Beneficiile consumului de gulie. Modalitati de consum si retete

Gulia este o leguma delicioasa, foarte usor de preparat si bogata in nutrienti sanatosi. Gulia se numara printre alimentele de top in ceea priveste aportul de vitamina C, continand mai mult de 100% din necesarul zilnic de vitamina C.

Cercetarile au aratat ca gulia contine fitochimicale care pot ajuta la combaterea cancerului, diabetului si nivelului ridicat de colesterol, imbunatatind in acelasi timp functia ficatului si a rinichilor. Iar asta nu e tot!

Ce este mai exact gulia?

Gulia face parte din aceeasi familie (Brassicaceae) ca varza kale, varza de Bruxelles, broccoli si conopida. Intreaga planta de gulie este comestibila, cu exceptia radacinii ei subtiri.

Gulia care se gaseste la piata sau in magazine este compusa, cel mai probabil, din jumatate bulb, jumatate verdeata. Bulbul sau tulpina comestibila poate fi verde, alb sau violet, in functie de soi.

Frunzele guliei au un gust asemanator cu al verdeturilor, insa este mai putin intens. La fel ca rudele sale, este bogata in fitochimicale care ajuta la prevenirea deteriorarii celulelor corpului si la imbunatatirea sanatatii generale.

Informatii despre gulie

Gulia este o leguma crucifera. Apartine familiei Brassica si este inrudita cu varza, broccoli si conopida. Are tulpini lungi cu frunze si un bulb rotund care este de obicei violet, verde pal sau alb. Este intotdeauna alb-galbuie pe interior.

Gulia are un aspect unic – cu tulpini multiple, care cresc din bulb – pe care unii oameni il descriu ca fiind... extraterestru.

Gustul si textura guliei sunt similare cu cele ale tulpinilor de broccoli si ale verzei, insa este putin mai dulce.

Bulbul este folosit la prepararea salatelor si supelor, cu toate ca poate fi si prajit sau sotat, in timp ce frunzele si tulpinile sale sunt usor crocante.

Valori nutritionale

Conform specialistilor in nutritie, 100 de grame de gulie ofera urmatorii nutrienti:

• Calorii: 27 kCal
• Proteine: 1,7 g
• Carbohidrati: 6,2 g
• Fibre: 3,6 g
• Calciu: 24 mg
• Magneziu: 19 mg
• Fosfor: 46 mg
• Potasiu: 350 mg
• Sodiu: 20 mg
• Vitamina C: 62 mg
• Beta caroten: 22 µg
• Folat: 16 ug

Ce beneficii are consumul de gulie

Datorita profilului sau nutritional bogat, gulia are o multime de beneficii. Contine cantitati impresionante de apa, fibre, potasiu, mangan, magneziu, acid folic, calciu si vitaminele C si B6. Aceasta leguma crocanta contine, de asemenea, o multime de compusi vegetali, cum ar fi acizi fenolici, antociani, glucozinolati si izotiocianati.

Dupa cum va puteti imagina, acesti nutrienti au o serie de beneficii pentru sanatate destul de impresionante. Iata cateva dintre cele mai demne de remarcat:

• Gulia poate sustine sanatatea sistemului imunitar

Datorita continutului de vitamina C si compusi vegetali, aceasta leguma gustoasa intareste sanatatea imunitara prin mai multe metode. O cana de gulie cruda contine 62 de miligrame de vitamina C, ceea ce ofera aproximativ 84% din doza alimentara recomandata pentru femei si 70% din doza zilnica recomandata pentru barbati. Vitamina C protejeaza celulele impotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi, intarind sistemul imunitar.

De asemenea, compusii vegetali reduc inflamatia din organism, indepartand in acelasi timp radicalii liberi, acele molecule instabile care se afla la radacina multor afectiuni acute si cronice. Interesant este ca vitamina B6 joaca, de asemenea, un rol important in mentinerea unui sistem imunitar puternic, prin reglarea raspunsurilor imune. Mai mult, cercetarile actuale sugereaza ca glucozinolatii, un tip de fitochimicale care se gasesc aproape exclusiv in legumele crucifere precum gulia, prezinta efecte antiinflamatorii, antioxidante si chimio-protectoare, cu beneficii antitumorale. Exista dovezi care arata ca gulia are efecte antibacteriene, probabil datorita actiunii acestor nutrienti.

• Poate imbunatati sanatatea inimii

Gulia sustine, de asemenea, sanatatea inimii datorita fibrelor, potasiului si compusilor vegetali cu care se lauda. Fibrele solubile se leaga de colesterolul alimentar din intestinul subtire, ajutand la eliminarea acestuia din organism, prevenind astfel absorbtia colesterolului in sange, unde acesta poate contribui la formarea placii in vene si artere, o afectiune denumita ateroscleroza.

Aportul adecvat de potasiu poate regla tensiunea arteriala, in special in randul celor cu hipertensiune sau cu niveluri prelungite de tensiune arteriala ridicata. In plus, acest mineral este un electrolit major, care asigura un ritm cardiac sanatos.

In plus, toti compusii vegetali care se gasesc in gulie pot reduce inflamatia, sustinand astfel sanatatea inimii. Un studiu a constatat ca un consum ridicat de legume crucifere, precum gulia, este asociat cu un risc mai scazut de boli vasculare asociate aterosclerozei, la femeile in varsta.

• Poate ajuta la mentinerea sanatatii metabolice

Nutrientii gasiti in gulie pot sustine, de asemenea, metabolismul. Fibrele ajuta la incetinirea digestiei si la gestionarea glicemiei la persoanele cu sau fara probleme de sanatate metabolica, printre care se numara diabetul. De fapt, gulia a fost considerata un aliment antidiabetic, datorita potentialului sau antioxidant si antiinflamator.

In plus, gulia contine si vitamina B6, care joaca un rol de sustinere in peste 100 de reactii enzimatice din organism, cum ar fi cele care ajuta la metabolizarea carbohidratilor, grasimilor si proteinelor. De asemenea, vitamina C din gulie este esentiala pentru absorbtia optima a fierului din alimente.

• Poate sustine sanatatea intestinului

Gulie contine cantitati impresionante de apa si fibre benefice pentru intestin si sanatatea digestiva. Gulia contine atat fibre solubile, cat si fibre insolubile, care promoveaza regularitatea digestiva generala, ameliorand problemele gastrointestinale frecvente, cum ar fi gazele, balonarea, diareea si constipatia. In plus, fibrele solubile mai au un beneficiu important, actionand ca prebiotic in microbiomul intestinal. Prebioticele reprezinta hrana bacteriilor intestinale benefice, ajutand microbiomul (o comunitate de miliarde de microorganisme din intestinul gros) sa prospere. Microbiomul intestinal este strans legat nu numai de sanatatea intestinala, ci si de sanatatea imunitara si generala.

In cele din urma, apa care se gaseste in gulie ajuta alimentele sa se deplaseze mai usor prin tractul gastrointestinal, permitand in acelasi timp fibrelor sa functioneze corespunzator si sa elimine reziduurile.

• Poate stimula sanatatea creierului

Datorita faptului ca sustine sanatatea microbiomului intestinal, gulia promoveaza, de asemenea, sanatatea creierului. Acest lucru se datoreaza faptului ca sanatatea intestinului si a creierului sunt strans legate, printr-o conexiune numita axa intestin – creier. Acest lucru inseamna ca, daca microbiomul intestinal nu este intr-o forma maxima, sanatatea creierului poate avea de suferit si invers. De asemenea, vitamina B6 din gulie contribuie semnificativ la crearea neurotransmitatorilor. Neurotransmitatorii sunt molecule vitale pentru comunicarea sanatoasa cu celulele creierului.

Nu in ultimul rand, gulia contine antociani, care au proprietati neuroprotectoare, protejand organismul de boli neurodegenerative precum Alzheimer si Parkinson.

• Ce alte beneficii poate avea gulia?

Exista, de asemenea, cateva beneficii bonus ale guliei care merita mentionate. De exemplu, aceasta leguma crucifera contribuie la mentinerea sanatatii pielii, datorita continutului de vitamina C care sintetizeaza colagenul si de apa hidratanta. De asemenea, poate fi benefica pentru oase. Calciul, manganul si magneziul din gulie sustin sanatatea oaselor si functia musculara.

Gulie – modalitati de consum si retete

Pentru a va bucura de proprietatile benefice ale guliei este important in primul rand sa spalati bine sub jet de apa aceasta leguma, pentru a indeparta urmele de murdarie sau substante chimice din aceasta. Apoi, indepartati invelisul exterior gros, stratificat al legumei. Guliile mai mici au un gust usor dulceag.

Gulia poate fi consumata cruda sau poate fi gatita in diferite moduri. De exemplu, pot fi fierte, prajite, transformate in piure sau gatite la abur. De asemenea, poate fi taiata in felii si mancata cu putin sos. Sau poate fi gatita si servita cu spaghete, orez sau carne.

Contraindicatii privind consumul de gulie

Gulia in sine nu are efecte alergice. Cu toate acestea, este o leguma crucifera care contine tiocianati, care pot bloca absorbtia iodului. Prin urmare, persoanele care sufera de probleme cu tiroida ar trebui sa consulte medicul inainte de a consuma gulie in forma cruda. In plus, legumele crucifere pot interactiona uneori cu anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele.

Consumul excesiv de legume crucifere precum gulia poate provoca disconfort gastrointestinal. Este bogata in fibre, care se digera mai lent, asa ca un consum excesiv de astfel de legume poate duce la probleme precum greata, balonare si diaree. Desi mecanismul exact ramane neclar, consumul de gulie trebuie evitat in cazurile de flatulenta si disconfort abdominal.

Referinte:

https://www.simplyrecipes.com/kohlrabi/

https://www.healthline.com/nutrition/kohlrabi

https://draxe.com/nutrition/kohlrabi/

https://www.healthifyme.com/blog/kohlrabi/

https://www.wellandgood.com/kohlrabi-benefits/

https://www.verywellfit.com/kohlrabi-nutrition-facts-4176112

https://www.organicfacts.net/health-benefits/vegetable/health-benefits-of-kohlrabi.html