Dr. Adelina Popescu | Medic specialist gastroenterologie, Clinica DigestMed
Simptomele digestive se numara printre cele mai frecvente motive de prezentare ale pacientului la medic. Sfera bolilor digestive este variata si cuprinzatoare, ingloband afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepatice, pancreatice si splenice. Frecventa mare a afectiunilor digestive are printre cauze, in cea mai mare parte, alimentatia si stilul de viata, pentru ca suntem ceea ce mancam! Asadar, preventia a devenit foarte importanta, iar de multe ori evaluarea medicala de rutina poate descoperi boli grave sau chiar salva vieti.
Analize si investigatii uzuale in sfera digestiva
Evaluarea medicala periodica in scopul preventiei este recomandata tuturor oamenilor, chiar si celor asimptomatici, si consta in efectuarea unor analize ce verifica principalele functii ale organismului, dar si o ecografie abdominala totala. Intervalul de timp la care se recomanda efectuarea acestor investigatii depinde de varsta si de bolile asociate. Astfel, intre decadele 20 – 40 de ani, evaluarea periodica se poate face la 2 – 3 ani, iar dupa 40 de ani se recomanda evaluarea anuala. In cazul pacientilor cu boli cronice digestive, in special cu afectiuni hepatice, controalele medicale se fac la 3 sau 6 luni.
Ecografia abdominala
Rolul ecografiei abdominale in preventia bolilor digestive este acela de evaluare a organelor interne, in vederea depistarii precoce a tumorilor sau in supravegherea acestora, in monitorizarea bolilor hepatice, biliare, inflamatorii intestinale sau pancreatice cronice. De asemenea, ecografia abdominala este prima investigatie care se face in cazul durerii abdominale si tot prima care poate depista cauza simptomelor.
Endoscopia digestiva
In diagnosticarea si monitorizarea bolilor digestive, un rol important revine investigatiilor endoscopice. Endoscopia digestiva superioara evalueaza esofagul, stomacul si duodenul, iar colonoscopia evalueaza colonul si rectul. Prin comparatie cu ecografia abdominala si analizele uzuale, aceste investigatii nu se recomanda pentru evaluarea de rutina a unui pacient fara acuze digestive.
Exista situatii cand este necesara monitorizarea endoscopica a unor pacienti cu boli cronice ale tubului digestiv si cu potential de a degenera in cancer. In absenta vreunui simptom, varsta de peste 45 – 50 de ani si istoricul familial de cancer colonic reprezinta indicatii de evaluare colonoscopica preventiva.
Cele mai frecvente indicatii de efectuare a endoscopiei digestive superioare sunt dificultatea la inghitire, durerea recurenta in etajul abdominal superior, varsaturile persistente, refluxul gastroesofagian persistent, varsaturile cu sange sau scaunul negru ca pacura, anemia, scaderea in greutate involuntara, istoricul de cancer gastric in familie, ciroza hepatica, monitorizarea leziunilor precanceroase cum sunt esofagul Barrett, metaplazia intestinala si/sau atrofia gastrica.
Endoscopia digestiva superioara se realizeaza prin introducerea prin gura, pana in stomac si duoden, a unui tub flexibil cu o camera de filmat in varf. Pacientul trebuie sa nu fi mancat cu 6 – 8 ore inainte si sa nu bea lichide.
Colonoscopia
Indicatiile de efectuare a colonoscopiei sunt diareea cronica, prezenta sangelui in scaun, constipatia recent instalata, alternanta dintre constipatie si diaree, anemia, scaderea in greutate involuntara, durerea abdominala difuza recurenta, istoricul de cancer de colon in familie, monitorizarea dupa rezectia polipilor.
Colonoscopia necesita pregatirea cu o substanta care curata colonul de materiile fecale, provocand diaree. Colonoscopia consta in introducerea in anus, a unui tub flexibil cu o camera de filmat in varf; se introduce aer progresiv pentru a destinde colonul.
Disconfortul este tolerabil
In general, aceste investigatii provoaca un disconfort tolerabil, insa, pentru confortul pacientului, exista posibilitatea de a fi facute cu sedare. Rolul endoscopiei digestive superioare si al colonoscopiei nu este doar de a diagnostica anumite leziuni, ci si de a trata, un exemplu fiind rezectia polipilor care pot degenera in cancer. De fapt, acesta este si scopul colonoscopiei dupa 45 – 50 de ani, si anume acela de a depista si indeparta polipii colonici, prevenind astfel aparitia cancerului de colon. Pentru pacientii care se tem de efectuarea preventiva a colonoscopiei, se recomanda testul de depistare a hemoragiilor oculte din fecale; daca acest examen al materiilor fecale este pozitiv, atunci colonoscopia devine obligatorie, caci se ridica suspiciunea de tumora sau polipi colonici.
Preventia, diagnosticarea si tratarea bolilor digestive se poate face cu succes de catre medicii gastroenterologi. In final, preventia ramane cel mai bun tratament!