AVC ischemic acut – cauze, simptome si tratament

AVC ischemic acut – cauze, simptome si tratament AVC ischemic acut – cauze, simptome si tratament

Ultima actualizare: 27 ianuarie 2025

AVC-ischemic-acut-cauze-simptome-si-tratament

Un accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut apare cand se intrerupe alimentarea cu sange a unei zone a creierului. Fluxul sanguin obstructionat poate fi cauzat de un cheag de sange sau de ateroscleroza, o boala care provoaca treptat ingustarea arterelor. Un accident cerebral ischemic poate fi cauzat de obstructionarea oricareia dintre arterele care iriga creierul.

Pentru a supravietui unui accident vascular cerebral si pentru a limita pe cat posibil afectarea creierului si capacitatea de a va desfasura activitatile zilnice, tratamentul de urgenta este esential.


AVC ischemic acut – generalitati

Un AVC ischemic acut reprezinta o urgenta medicala, deoarece pune viata in pericol. Apare cand fluxul de sange catre creier scade sau este blocat din cauza unui cheag de sange sau a unui fragment de placa desprins din interiorul unui vas de sange. Daca sangele nu poate ajunge la tesutul cerebral, zona respectiva risca sa se deterioreze sau sa moara. Cand mor suficienti neuroni, puteti pierde abilitatile sau functiile corpului pe care celulele respective le controlau. De aceea un accident cerebral ischemic poate provoca leziuni cerebrale, dizabilitate sau deces.

Accidentul cerebral ischemic este uneori precedat de un atac ischemic tranzitoriu (AIT), care este un episod temporar de disfunctie cerebrala aparuta din cauza scaderii fluxului sangvin. Este important ca orice caz de AVC ischemic acut sa fie diagnosticat si tratat rapid, pentru a debloca fluxul de sange inainte sa apara leziuni cerebrale ireversibile.

AVC ischemic acut – simptome

Simptomele de AVC ischemic acut depind de zona creierului care nu a mai putut fi alimentata cu sange. Iata cateva dintre cele mai comune simptome de accident cerebral ischemic:

  • slabiciune sau paralizie pe o parte a fetei si a corpului;
  • afazie (dificultati de vorbire sau pierderea completa a capacitatii de vorbire);
  • vorbire neclara sau confuza (disartrie);
  • pierderea controlului muscular pe o parte a fetei;
  • slabirea sau pierderea brusca a simturilor (vederea, auzul, mirosul, simtul gustativ sau tactil);
  • vedere incetosata sau vedere dubla (diplopie);
  • pierderea coordonarii sau stangacie (ataxie);
  • ameteli sau vertij;
  • greata si varsaturi;
  • rigidizarea gatului;
  • fluctuatii de dispozitie sau schimbari bruste ale personalitatii;
  • confuzie sau agitatie;
  • convulsii;
  • pierderea memoriei (amnezie);
  • dureri de cap (de obicei bruste si severe);
  • lesin;
  • coma.

Tipuri de AVC ischemic acut

Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt cazuri de AVC ischemic acut.

Exista doua tipuri de accident cerebral ischemic:

  1. accident vascular cerebral trombotic – cand se formeaza un cheag de sange chiar in creier, printr-un proces numit tromboza;
  2. accident vascular cerebral embolic – daca un cheag numit embolie se formeaza in alta parte a corpului, calatoreste prin fluxul sangvin pana la creier si se blocheaza intr-un vas de sange de la nivel cerebral.

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) – numit uneori „miniaccident vascular cerebral” – este similar unui accident vascular cerebral, doar ca efectele sale sunt temporare. Deseori, acestea tradeaza faptul ca pacientul are un risc foarte mare de a suferi in curand un accident vascular cerebral ireversibil. Persoanele care sufera un atac ischemic tranzitoriu au nevoie de ingrijiri medicale de urgenta.

AVC ischemic acut – cauze si factori de risc

Un AVC ischemic acut apare daca o artera care iriga o regiune a creierului este obstructionata din cauza unui cheag de sange sau a depunerilor de grasime, numite placa. Acest blocaj poate aparea la nivelul gatului sau al craniului. Tulburarile circulatorii reprezinta principalul factor de risc pentru un accident cerebral ischemic, deoarece cresc potentialul de a dezvolta cheaguri de sange sau acumulari de grasime.

Cheagurile de sange pot fi cauzate de batai neregulate ale inimii, cum ar fi aritmia, probleme cu valva cardiaca, infectia muschiului inimii, rigidizarea arterelor, tulburari de coagulare a sangelui, inflamarea vaselor de sange sau un atac de cord.

Accidentul cerebral ischemic cauzat de o acumulare de grasime are loc cand placa se desprinde dintr-o artera si ajunge la creier. Placa se poate acumula si in arterele care furnizeaza sange creierului, ingustandu-le (ateroscleroza) suficient incat sa provoace un AVC ischemic acut.

Ischemia globala, care este un tip mai sever de accident cerebral ischemic, apare atunci cand fluxul de oxigen catre creier este mult redus sau complet oprit. Acest lucru este de obicei cauzat de un atac de cord, dar poate fi si rezultatul altor afectiuni sau situatii, cum ar fi otravirea cu monoxid de carbon.

Principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic acut este insa hipertensiunea arteriala. O cauza mai putin frecventa a accidentului vascular cerebral ischemic apare atunci cand tensiunea arteriala devine prea scazuta (hipotensiune arteriala), reducand fluxul sangvin catre creier. Acest lucru se intampla de obicei cu arterele ingustate sau bolnave. Tensiunea arteriala scazuta poate fi rezultatul unui atac de cord, al unor hemoragii sau al unor infectii severe. Oricare dintre aceste afectiuni afecteaza fluxul sangvin de la nivelul inimii si din vasele de sange si creste riscul de AVC ischemic acut.

Alti factori de risc care pot favoriza un AVC ischemic acut sunt:

  • colesterolul marit;
  • fibrilatia atriala;
  • anemia falciforma;
  • defectele cardiace congenitale;
  • diabetul;
  • consumul de tutun si/sau alcool;
  • excesul de grasime abdominala si viscerala.

De asemenea, probabilitatea de aparitie a unui accident cerebral ischemic creste daca aveti antecedente familiale in acest sens sau daca ati mai avut vreodata un AVC ischemic acut.

AVC ischemic acut – diagnostic

Medicii diagnosticheaza de obicei accidentele vasculare cerebrale pe baza examinarii fizice, a istoricului medical familial si a simptomatologiei. In functie de simptome, specialistul poate banui unde a aparut blocajul sangvin cerebral, dar pentru a se confirma un AVC ischemic acut vor fi necesare unele investigatii medicale.

Daca va confruntati cu stare de confuzie si dificultati de vorbire, medicul poate recomanda o analiza de sange pentru glicemie, deoarece confuzia si vorbirea neclara sunt, de asemenea, simptome ale hipoglicemiei severe.

De asemenea, poate fi necesara excluderea unui posibil anevrism, care cauzeaza simptome similare unui accident cerebral ischemic. In aceasta privinta, poate fi util un RMN.

Si scanarea CT craniana poate ajuta specialistul sa faca distinctia intre un AVC ischemic acut si alte posibile cauze de afectare a tesutului cerebral, cum ar fi hemoragiile sau tumorile cerebrale.

Daca se stabileste diagnosticul de AVC ischemic acut, medicul va incerca sa afle cand s-a declansat acesta si care este cauza principala. Printr-un RMN se poate determina cand a survenit un accident cerebral ischemic, iar pentru a depista cauza unui AVC ischemic acut, medicul poate recomanda:

  • electrocardiograma (ECG sau EKG) – pentru a testa ritmurile cardiace anormale;
  • ecocardiografie – pentru a verifica daca exista cheaguri sau anomalii la nivelul inimii;
  • angiografie – pentru a vedea ce artere sunt obstructionate si cat de grav este blocajul;
  • analize de sange – pentru colesterol sau tulburari de coagulare.

AVC ischemic acut – tratament

Principalul aspect al tratamentului unui AVC ischemic acut consta in restabilirea fluxului sangvin catre creier. Tratamentul trebuie initiat cat mai curand, pentru a reduce riscul de leziuni cerebrale ireversibile sau deces.

Cele mai frecvente tipuri de tratament includ:

  1. terapia trombolitica – consta in medicamente care dizolva cheagurile. De obicei se folosesc doar daca au trecut mai putin de 4 ore de la aparitia simptomelor de AVC ischemic acut, altminteri pot creste riscul de hemoragie interna grava.
  2. trombectomia – este o interventie chirurgicala pentru indepartarea unui cheag de sange. Chirurgul introduce un tub mic si subtire (cateter) intr-un vas de sange si il directioneaza pana la cheagul din creier. Cheagul este apoi aspirat fie tot odata, fie pe fragmente.

Unii pacienti pot necesita si tratamente precum:

  • anticoagulante – de exemplu, pentru diluarea sangelui dupa terapia trombolitica;
  • terapie cu oxigen – intrucat in timpul unui AVC ischemic acut creierul nu primeste suficient oxigen, acest tip de terapie asigura oxigen suplimentar, ceea ce faciliteaza respiratia si oxigenarea la nivel cerebral;
  • gestionarea nivelului de zahar din sange – se monitorizeaza nivelurile de glucoza (zahar) din sange pentru a ajuta creierul sa se recupereze;
  • usoara hipotermie indusa intentionat – in cazuri rare, medicul poate reduce controlat temperatura corpului pacientului. Acest lucru poate incetini ritmul afectarii cerebrale in timpul unui AVC ischemic acut sau dupa acesta.

Reabilitarea pacientilor dupa un AVC ischemic acut reprezinta un alt aspect important al tratamentului. Unii pacienti pot fi nevoiti sa-si recastige abilitatile pe care le aveau inainte de accidentul cerebral ischemic sau sa se adapteze la diversele dizabilitati ramase in urma acestuia. Pentru reabilitare se poate recurge la:

  • terapie logopedica – pentru recuperarea sau imbunatatirea abilitatilor de vorbire si pentru recapatarea controlului asupra muschilor folositi in vorbire, respiratie, masticatie si deglutitie;
  • kinetoterapie – pentru intarirea muschilor, imbunatatirea echilibrului si redobandirea capacitatii de coordonare a bratelor si picioarelor;
  • terapie ocupationala – pentru indeplinirea in siguranta a activitatilor zilnice;
  • terapie cognitiva – pentru imbunatatirea memoriei, concentrarii si a altor abilitati cognitive.

AVC ischemic acut – prevenire

Mentinerea sanatatii generale este cea mai buna modalitate prin care sa reduceti riscul de AVC ischemic acut. Se recomanda urmatoarele:

  • gestionarea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului si a eventualelor comorbiditati;
  • o alimentatie echilibrata (cum ar fi dieta mediteraneana) si mentinerea unei greutati sanatoase;
  • renuntarea la fumat;
  • activitatea fizica regulata.

Efectuati-va cotroalele medicale regulate, deoarece multe dintre afectiunile (hipertensiune arteriala sau colesterol marit) care pot provoca AVC ischemic acut se dezvolta treptat, putand initial sa nu provoace simptome. Medicul va poate ajuta sa depistati si sa gestionati din timp eventualul risc de accident cerebral ischemic.

 

Surse:

https://www.healthline.com/health/stroke/cerebral-ischemia

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113

https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/ischemic-stroke-clots

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24208-ischemic-stroke-clots