Yersinioza (infectia cu Yersinia enterocolitica)

Yersinioza este o infectie bacteriana cauzata de Yersinia enterocolita, o bacterie gram-negativa ce afecteaza in principal tractul gastrointestinal. Desi infectia cu Yersinia enterocolitica nu este la fel de frecventa precum alte enteroinfectii bacteriene, yersinioza tinde sa aiba manifestari cu diversitate extinsa – de la diaree acuta la complicatii severe, inclusiv sindroame inflamatorii cu implicare sistemica. Aceasta infectie prezinta o importanta deosebita in practica medicala, din cauza dificultatii diagnosticului clinic si a asocierii sale cu manifestari pseudoapendiculare cum ar fi pseudoapendicita si afectiuni postinfectioase, cum ar fi spre exemplu artrita reactiva.

Ce este yersinioza? Despre Yersinia interocolitica

Yersinioza se considera a fi o zoonoza, adica o boala transmisa de la animale la oameni, fiindca deseori apare in urma consumului de carne de porc insuficient preparata termic. Bacteria, care da si denumirea bolii, face parte din familia Enterobacteriaceae fiind un bacil gram-negativ. In continuare, vor fi prezentate cateva caracteristici microbiologice ale bacteriei:

• Yersinia enterocolitica este un patogen psihrotrof, adica capabil sa se multiplice si dezvolte la temperaturi reduse (chiar si la 4°C), ceea ce favorizeaza contaminarea produselor ulterior refigerate;
• prezinta un sistem complex de factori de virulenta, incluzand plasmida pYV, care codifica proteine implicate in inhibarea fagocitozei (raspuns imun) si in supravietuirea celulara, ceea ce face ca infectia sa fie, deseori, persistenta;
• serotipurile patogene frecvent asociate cu infectia umana sunt O:3, O:5, O:8, O:9 si O:27.

Infectia cu Yersinia enterocolitica, desi mai rara decat infectia cu alte enterobacterii, poate duce la complicatii. Din acest motiv, este foarte important tratamentul, mai ales in randul bebelusilor si copiilor mici sau persoanelor imunocompromise (diabet, HIV/SIDA, tratamente sustinute pe baza de corticosteroizi).

Yersinioza – cauze si factori de risc

Infectia cu Yersinia apare in urma ingestiei bacteriei. Bacteria adera si invadeaza enterocitele, la nivelul ileonului terminal, replicandu-se in tesutul limfoid al intestinului. Aceasta poate, de aici, disemina la nivel mezenteric, determinand adenita mezenterica si manifestari care, foarte fidel, mimeaza apendicita acuta (pseudoapendicita). Infectia cu Yersinia este cauzata in special de ingestia de alimente sau apa contaminate cu Yersinia enterocolitica. Alimentele in mod uzual implicate sunt:

• carnea de porc insuficient preparata termic, intrucat porcii sunt considerati rezervor natural al bacteriei;
• consumul de lactate nepasteurizate, cum ar fi laptele crud contaminat in timpul mulsului;
• apa contaminata, in special in zonele rurale de pe langa ferme, adaposturi pentru porci;
• consumul produselor cu risc procesate la rece, intrucat bacteria poate supravietui, chiar se poate multiplica la temperaturi scazute.

Infectia cu Yersinia enterocolitica (yersinioza) este mai frecventa la copii cu varsta sub 5 ani si la persoane cu sistem imunitar deficitar. De asemenea, in cazuri exceptionale, bacteria se poate transmite prin transfuzii de sange din sangele refrigerat, cauzand sepsis post-transfuzional. Nu sunt obisnuite astfel de cazuri, insa exista posibilitatea, mai ales in zonele cu igiena deficitara.

Cum se transmite infectia cu Yersinia enterocolitica?

Infectia cu Yersinia enterocolitica se transmite astfel:

• pe cale fecal-orala: consumul de alimente sau apa contaminate;
• contactul direct cu animalele infectate: porci, bovine;
• transfuzii de sange (foarte rar).

Yersinioza nu se transmite de obicei orizontal, intre oameni, insa exista cazuri exceptionale de contaminare prin manipularea excrementelor infectate, eliminate de o persoana bolnava.

Infectia cu Yersinia enterocolitica – simptome si manifestari

In general, simptomele infectiei cu Yersinia enterocolitica variaza in functie de varsta, statutul imunitar si, in unele cazuri, varsta pacientului. Simptomele tind sa apara de obicei dupa cateva zile de la expunere (media de 4-7 zile) si tind sa dureze 1-3 saptamani. Infectia se poate prezenta sub urmatoarele forme:

Gastroenterita acuta (cea mai frecventa forma)

Mai frecventa la copiii mici. Dupa perioada de incubatie de 4-7 zile, apar simptome precum:

• diaree apoasa, uneori cu sange;
• febra moderata;
• dureri abdominale difuze.

Adenita mezenterica si sindrom pseudoapendicular (pseudoapendicita)

Aceasta forma este mai frecventa la copiii mai mari, adolescenti si tineri. Se prezinta cu:

• dureri in fosa iliaca dreapta, mimand apendicita acuta;
• posibila greata, varsaturi;
• febra.

Sepsis si infectii diseminate

Apar in cazurile severe, mai frecvente la imunodeprimati:

• bacteriemie;

• infectii hepatosplenice.

Manifestari postinfectioase

De obicei, apar la 1-3 saptamani dupa infectie si includ:

• artrita reactiva;
• eritem nodos;
• dureri articulare;
• ileita (inflamatia ileonului).

Se considera ca afectiunea ramane contagioasa chiar si pana la 3 luni dupa disparitia diareei si, din acest motiv, este recomandat sa se mentina normele de igiena pentru a preveni raspandirea infectiei in comunitate. Spalarea riguroasa pe maini dupa utilizarea toaletei este o metoda foarte eficienta de a preveni raspandirea infectiei cu Yersinia enterocolitica. 

Cum se diagnosticheaza infectia cu Yersinia enterocolitica?

Yersinioza se diagnosticheaza prin coprocultura, in principal. Se trimite o proba de scaun la un laborator specializat. Cultura bacteriana pentru Yersinia enterocolitica necesita medii selective, cum ar fi mediul C.I.N Agar. Hemocultura, din probe de sange, este indispensabila in cazul in care se suspecteaza forma septica a infectiei. PCR-ul si ELISA sunt eficiente pentru a se detecta ADN-ul bacterian (plasmidele) si anticorpii anti-Yersinia. Ecografia abdominala si CT-ul, spre exemplu, pot fi eficiente pentru a stabili diagnosticul diferential in lipsa altor simptome. Astfel, se pot evidentia adenopatiile mezenterice si apendicita propriu-zisa.

Tratament yersinioza

De cele mai multe ori, yersinioza nu necesita tratament, ci doar gestionarea corespunzatoare a simptomelor. In cazul diareei, se recomanda reechilibrare hidroelectrolitica si hidratare. Foarte rar, in cazurile cu potential mai sever, se recomanda antibiotice. Prima linie de tratament pentru infectia cu Yersinia enterocolitica in cazul adultilor o reprezinta ciprofloxacina sau doxiciclina. In infectiile mai severe, se recomanda cefalosporine de generatia a treia (cefotaxim, ceftriaxon), iar in caz de sepsis se administreaza aminoglicozide. Pentru antibiotice se opteaza de obicei in cazul infectiilor cu implicare sistemica (septicemie sau bacteriemie).

Infectia cu Yersinia enterocolitica – complicatii si riscuri asociate

In general, yersinioza nu duce la complicatii. Totusi, la persoanele cu sistem imunitar scazut si la cele cu afectiuni subiacente care presupun hemoliza si supraincarcare cu fier, cum ar fi spre exemplu hemocromatoza, riscul de infectii sistemice este mult mai mare. De asemenea, s-a mai observat ca utilizarea deferoxaminei creste riscul de enterocolita cu Yersinia. La persoanele cu risc, yersinioza poate duce la complicatii care pot fi clasificate astfel:

• complicatii gastrointestinale: perforatie intestinala, ileita si colita ulceroasa difuza, ileusul paralitic, invaginatie intestinala, colangita, megacolon toxic, tromboza venei mezenterice, necroza intestinului subtire;
• complicatii extraintestinale: abces hepatic, abces splenic, abces renal, abces pulmonar, dar si septicemie, bacteriemie, osteomielita, endocardita, limfadenita supurativa, infectia pielii, anevrism cerebral micotic, miocardita, glomerulonefrita, insuficienta hepatica si sindromul hemolitic-uremic (in cazuri rare).

In cazuri severe, yersinioza poate duce chiar si la deces. Intr-un studiu de natura epidemiologica efectuate in Statele Unite ale Americii s-a raportat o rata de deces de 1,2% (18 decese din 1373 de pacienti) in randul pacientilor cu yersinioza. Intr-un alt studiu din Norvegia, au fost raportate 2 decese inregistrate in randul a 458 de pacienti diagnosticati cu aceeasi afectiune.

Cum poate fi prevenita yersinioza?

Pentru a reduce riscul de yersinioza (infectia cu Yersinia enterocolitica), se recomanda:

• consumul in mod exclusiv apa imbuteliata sau din surse tratate (fantanile din mediul rural trebuie periodic dezinfectate si controlate);
• asigurarea unei igiene alimentare adecvate, spalarea mainilor inainte, dar si dupa ce au fost manipulate produse de origine vegetala (in special carne de porc);
• consumul doar de lapte pasteurizat;
• prepararea termica corespunzatoare a carnii, in special de porc, recomandat fiind ca aceasta sa fie preparata la temperatura de minimum 65°C;
• este recomandat sa se efectueze si screening-ul bacterian din produse cum ar fi pungile care contin sange pentru transfuzii;
• se recomanda spalarea adecvata a mainilor dupa schimbarea scutecului unui copil infectat, daca este cazul;
• infectia a mai fost asociata si cu manipularea intestinelor crude de porc, motiv pentru care, in contextul manipularii acestora, este recomandata spalarea riguroasa a mainilor si frecarea unghiilor cu apa si sapun, agenti antibacterieni.

Infectia cu Yersinia, desi tinde sa fie din ce in ce mai rara, are potentialul de a progresa spre o gama variata de complicatii. De asemenea, se prezinta cu simptome atat in contextul infectiei active, cat si cu posibile manifestari postinfectioase, cum ar fi eritemul nodos si artrita reactiva. Adoptarea masurilor de preventie este esentiala pentru a reduce toate aceste riscuri.

Surse:

https://www.woah.org/app/uploads/2021/05/yersinia-enterocolitica-infection-with.pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499837/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9076465/

https://www.tandfonline.com/doi/10.1080/17843286.1994.11718368

https://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2024/infections-diseases/yersiniosis