhopneumonie. Plamanii lor sunt deja afectati, iar capacitatea de a lupta impotriva infectiilor este redusa.
• Pacientii cu afectiuni cardiace, insuficienta cardiaca sau alte boli de inima au un risc mai mare de bronhopneumonie, deoarece circulatia slaba si oxigenarea insuficienta a tesuturilor pulmonare pot reduce eficienta sistemului imunitar in combaterea infectiilor.
• Persoanele cu un sistem imunitar slabit, cum ar fi pacienti cu afectiuni precum HIV/SIDA, cei care urmeaza tratamente de chimioterapie, cei cu boli autoimune tratati cu imunosupresoare si pacientii care au suferit un transplant de organ au un sistem imunitar compromis, ceea ce creste riscul de infectii, inclusiv de bronhopneumonie.
• Fumatul afecteaza capacitatea plamanilor de a elimina mucusul si reduce activitatea cililor din caile respiratorii, ceea ce face mai dificila curatarea plamanilor de agentii patogeni. De aceea, fumatorii au un risc crescut de infectii respiratorii si sunt mai predispusi la complicatii pulmonare, inclusiv la bronhopneumonie.
• Operatiile, in special cele toracice sau abdominale, pot creste riscul de bronhopneumonie deoarece pot compromite respiratia profunda, iar imobilizarea prelungita contribuie la acumularea secretiilor in plamani, creand un mediu propice pentru infectii.
• Persoanele care locuiesc in institutii de ingrijire pe termen lung (de exemplu, azile) sunt expusi unui risc mai mare, deoarece infectiile respiratorii se raspandesc mai usor in comunitati inchise, iar majoritatea rezidentilor din astfel de institutii au si alte probleme de sanatate.
• Malnutritia afecteaza functia imuna, ceea ce poate slabi capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor. Deficientele nutritionale pot duce la o susceptibilitate crescuta la infectiile respiratorii, inclusiv la bronhopneumonie.
• Consumatorii de alcool in exces au sistemul imunitar afectat si, implicit, o capacitate redusa a organismului de a combate infectiile. Alcoolul poate reduce reflexul de tuse, ceea ce poate permite acumularea secretiilor si a agentilor patogeni in plamani.

Persoanele din aceste categorii ar trebui sa acorde o atentie deosebita simptomelor respiratorii si sa ia masuri preventive, cum ar fi vaccinarea antigripala si pneumococica, evitarea expunerii la fum de tigara si mentinerea unui stil de viata sanatos, pentru a reduce riscul de bronhopneumonie.

Bronhopneumonia este o afectiune serioasa, iar tratamentul prompt si adecvat este esential pentru a preveni complicatiile si a asigura o recuperare completa.

Surse:

https://sante.journaldesfemmes.fr/fiches-maladies/2794227-broncho-pneumonie-c-est-quoi-symptomes-complications-traitement-vaccin/

https://sante.journaldesfemmes.fr/fiches-maladies/2547590-bpco-definition-esperance-de-vie-stade-traitement/

https://www.topsante.com/Landing-Pages/broncho-pneumonie-tout-savoir

https://www.who.int/fr/news-room/fact-sheets/detail/chronic-obstructive-pulmonary-disease-(copd)