Aldosteron – ce este si cand se recomanda analiza

Aldosteronul este un hormon secretat de glandele suprarenale, iar rolul sau principal este acela de a regla nivelul de sodiu si lichide din organism, ceea ce inseamna ca influenteaza si tensiunea arteriala. De asemenea, intr-o masura mai mica joaca un rol si in metabolismul grasimilor, carbohidratilor si proteinelor. Nivelurile excesive sau insuficiente ale acestui hormon pot provoca probleme de sanatate.

Din acest articol veti afla mai multe detalii despre rolul acestui hormon in organism, despre nivelurile considerate normale, dar si despre implicatiile excesului sau deficitului de aldosteron.

Aldosteron – generalitati

Glandele suprarenale sunt mici, in forma de triunghi, si situate deasupra fiecaruia dintre cei doi rinichi. Acestea fac parte din sistemul endocrin si produc hormoni care participa la reglarea multor functii importante ale organismului.

Aldosteronul (ALD) este un hormon steroid secretat de aceste glande si ajuta la reglarea tensiunii arteriale prin gestionarea nivelurilor de sodiu si potasiu din sange. Sodiul si potasiul sunt electroliti, adica minerale care contribuie la echilibrarea cantitatii de fluide din corp si ajuta nervii si muschii sa functioneze corect. Aldosteronul participa inclusiv la controlul cantitatii de apa reabsorbite de rinichi; aceasta creste volumul sangelui, influentand tensiunea arteriala.

Aldosteron – cum se secreta in organism

Aldosteronul face parte dintr-un grup elaborat de hormoni, enzime, proteine ​​si reactii asociate, numit sistemul renina-angiotensina-aldosteron, care ajuta la reglarea tensiunii arteriale.

Pentru a activa ciclurile acestui sistem, cand tensiunea arteriala scade, rinichii elibereaza enzima renina in fluxul sanguin.

Renina descompune angiotensinogenul (proteina pe care o produce ficatul) in mai multe componente, unul dintre acestea fiind angiotensina I.

Angiotensina I, care este inactiva (nu induce niciun efect), e la randul ei divizata de enzima de conversie a angiotensinei (ACE), pe care o produc plamanii. Una dintre componentele respective este angiotensina II, un hormon activ.

Angiotensina II determina peretii musculari ai arteriolelor (artere mici) sa se contracte, crescand tensiunea arteriala. De asemenea, angiotensina II determina glandele suprarenale sa secrete aldosteron si glanda pituitara sa elibereze hormonul antidiuretic (ADH sau vasopresina).

Impreuna, aldosteronul si hormonul antidiuretic determina rinichii sa retina sodiu. Totodata, aldosteronul este cel care determina rinichii sa excrete potasiu prin urina. Cresterea nivelului de  sodiu in sange provoaca retentie de apa. La randul ei, aceasta creste volumul si tensiunea arteriala, incheind astfel un ciclu de functionare al sistemului renina-angiotensina-aldosteron. Sistemul este insa activat si de alti hormoni, precum corticosteroizii, estrogenii si hormonii tiroidieni.

Daca vreunul dintre aspectele acestui sistem nu functioneaza corespunzator, dezechilibrele  respective va pot afecta tensiunea arteriala si nivelurile de sodiu si potasiu. Totusi, nu trebuie sa uitati ca exista si alti factori care pot influenta tensiunea arteriala, cum ar fi nivelul marit al colesterolului, factorii genetici si anumite medicamente.

Aldosteron – functii

Functia principala a acestui hormon este de a ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Aldosteronul contribuie la aceasta functie importanta in urmatoarele moduri:

• aldosteronul semnaleaza anumitor organe, cum ar fi rinichii si colonul, sa creasca cantitatea de sodiu pe care o trimit in sange sau cantitatea de potasiu excretata in urina;
• efectul aldosteronului asupra cresterii sodiului determina organismul sa retina apa in sange, ceea ce creste volumul sanguin.

Cand tensiunea arteriala este prea scazuta, toate aceste actiuni sunt esentiale pentru a o readuce la un interval sanatos.

Indirect, aldosteronul ajuta si la mentinerea pH-ului sangelui (echilibrul acido-bazic) si a nivelului de electroliti.

Aldosteron – parametri normali

Intervalele considerate normale pentru nivelurile de ALD pot varia usor de la un laborator la altul, dar difera si in functie de varsta pacientului. In general, parametrii normali sunt urmatorii:

• 1 – 12 luni: 5,8 – 110 ng/dL (nanograme per decilitru);
• 1 – 5 ani: < 36 ng/dL;
• 6 – 9 ani: < 24 ng/dL;
• 10 – 11 ani: < 15 ng/dL;
• 12 – 14 ani: < 22 ng/dL;
• 15 – 17 ani: 3,0 – 32 ng/dL;
• 18 – 99 de ani: 3,1 – 35,4 ng/dL.

De obicei, intervalul normal pentru un test de urina care verifica nivelurile de aldosteron este de 3-25 de micrograme la 24 de ore (mcg/24 ore).

- Efecte in caz de aldosteron marit

Excesul de aldosteron poate contribui la cresterea tensiunii arteriale si la niveluri scazute de potasiu (hiperaldosteronism). Cea mai frecventa cauza este productia in exces a acestui hormon pe fondul unei tumori suprarenale benigne/necanceroase (hiperaldosteronism primar). Un exces de ALD determina hipertensiune arteriala, niveluri scazute de potasiu in sange si o crestere anormala a volumului sanguin.

Asadar, semnele si simptomele aldosteronismului primar includ:

• hipertensiune;
• dureri de cap;
• slabiciune musculara, mai ales daca nivelul de potasiu este foarte scazut;
• sete excesiva si urinare frecventa.

Hiperaldosteronismul secundar, pe de alta parte, poate fi cauzat de o varietate de afectiuni, cum ar fi:

• stenoza arterei renale (ingustarea acestei artere);
• insuficienta cardiaca congestiva;
• ciroza;
• unele afectiuni renale (cum ar fi sindromul nefrotic).

- Efecte in caz de aldosteron scazut

Nivelurile insuficiente ale acestui hormon se intalnesc la persoanele cu boala Addison, o afectiune rara. Acesti pacienti prezinta o afectare generala a functiei suprarenale, care duce la scaderea tensiunii arteriale, letargie si o crestere a nivelului de potasiu din sange.

In general, nivelurile scazute de aldosteron (hipoaldosteronism) pot provoca urmatoarele simptome:

• hipotensiune arteriala;
• slabiciune musculara;
• greata;
• palpitatii;
• batai neregulate ale inimii (aritmie).

In functie de cauza hipoaldosteronismului, se pot observa si alte simptome. De exemplu, din cauza nivelurilor scazute de cortizol, boala Addison poate provoca inclusiv modificari la nivel cutanat, cum ar fi intunecarea cicatricilor si a pliurilor pielii, si scaderea nivelului de zahar din sange (hipoglicemie).

Analiza de aldosteron – cand se recomanda

Aceasta se recomanda de obicei pentru a diagnostica tulburarile endocrine care pot cauza anomalii ale nivelului de electroliti si lichide. Acestea pot fi cauzate de:

• anumite afectiuni renale;
• probleme cardiace;
• o boala suprarenala.

De asemenea, testul poate ajuta la diagnosticarea:

• hipertensiunii arteriale care este greu de tinut sub control sau care apare la o varsta frageda;
• hipotensiunii arteriale ortostatice (tensiune arteriala scazuta cauzata de ridicarea in picioare);
• supraproductiei de ALD;
• insuficientei suprarenale (glandele suprarenale subactive).

Analiza de aldosteron – ce presupune

Cel mai frecvent test pe care specialistii din domeniul medical il folosesc pentru a evalua posibilele probleme ale nivelului de ALD este testul raportului aldosteron:renina. Intrucat renina si aldosteronul au o relatie stransa, acest test poate ajuta medicul sa determine daca problema are legatura doar cu productia si functionarea acestui hormon sau daca este vorba despre o disfunctie a sistemului renina-angiotensina.

In general, testul raportului aldosteron:renina presupune prelevarea unei probe de sange dintr-o vena a bratului, dar se poate evalua si cantitatea de aldosteron din urina.

In unele cazuri, specialistul poate recomanda un test care implica prelevarea unei probe de sange din venele renale (pentru renina) sau din venele suprarenale (pentru aldosteron) prin introducerea unui cateter. Un radiolog special instruit efectueaza acest test in ambulatoriu.

Analiza de aldosteron – cum va pregatiti si ce urmeaza

Medicul va poate preciza sa faceti aceasta analiza intr-un anumit moment al zilei. Momentul este important, deoarece nivelurile de ALD variaza pe parcursul zilei, fiind maxime dimineata.

Alte recomandari de care ar putea fi cazul sa tineti seama sunt urmatoarele:

• sa reduceti cantitatea de sodiu pe care o consumati;
• sa evitati exercitiile fizice intense;
• sa evitati consumul de lemn-dulce, deoarece aceasta planta poate imita proprietatile aldosteronului.

Acesti factori pot influenta nivelul de ALD. De asemenea, este important sa retineti ca si stresul poate creste temporar nivelul acestui hormon. Pentru analiza de ALD, pana si postura corpului este importanta. Mai exact, inainte de recoltarea probei de sange, ar trebui sa stati in pozitie verticala timp de 2 ore.

Dupa ce medicul va interpreteaza rezultatele, in functie de anomaliile depistate, acesta va poate recomanda sa efectuati si alte investigatii medicale care sa ajute la diagnosticarea productiei excesive sau insuficiente a acestui hormon.

Investigatiile respective pot consta in urmatoarele optiuni:

• analiza pentru renina plasmatica;
• perfuzie cu andrenocorticotropina (ACTH);
• test de provocare cu captopril;
• perfuzie salina intravenoasa;
• scanare abdominala cu computer tomograf (CT), pentru a examina glanda suprarenala (aceasta procedura imagistica ajuta la diferentierea cauzelor care afecteaza nivelul de ALD).

Aceste investigatii medicale il vor ajuta pe specialist sa afle mai multe detalii despre factorul care determina dereglarea hormonala, astfel incat sa se poata stabili un diagnostic si un plan de tratament adecvat.

Surse:

• https://my.clevelandclinic.org/health/articles/24158-aldosterone
• https://www.healthline.com/health/endocrine-health/aldosterone
• https://www.yourhormones.info/hormones/aldosterone/