Bolile de piele cauzate de stres. Boli de piele pe sistem nervos

Bolile de piele cauzate de stres. Boli de piele pe sistem nervos Bolile de piele cauzate de stres. Boli de piele pe sistem nervos

Ultima actualizare: 13 mai 2024

Pielea nu actioneaza doar ca o bariera fizica pentru mediul extern, ci reprezinta si un important organ care reflecta starea de sanatate a mediului intern.

Prin reteaua sa de receptori mecanici si chimici, nervi, musculatura si retea vasculara, pielea interactioneaza strans cu SNC-ul (sistemul nervos central), raspunzand atat la stimuli fizici, cat si emotional. Drept urmare, exista o gama variata de boli de piele pe sistem nervos, deoarece pielea este foarte sensibila la stresori, fie ca detector primar al stresului cronic, fie ca receptor secundar al raspunsului organismului la stres. De asemenea, stresul nu doar ca poate provoca boli, dar poate agrava si simptomele acestora.


Boli de piele pe sistem nervos - cum apar acestea?

Raspunsul la stres are drept rezultat activarea sistemului endocrin, neurologic si imunitar, ceea ce va duce la o cascada de evenimente specifice, promovand aparitia de boli de piele pe sistem nervos. Raspunsurile la stres sunt dictate de doua mari sisteme: sistemul nervos simpatic si axa hipotalamo-hipofizo-suprarenala (HPS). De exemplu, activarea sistemului nervos simpatic are drept rezultat eliberarea de catecolamine (norepinefrina si epinefrina), implicate in raspunsurile de tip „lupta-sau-fugi”, cu impact asupra mai multor sisteme ale organismului. La nivelul axei HPS stresul stimuleaza hipotalamusul sa produca hormonul eliberator de corticotropina (CRH).

Ulterior, CRH induce eliberarea hormonului adrenocorticotrop din glanda pituitara, culminand cu eliberarea de cortizol (hormonul stresului) din glandele suprarenale. Descrierea acestor pasi a fost necesara pentru a intelege cum apar aceste boli de piele pe sistem nervos si ce mecanisme au la baza: eliberarea de cortizol, catecolamine si neuropeptide are efecte sistemice si cutanate, cu impact deseori negativ asupra pielii. Mediatorii eliberati in urma stresului regleaza, in egala masura, productia altor mediatori, cum ar fi histamina si serotonina. Acestia cresc inflamatia si inervatia la acest nivel, scad toleranta la durere si mancarime si reduc functia de bariera a pielii.

Farmacistii Catena recomanda RILASTIL XEROLACT - Ulei de spalare, un produs destinat pielii sensibile, cu tendinte de uscare. Este un ulei fiziologic anti-iritatii pH (5,5), indicat  pentru spalarea zilnica a  pielii foarte uscate a bebelusilor, copiilor si adultilor sau pentru pielea fragila si predispusa la atopie si prurit.

 

Exemple de boli de piele pe sistem nervos

Chiar daca exista dovezi considerabile care sustin ca stresul este o consecinta psihologica foarte frecvent intalnita in cazul afectiunilor dermatologice cronice, exista un numar mic de dovezi si exemple care sustin ca stresul, izolat, sta la originea unei boli de piele pe sistem nervos. Exista cel putin doua moduri prin care stresul cronic poate afecta integritatea si sanatatea pielii ducand la boli de piele pe sistem nervos:

  • Stresul ca factor cauzal al originii bolii: exemplele clare ale acestor boli de piele pe sistem nervos sunt diagnosticele psihiatrice ale asa-ziselor „tulburari fictive”, cum ar fi dermatita artefacta sau tulburarile compulsive, cum ar fi tricotilomania. Aceste boli de piele pe sistem nervos nu au o cauza dermatologica specifica, ci sunt asociate unor tulburari psihiatrice;
  • Stresul ca factor agravant unei boli de piele: in cazul acestor boli de piele pe sistem nervos, exemplele sunt mult mai extinse, sustinand ca anumite boli cronice cum sunt psoriazisul si eczema se agraveaza in conditii de stres. Astfel, exista o corelatie directa intre stresul cronic si evolutia nefavorabila a unei boli de piele pe sistem nervos.

Exista mai multe studii epidemiologice care sustin ca, anterior diagnosticarii unei afectiuni de natura dermatologica, persoanele au trecut prin anumite evenimente de viata sensibile sau prin perioade excesive de stres. Cu toate acestea, lipsesc dovezile care sa sustina ca intr-adevar este vorba exclusiv de boli de piele pe sistem nervos, in lipsa oricarui alt factor de risc si/sau cauzal asociat. Foarte multe afectiuni dermatologice au la baza reactii imunitare si inflamatorii ce sunt cauzate de alti factori, in general, dar exacerbate prin expunerea la stres, in particular. Mai jos, vom vorbi despre principalele boli de piele pe sistem nervos, in care stresorii joaca rol major.

Psoriazisul

Psoriazisul este o afectiune inflamatorie a pielii, foarte frecventa, cronica, despre care se crede ca este determinata genetic. De obicei, debuteaza in jurul varstei de 30 de ani. Totusi, si factorii de mediu au rol important in aparitia bolii. In cazul acestei boli de piele pe sistem nervos, a fost observat faptul ca episoadele de psoriazis sunt adesea precedate de evenimente de viata relativ stresante. Raspunsurile fiziologice la stresori, care exacerbeaza simptomele acestei boli de piele pe sistem nervos, sunt:

  • Cresterea activitatii sistemului nervos simpatic;
  • Eliberarea de citokine proinflamatorii;
  • Activarea HPS (despre care am vorbit mai sus).

Suferinta psihologica, emotionala si stresul agraveaza, asadar, simptomele acestei boli de piele pe sistem nervos.

Dermatita atopica

Din categoria de boli de piele pe sistem nervos face parte si dermatita atopica, caracterizata de aparitia petelor eczematoase intens pruriginoase si lichenificarea frecventa a pielii, in principal ca urmare a inflamatiei cronice. Stresul cronic joaca un rol semnificativ in evolutia acestei boli pe sistem nervos, deoarece exacerbeaza simptomele si sustine ciclul nociv prurit-scarpinat, care afecteaza si mai mult pielea. In cazul acestei boli de piele pe sistem nervos, stresul duce si la o pierdere semnificativa de apa la nivelul pielii, crescand susceptibilitatea acesteia la iritanti din exterior (detergenti, substante chimice).

Vitiligo

Conform studiilor, stresul cronic poate suprima producerea de melanina la nivelul celulelor din piele, ceea ce duce aparitia unei alte boli de piele pe sistem nervos, si anume vitiligo. Mai mult decat atat, stresul suprima si activitatea axei HPS cutanate. De fapt, dereglarile care pot aparea la nivelul anumitor cai de semnalizare, ca urmare a stresului cronic, joaca rol semnificativ intr-o gama variata de tulburari pigmentare ale pielii, nu doar in vitiligo. Asadar, aceste boli de piele pe sistem nervos apar ca urmare a unei cascade de evenimente ce afecteaza melanogeneza.

Acneea vulgara

Pe lista de boli de piele pe sistem nervos se regaseste si acneea vulgara, una dintre cele mai des intalnite afectiuni ale pielii. Patologia apare ca urmare a cresterii in volum a glandelor sebacee, a eliberarii crescute de sebum, inflamatiei din jurul foliculului pilos si colonizarii bacteriene cu Propionibacterium acnes. Eliberarea CRH, ca urmare a stresului, induce sinteza de lipide, prin urmare secretia in exces de sebum, crescand riscul de a dezvolta acnee vulgara. De asemenea, poate influenta functiile testosteronului si ale hormonului de crestere. Asadar, alte boli de piele pe sistem nervos care pot avea la baza astfel de mecanisme sunt:

  • Alte forme de acnee;
  • Sindromul seboreic;
  • Dermatita seboreica;
  • Alopecia androgenetica;
  • Xeroza cutanata.

Studii de domeniu sugereaza reglarea puternica a expresiei CRH in celulele glandelor sebacee, care se gasesc in pielea afectata in cadrul acestei afectiuni dermatologice.

Alopecia areata

Intr-o serie de cazuri de alopecie areata potential declansata de stresul cronic, s-a observat si o crestere a nivelului de CRH in pielea afectata. In cazul unei astfel de boli pe sistem nervos, este cunoscut faptul ca stresul cronic poate afecta cresterea parului si rezistenta acestuia. Nivelurile crescute de cortizol si mediatori proinflamatori sustin inflamatia in jurul foliculului de par, care la randul lor sunt sustinute prin expunerea constanta la stresori.

In cele din urma, este gresit sa spunem ca aceste boli de piele pe sistem nervos se datoreaza, in mod exclusiv, expunerii la stres. Intr-adevar, stresul emotional poate fi un factor declansator al unei boli sau poate duce la exacerbarea simptomelor acesteia, cum ar fi, pe langa cele mai sus mentionate, dermatita seboreica, lichenul plan, rozaceea, urticaria, insa nu reprezinta principala cauza care sta la aparitia afectiunii. Aceste boli de piele pe sistem nervos sunt agravate mai ales prin expunerea constanta la stres.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9720195/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5885122/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8361690/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8480446/

https://sci-hub.se/10.1007/s11154-016-9367-y