Catena
Ultima actualizare: 6 noiembrie 2024
Foarte multi oameni sunt emotionati si ingrijorati inaintea unei prezentari sau a unei competitii. Odata ce emotiile preiau fraiele, respiratia se intensifica, fluxul sanguin din muschi creste, creierul primeste mai mult oxigen, gandirea se ascute, iar puterea de concentrare se imbunatateste. Aceasta este anxietatea in forma ei buna, care ii mentine pe oameni alerti si vigilenti atunci cand situatia o cere.
Uneori, in asteptarea unui eveniment important, anxietatea poate creste in intensitate pana la un nivel care poate ingreuna viata si impiedica functionarea normala a organismului. In timpul acestor situatii, persoanele in cauza sunt agitate, au dureri de cap si o senzatie de apasare in piept, mananca si dorm prea mult sau prea putin. Si aceasta este o forma des intalnita de anxietate, care ii poate motiva pe oameni sa puna la punct un plan sau sa se pregateasca mai mult pentru evenimentul respectiv.
Atunci cand anxietatea scapa de sub control si creste in intensitate pana la nivelul de panica extrema, in absenta unui pericol imediat si real, oamenii pot dezvolta tulburari de anxietate care afecteaza calitatea vietii si ii impiedica sa-si desfasoare activitatile.
Anxietatea este o emotie de baza, necesara supravietuirii, pe care oamenii o experimenteaza de multe ori in viata. Este asociata cu reactia automata “lupta sau fugi” (fight or flight), care produce in organism schimbarile necesare pentru a putea lupta sau a fugi in cazul unui atac sau al unui pericol iminent. Insa atunci cand aceasta emotie se intensifica, atasandu-se de situatii sau persoane care nu prezinta un pericol real, sau cand devine omniprezenta, poate afecta puterea de concentrare, apetitul, somnul, relatiile sociale si calitatea vietii in general.
Anxietatea este descrisa ca fiind o stare de neliniste pe care oamenii o resimt in tot corpul si care le umple mintea cu indoieli, ingrijorari, obsesii si presupuneri negative referitoare la evenimente din viitor. Anual, aproximativ un sfert din populatia Europei se confrunta cu semne si simptome de anxietate si depresie, arata Organizatia Mondiala a Sanatatii.
In fata unei amenintari reale si imediate, raspunsul cognitiv si emotional normal pentru orice persoana este frica. Cand oamenii aud un sunet brusc si puternic, de exemplu, creierul primeste informatia “Atentie, pericol!” si, intr-un timp extrem de scurt, transmite in corp diverse mesaje menite sa asigure supravietuirea. Inima bate mai repede (la celule ajunge mai mult sange), ritmul respiratiei se inteteste (creste cantitatea de oxigen din organism), creste capacitatea de coagulare a sangelui (pentru a nu sangera excesiv in cazul unei raniri), pupilele se dilata (pentru a identifica mai bine pericolul) si apar tremuraturile (pentru ca muschii sunt pregatiti pentru o activitate intensa). Frica dureaza o perioada scurta, este concentrata pe momentul prezent si este orientata catre o amenintare concreta si catre modul de evitare sau infruntare a acesteia.
Anxietatea, insa, este resimtita pe o perioada mai lunga de timp, se concentreaza pe evenimente din viitor, e perceputa confuz si ii face pe oameni sa fie excesiv de precauti, determinand corpul sa ramana intr-o stare continua si epuizanta de alerta.
In functie de semne si simptome, se disting o serie de tulburari anxioase. O persoana poate suferi de mai multe tulburari de anxietate in acelasi timp, iar riscul unor comorbiditati (prezenta depresiei sau a altor tulburari de personalitate) este crescut.
Tulburarea de anxietate generalizata presupune existenta unui comportament anxios pe o perioada de timp mai lunga de sase luni, corelat cu activitati uzuale de tipul iesirilor cu prietenii, mersul la scoala sau serviciu si discutiile cu strainii. Se caracterizeaza prin neliniste constanta, dificultati de concentrare, tipare de gandire negativa, oboseala frecventa, nervozitate si o stare totala de slabiciune.
Tulburarea de panica este un diagnostic pus persoanelor care au frecvent atacuri de panica (episoade intense si coplesitoare de frica, insotite de dureri in piept, senzatie de sufocare si greutate in a reveni la starea de calm) sau care resimt o anxietate severa anticipand aparitia altor atacuri de panica in viitor. Cand persoanele evita sa mai iasa din casa de frica sa nu aiba iar un atac de panica, este vorba despre o complicatie a tulburarii de panica, numita agorafobie.
Tulburarea obsesiv-compulsiva este o boala cronica, de lunga durata, care evolueaza in timp si care este caracterizata prin diverse obsesii si ritualuri comportamentale pe care pacientul le repeta pentru a reduce anxietatea. Obsesiile sunt gandurile nedorite sau ingrijorarile care induc o stare de neliniste accentuata, iar prin compulsii (numaratul sau spalatul obsesiv al mainilor, repetarea unor gesturi sau a unor cuvinte) persoana afectata crede ca poate controla obsesiile.
Poate fi descrisa ca o frica puternica de situatiile sociale in care pacientul ar putea fi evaluat sau judecat, si prin urmare respins sau blamat. Persoanele care sufera de anxietate sociala se tem sa nu fie percepute negativ de catre cei din jur, asa ca evita orice situatie in care ar trebuie sa aiba interactiuni sociale, iar daca nu reusesc, afiseaza semne si simptome fizice puternice: transpiratie in exces, greata, palpitatii.
Reprezinta cea mai comuna tulburare de anxietate, dar si cea mai usor de tratat. Fobiile specifice sunt frici puternice orientate catre un lucru sau o situatie particulara. Oamenii sufera de fobii dintre cele mai diverse: de paianjeni, caini, serpi, inaltime, injectii sau vorbitul in public, printre altele. Expunerea la stimulul respectiv sau doar anticiparea intalnirii acestuia provoaca o reactie puternica de frica irationala.
Apare ca urmare a unor evenimente traumatice, accidente, pierderea cuiva drag sau un soc puternic, dureaza o perioada lunga de timp si implica retrairea evenimentului prin flash-back-uri si vise. De asemenea, persoana cu tulburare de stres posttraumatic evita stimulii care au declansat trauma, se izoleaza si poate experimenta goluri de memorie, pe langa afisarea unor semne si simptome neurofiziologice de tipul iritabilitatii excesive, maniei si chiar izbucnirilor nervoase. Este o tulburare complexa, care are mai multe sanse de vindecare daca este diagnosticata din timp.
Anxietatea prelungita poate produce intr-o persoana atat schimbari comportamentale si cognitive, cat si reactii emotionale fiziologice, iar intensitatea si frecventa acestora variaza in functie de persoana.
Printre manifestarile comportamentale ale anxietatii se numara:
Manifestarile emotionale sunt:
De asemenea, pot aparea semne si simptome cognitive, cum ar fi:
Semnele si simptomele fiziologice sunt:
Anxietatea poate aparea la orice varsta si, de cele mai multe ori, este determinata de o combinatie de factori. Printre cauzele cele mai frecvente se numara predispozitia genetica, diverse dezechilibre in chimia creierului, istoricul familial, influenta sociala si experientele de viata precum schimbarile majore, depresia (inclusiv cea postnatala) sau bolile grave.
Un mediu de lucru stresant, un eveniment traumatizant, singuratatea, posibile abuzuri in copilarie, divortul parintilor, viata alaturi de un parinte alcoolic, toate acestea pot contribui la dezvoltarea unei tulburari de anxietate.
Chiar si o familie extrem de grijulie, in care comportamentul temator prevaleaza, poate invata copilul sa vada lumea ca pe un loc periculos, plin de amenintari. De asemenea, intre dependenta de alcool si compusii psihotropi (medicamente sau droguri: compusi de sinteza cu efect asupra psihicului) si tulburarile de anxietate a fost observata o legatura bidirectionala.
De obicei, tratamentul pentru anxietate consta intr-o combinatie de terapie cognitiv-comportamentala, psihoterapie si medicatie. Un tratament bazat exclusiv pe medicatie nu va fi eficient atata timp cat gandurile disfunctionale exista. Formele usoare de anxietate, carora le pot fi identificate intr-o oarecare masura cauzele, pot fi tratate acasa, apeland la anumite tehnici specifice si exercitii fizice.
Tehnicile de gestionare a stresului sunt utile pentru ca ii ajuta pe oameni sa-si puna prioritatile in ordine si sa se organizeze in asa fel incat sa evite depasirea termenului limita, ceea ce este un factor puternic de stres.
Tehnicile de relaxare includ diverse metode de meditatie si de respiratie care ii ajuta pe oameni sa se relaxeze mai usor.
Restructurarea cognitiva ii ajuta pe pacienti sa identifice distorsiunile din procesul de gandire si sa faca distinctia intre ingrijorarile realiste si cele nerealiste.
Un exemplu de terapie cognitiv-comportamentala este cea pusa la punct de psihologul american specializat in tratarea anxietatii, Edmund Bourne. Acesta considera ca anxietatea este provocata de niste instante psihice numite sub-personalitati, care reusesc, printr-un discurs interior negativ, sa provoace o neliniste puternica.
Astfel, sub-personalitatea mereu ingrijorata a oamenilor isi imagineaza tot felul de catastrofe care pornesc de la intrebarea “dar daca?”, cea mereu critica scoate in evidenta lipsurile si ii compara pe pacienti cu cei din jur, intotdeauna in detrimentul lor.
Terapia consta in identificarea sub-personalitatilor si modului in care acestea influenteaza modul de a gandi, apoi in contracararea gandurilor generate de acestea prin intrebari de tipul “Ce dovada exista ca este asa?” sau “Ce argumente exista pentru aceasta afirmatie?”, urmand ca gandurile negative sa fie inlocuite cu unele pozitive si realiste.
Referinte:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/323454
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9536-anxiety-disorders
https://www.healthline.com/health/anxiety
Autor: Andrei Radu
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2024,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook