Coronarografie: ce este, cum se desfasoara, indicatii, riscuri si recuperare

Coronarografia, numita si angiografie coronariana, este o procedura medicala care il ajuta pe medicul cardiolog sa evidentieze daca exista blocaje sau ingustari la nivelul arterelor coronare. Acestea sunt vase mari de sange care au rolul de a furniza inimii sange oxigenat, esential pentru functionarea ei. Procedura utilizeaza razele X pentru a observa circulatia sangvina.

Coronarografia este o parte a unei tehnici mai extinse, numită cateterism cardiac, ce implica introducerea unui cateter subtire printr-o artera (de obicei in zona inghinală, brat sau incheietura mainii), care este ghidat pana la arterele coronare. Pe parcursul procedurii, se injecteaza o substanta de contrast in cateter, care face arterele coronare vizibile pe radiografie.

Cui ii este recomandata coronarografia

Coronarografia este recomandata, in principal, persoanelor care prezinta simptome sau factori de risc pentru boala coronariana. Printre situatiile si categoriile de persoane pentru care este recomandata coronarografia se numara:

• pacientii cu simptome de angina, cu dureri in piept sau disconfort care sugereaza o reducere a fluxului sangvin catre muschiul cardiac;
• persoanele care au suferit infarct miocardic acut, cu scopul de a evalua gradul de blocaj si pentru a interveni rapid in cazul unor artere coronare afectate;
• persoanele cu rezultate anormale la teste cardiace non-invazive, cand teste precum electrocardiograma (EKG), testul de efort, ecocardiografia sau CT-ul arata anomalii care sugerează o boala coronariana;
• pacientii cu insuficienta cardiaca inexplicabila, pentru a verifica daca o circulatie slaba prin arterele coronare este cauza simptomelor de insuficienta cardiaca;
• pacientii care trebuie sa fie evaluati pentru o interventie chirurgicala cardiaca – pentru a planifica mai bine interventia si a vedea daca arterele sunt sanatoase sau au nevoie de tratament.

Cum se desfasoara coronarografia

Daca veti fi supus acestei proceduri, veti fi pozitionat pe o masa speciala de radiografie si veti fi conectat la monitoare pentru a vi se urmari functiile vitale (puls, tensiune arteriala, ritm cardiac). Va dura aproximativ 30 de minute si vi se vor administra calmante, insa veti fi constient pentru a putea urma diverse instructiuni. Zona prin care se va introduce cateterul va fi dezinfectata si amortita cu un anestezic local. Este posibil sa simtiti senzatia de presiune, dar nu ar trebui sa resimtiti durere.

Medicul va efectua o mica incizie in zona aleasa si va introduce cateterul printr-un vas de sange, indrumandu-l cu grija spre arterele coronare.

In timp ce cateterul se deplaseaza prin arterele coronare, un radiograf se roteste in jurul dumneavoastra pentru a ajuta la ghidajul acestuia – tehnica se numeste fluoroscopie. Cand cateterul ajunge la aorta sau la inima, se introduce substanta de contrast si sunt realizate imagini care arata clar locurile de blocaj sau ingustare, cu ajutorul unui aparat performant numit angiograf. Medicul poate vedea astfel detalii despre fluxul sanguin si despre eventualele obstacole din artere.

Daca medicul observa un blocaj al fluxul sangvin, este posibil sa reuseasca sa il indeparteze cu ajutorul unui balon (o procedura numita angioplastie) si apoi sa plaseze un stent pentru a va mentine artera deschisa. Acest lucru poate fi facut odata cu coronarografia sau ulterior. In orice caz, coronarografia va evidentia clar numarul si localizarea ingustarilor coronariene si daca acestea pot fi tratate printr-o interventie cu plasare de stent sau prin bypass chirurgical.

Dupa procedura, cateterul este indepartat, iar incizia este inchisa cu presiune pentru a preveni sangerarea.

Riscurile coronarografiei

Coronarografia este o procedura relativ sigura, dar, ca orice interventie medicala, nu este complet lipsita de riscuri. Cele mai multe dintre complicatii sunt rare si, in general, minore, dar este important ca pacientul sa fie informat despre ele inainte de procedura.

Pot aparea durere, vanatai sau inflamatie la locul de insertie al cateterului. Unii pacienti pot avea reactii alergice usoare la substanta de contrast. Alergiile severe sunt rare.

Riscurile de gravitate medie sunt cel de infectie la locul inciziei, de lezare a peretilor arterei coronare sau afectarea functiei renale din cauza substantei de contrast, mai ales la pacientii cu probleme renale.

Riscurile grave si rare sunt deteriorarea arterelor coronare, atacul de cord sau accidentul vascular cerebral, aritmiile sau socul anafilactic sever.

Riscurile coronarografiei sunt in general mai mari pentru pacientii cu diabet, insuficienta renala, ateroscleroza severa sau tulburari de coagulare.  

Recuperarea dupa coronarografie

Recuperarea dupa coronarografie este, in general, rapida, in cateva zile majoritatea pacientilor putand reveni la activitatile normale.

Imediat dupa procedura pacientul va ramane sub supraveghere medicala cateva ore (de obicei 4-6 ore) pentru a monitoriza semnele vitale si pentru a asigura o recuperare initiala sigura. Daca procedura a fost facuta prin artera femurala (inghinala), se recomanda repaus la pat pentru a preveni sangerarea in zona inciziei.

Pacientul este incurajat sa consume lichide pentru a ajuta la eliminarea substantei de contrast.

In urmatoarele zile este recomandat ca pacientul sa evite ridicarea greutatilor sau activitatile solicitante, pentru a permite zonei de incizie sa se vindece complet. Daca procedura a fost realizata prin artera femurala, repausul ar putea fi mai lung.

In functie de rezultatele coronarografiei, medicul poate recomanda un tratament medicamentos pentru a preveni formarea cheagurilor de sange, pentru a scadea colesterolul sau pentru a scadea tensiunea arteriala. Este important ca pacientul sa urmeze instructiunile si sa ia medicamentele prescrise.

Pacientul trebuie sa fie atent la simptome precum dureri toracice, dificultati respiratorii, sangerare la locul inciziei, febra sau durere intensa. Oricare dintre aceste semne necesita consult medical urgent.