Anevrismul de aorta

Aorta este principala artera din corp, ce isi are originea in inima si se extinde pana la abdomen. Un anevrism de aorta este definit ca o dilatare a oricarui segment aortic, asemenea unui balon, din cauza slabirii peretului arterei.

Printre cauzele si factorii de risc care contribuie la aparitia unui anevrism de aorta se numara varsta inaintata (peste 60 ani), sexul masculin, hipertensiunea arteriala, fumatul si istoricul medical de boala cardiovasculara.

Farmacistii Catena recomanda Naturalis CardioVita care prin prin continutul sau echilibrat de potasiu si magneziu, ofera protectie sistemului cardiovascular. CardioVita contribuie la mentinerea functionarii normale a sistemului muscular si nervos, reducerea oboselii si extenuarii, echilibrul electrolitic si metabolismul energetic normal. In plus, potasiul ajuta la mentinerea tensiunii arteriale normale. Iar magneziul la reducerea oboselii si extenuarii, la mentinerea echilibrului electrolitic si a metabolismului energetic normal.

Naturalis CardioVita X 30 capsule

Vezi detalii

In cele mai multe cazuri anevrismul de aorta este silentios, adica nu provoaca simptome. Atunci cand apar manifestari, acestea pot include durere acuta, pulsatila, la nivelul toracelui sau abdomenului si care poate iradia in spate, dificultati de respiratie (dispnee) sau dureri la inghitire.

Daca nu este descoperit si tratat timpuriu, pe masura ce anevrismul creste in dimensiuni apare riscul de ruptura. Atunci cand un anevrism se rupe se produce o hemoragie interna si pacientul este in pericol de a-si pierde viata.

Anevrism de aorta - informatii generale

Aorta este cea mai importanta si cea mai mare artera din corp, ce porneste din ventriculul stang al inimii, formeaza un arc (forma de ”U” rasturnat) si coboara catre torace si abdomen, unde se imparte in alte doua artere, numite artere iliace.

Din aorta se ramifica toate vasele mari de sange din corp, fiind ”conductul vascular suprem”. Pe parcursul vietii unui om, aorta transporta aproape 200 milioane de litri de sange in organism. Atunci cand peretele aortei slabeste, presiunea cu care sangele trece prin artera provoaca dilatarea (umflarea) aortei si se formeaza anevrismul.

Exista trei tipuri de anevrism de aorta, in functie de localizare:

• Anevrism de aorta toracica (anevrism aortic toracic) - apare de-a lungul segmentului de aorta care trece prin cavitatea toracica; 
• Anevrism de aorta abdominala (anevrism aortic abdominal) - apare de-a lungul segmentului de aorta care trece prin zona abdomenului;
• Anevrism toraco-abdominal.

Anevrismele de aorta abdominala apar mai frecvent decat cele toracice. Acest lucru se poate datora faptului ca peretele aortei toracice este mai gros si mai puternic decat peretele aortei abdominale. Statisticile arata ca anevrismul aortic abdominal este de 4 pana la 6 ori mai frecvent in randul barbatilor decat al femeilor, afectand circa 1% dintre barbatii cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani, iar riscul creste la 4% la varsta de 74 ani.

Anevrism de aorta – cauze si factori de risc

Specialistii in medicina au stabilit ca exista mai multi factori care cresc riscul dezvoltarii unui anevrism de aorta, printre care se numara: varsta, sexul, istoricul medical si familial si stilul de viata.

Varsta. Riscul de aparitie al anevrismelor de aorta creste pe masura ce imbatranim, fiind mai frecvente la adultii de peste 65 ani.

Sexul masculin. Barbatii sunt mai predispusi decat femeile sa dezvolte anevrisme de aorta. Potrivit Societatii Romane de Chirurgie Vasculara, se estimeaza ca 5% din barbatii peste 60 de ani prezinta un anevrism aortic abdominal. Cu toate acestea, riscul de ruptura este mai mare la femei decat la barbati.

Istoricul medical. Riscul creste daca un pacient a suferit deja un anevrism de aorta sau a avut un alt tip de anevrism, cum ar fi anevrismul cerebral. De asemenea, afectiuni cardiovasculare precum ateroscleroza, boala arteriala periferica si boala pulmonara obstructiva cronica au fost asociate cu un risc crescut de anevrism de aorta.

Antecedentele heredocolaterale. Istoricul familial de anevrism de aorta este un predictor puternic pentru aceasta afectiune. Studiile arata una din 10 persoane cu anevrisme de aorta abdominala are antecedente familiale ale bolii. Riscul creste exponential daca mai multi membri ai aceleasi familii (rude de gradul I) sunt afectate.

Fumatul. Este unul dintre principalii factori care va creste riscul pentru un anevrism de aorta, in special cel abdominal. Un istoric de fumat reprezinta aproximativ 75% din toate cazurile de anevrism de aorta abdominala. Cu cat pacientii fumeaza mai mult timp, cu atat riscul este mai mare.

Alti factori de risc asociati cu anevrismul de aorta sunt:

• Hipertensiunea arteriala - principalul factor de risc pentru anevrismele de aorta toracica;
• Ateroscleroza - ingustarea arterelor din cauza depunerii de colesterol in interiorul si pe peretii arteriali;
• Traumatismele – cum ar fi un accident de masina.
• Diabetul.

Anevrismul de aorta – simptome si manfestari

Un anevrism de aorta poate sa nu provoace niciun simptom. Manifestarile difera in functie de localizarea anevrismului si apar atunci cand dimensiunea acestuia afecteaza organele vecine.

Simptomele unui anevrism de aorta toracica includ:

• Durere in piept, care pot iradia in spate; durerea poate fi profunda sau pulsatila;
• Raguseala (disfonie);
• Deglutitie dureroasa (durere la inghitire);
• Dificultati de respiratie (dispnee).

Simptomele unui anevrism de aorta abdominala includ:

• Durere profunda in abdomen sau in partea laterala a abdomenului, ce poate iradia spre spate, fese, perineu sau picioare;
• Discomfort abdominal constant;
• Senzatie de pulsatilitate in abdomen;
• Senzatie de plentitudine dupa cantitati mici de alimente.

Diagnosticul de anevrism de aorta

Pentru ca este o boala silentioasa ce provoaca simptome doar atunci cand anevrismul a crescut in diensiuni, afectiunea este de multe ori depistata incidental, in timpul unui examen de rutina sau atunci cand pacientul vine la medic pentru o alta problema.

Diagnosticul anevrismului de aorta se stabileste pe baza unui examen fizic si al testelor imagistice:

• Ecografie abdominala – principala metoda imagistica pentru anevrismul de aorta abdominala. Testul masoara cu precizie diametrul anevrismului;
• Ecocardiografie – cea mai utilizata metoda pentru diagnosticarea anevrismului de aorta toracica;
• Computer tomograf (CT) – aduce date suplimentare despre anevrism, ajutand in alegerea strategiei terapeutice;
• RMN - ofera informatii detaliate despre dimensiunea, forma si localizarea anevrismului.

Medicii recomanda persoanelor aflate in categoriile de risc pentru dezvoltarea anevrismului de aorta sa mearga periodic la controale imagistice de screening. Recomandarile pentru depistarea anevrismului de aorta abdominal vizeaza urmatoarele grupe de pacienti:

• Barbatii cu varsta intre 65 si 75 de ani care au fumat sau care au o ruda de gradul I cu aceasta afectiune;
• Barbatii cu varsta intre 65 si 75 de ani care nu au fumat niciodata, dar au alti factori de risc, cum ar fi antecedente familiale, alte anevrisme vasculare sau boli coronariene;
• Barbati si femei cu varsta peste 75 de ani care sunt sanatosi, dar care au fost fumatori in trecut sau care au o ruda de gradul I cu aceasta afectiune;
• Pacientii care au un istoric medical de boala arteriala periferica, indiferent de varsta, sex, antecedente de fumat sau istoric familial.

In cazul anevrismului aortic toraric, screeningul vizeaza pacientii care au parintii, copiii si fratii (rude de gradul I) cu un istoric de anevrism de aorta toracica sau un anevrism de aorta toracica asociat cu valva aortica bicuspida (VAB).

Care sunt complicatiile unui anevrism de aorta?

Complicatiile anevrismului de aorta sunt periculoase si pot fi fatale:

Ruptura anevrismala – este cea mai de temut complicatie. Daca un anevrism de aorta se rupe provoaca hemoragie interna, pacientul fiind in pericol de a-si pierde viata (80-90% din cazuri). Ruptura este o urgenta medicala, iar daca se intervine imediat multi pacienti se pot recupera.

Disectie acuta de aorta – un anevrism de aorta de mari dimensuni poate duce la o ruptura (disectie aortica) in peretele arterei. O disectie face ca sangele sa se scurga intre peretii arterei. Acest lucru determina o ingustare a arterei, iar astfel se reduce sau se blocheaza fluxul de sange de la inima catre celelalte organe vitale.

Regurgitare aortica – aceasta complicatie poate rezulta dintr-un anevrism al aortei ascendente, imediat deasupra valvei aortice. Dilatarea severa a aortei in aceasta locatie poate distorsiona suficient de mult valva aortica incat sa provoace functionarea defectuoasa a acesteia. Persoanele care se confrunta cu aceasta complicatie au adesea semnele si simptomele clasice ale insuficientei aortice, inclusiv dispnee, dureri in piept, aritmie si palpitatii.

Cheaguri de sange - in unele cazuri, se poate forma un cheag de sange in interiorul anevrismului. Cheagul se poate emboliza (rupe) si se poate deplasa la alte organ din corp, ceea ce produca adesea leziuni grave.

Surse:

www.heart.org

www.cdc.gov

my.clevelandclinic.org  

www.nhlbi.nih.gov