Acid gamma-aminobutiric (GABA): ce este, beneficii si contraindicatii

Acid gamma-aminobutiric (GABA) este un neurotransmitator major, cu rol inhibitor, care este implicat intr-o gama deosebit de variata de functii fiziologice. Functia unei molecule de GABA (acid gamma-aminobutiric) este aceea de a reduce activitatea celulelor nervoase, scazand intr-un fel excitabilitatea acestora. GABA este sintetizat din acidul glutamic printr-un proces in care este implicata enzima glutamat-decarboxilaza, in prezenta cofactorului piridoxal-fosfat (format din vitamina B6). GABA se gaseste in tot organismul, insa in concentratii foarte mari se gaseste in special in creier si la nivelul maduvei spinarii, unde joaca rol de neurotransmitator inhibitor.

Ce este GABA (acid gamma-aminobutiric)?

Neurotransmitatorii, numiti si mediatori chimici, sunt de fapt substante chimice care se gasesc in sistemul nervos central (creier, spre exemplu). Rolul acestora este de a transmite, modula si amplifica sau inhiba impulsurile nervoase in sinapse (adica zona de contact dintre doi neuroni). Molecula de acid gamma-aminobutiric este un astfel de neurotransmitator, avand rol inhibitor. GABA se leaga de receptorii specifici GABA-A si GABA-B, localizati pe membrana neuronala. Receptorii GABA-A sunt canale ionice care permit fluxul de ioni de clor (Cl-) in neuron, ceea ce duce la hiperpolarizarea membranei si reducerea excitabilitatii (rol inhibitor) neuronale.

Acid gamma-aminobutiric (GABA) – functii in organism

Molecula de acid gamma-aminobutiric joaca roluri foarte importante in organism. De exemplu, cateva dintre procesele in care GABA este implicat sunt:

• reglarea excitabilitatii neuronale: prin actiunea sa inhibitorie, GABA previne acea stare de supraexcitare neuronala, patologica, protejand creierul de fenomene precum convulsiile sau neurotixicitatea;
• modularea somnului: molecula de acid gamma-aminobutiric joaca rol important in initierea si, de asemenea, mentinerea somnului, fiind implicata in mecanismele care stau la baza asa-zisului „somn profund” (NREM);
• nivelurile adecvate de acid gamma-aminobutiric sunt esentiale in controlul starilor de stres si anxietate;
• prin intermediul receptorilor GABA situati in cortexul motor si maduva spinarii, molecula de acid gamma-aminobutiric contribuie la controlul miscarilor musculare;
• mentinerea frecventei respiratorii normale (in 2007 a fost descris un sistem GABAergic, care se localizeaza in epiteliul respirator);
• GABA poate preveni procesul de apoptoza indus de stresul oxidativ, fiind astfel implicat in procesul de supravietuire neuronala.

Exista mai multe simptome care descriu un deficit de acid gamma-aminobutiric, cum ar fi:

• epilepsie, din cauza excitabilitatii neuronale excesive, cu aparitia crizelor epileptice;
• anxietate, tulburari afective si alte afectiuni de natura psihiatrica;
• tulburari de somn (insomnie, somn fragmentat);
• dereglarile sistemului GABAergic pot accelera progresia unor afectiuni psihiatrice, cum ar fi spre exemplu boala Parkinson, Alzheimerul, dementa.

Desi este o molecula inca incomplet studiata, rolul sau vital nu poate fi pus la indoiala.

Acid gamma-aminobutiric – beneficii

Suplimentarea cu acid gamma-aminobutiric este din ce in ce mai intens studiata, intrucat s-a observat ca are potentiale beneficii in special in contextul tulburarilor neurologice si psihiatrice. Desi moleculele mari de GABA au capacitate redusa de a traversa bariera hematoencefalica, s-a observat ca suplimentarea orala poate avea efecte benefice indirecte, prin legarea de receptorii situati in afara sistemului nervos central sau prin intermediul metabolitilor acestei molecule. In continuare, vor fi prezentate principalele beneficii ale suplimentarii cu GABA.

• Reduce starea de anxietate

Suplimentarea cu acid gamma-aminobutiric s-a dovedit a fi benefica in special la persoane care se confrunta cu anxietate si stari depresive. GABA are proprietati anxiolitice semnificative, ca urmare a faptului ca reduce activitatea neuronilor din regiunile cerebrale implicate in reactia la stres, cum ar fi amigdala. Studiile clinice au aratat ca administrarea de GABA poate reduce, de asemenea, nivelurile de cortizol si starile anxioase asociate.

• Imbunatateste somnul

Un alt beneficiu cunoscut al suplimentarii cu acid gamma-aminobutiric este faptul ca molecula induce o stare de relaxare, datorita efectelor calmante si sedative pe care le are. Astfel, intrucat reduce excitabilitatea nervoasa (asociata insomniei sau somnului fragmentat), imbunatateste in mod evident calitatea si durata somnului. Un studiu a constatat faptul ca persoanele care zilnic isi suplimentau dieta cu acid gamma-aminobutiric au reusit sa adoarma mai rapid, la scurt timp dupa initierea suplimentarii.

• Amelioreaza depresia

Neurotransmitatorul GABA este implicat si in aparitia depresiei. Un echilibru optim intre cele doua sisteme – GABAergic si glutamatergic – este esential pentru mentinerea starii generalizate de bine. S-a ajuns la concluzia ca persoanele cu depresie au un nivel mai scazut de acid gamma-aminobutiric decat persoanele fara depresie. Drept urmare, suplimentarea cu GABA poate avea un efect antidepresiv – bineinteles, nu ar trebui sa inlocuiasca tratamentul farmacologic indicat in caz de depresie. In egala masura, suplimentarea in acest context ar trebui facuta doar la stricta recomandare a medicului psihiatru.

• Amelioreaza hipertensiunea arteriala

Studii mai restranse au incercat sa evalueze eficienta suplimentarii cu GABA in contextul unei afectiuni extrem de raspandite – hipertensiunea arteriala. Intr-un studiu din 2003, s-a observat ca persoanele cu hipertensiune usoara care si-au suplimentat zilnic dieta cu GABA au prezentat o usoara ameliorare a valorilor tensiunii dupa 2-4 saptamani de la initierea suplimentarii. Acest efect a fost reconfirmat ulterior in 2009, la persoanele cu hipertensiune la limita, care zilnic si-au suplimentat dieta cu GABA.

• Imbunatateste concentrarea

Suplimentarea cu acid gamma-aminobutiric poate imbunatati si capacitatea de concentrare sau de rezolvare a problemelor. Acest efect este mai evident la persoanele diagnosticate cu ADHD (tulburare de hiperactivitate cu deficit de atentie), care secundar suplimentarii prezinta o usoara ameliorare a simptomelor (atentie limitata, hiperactivitate, impulsivitate).

• Imbunatateste performanta fizica si reduce riscul de obezitate

Intr-un studiu s-a analizat potentialul efect al suplimentarii cu acid gamma-aminobutiric asupra performantei fizice. S-a observat nu doar ca reduce riscul de obezitate (grasimea corporala, dar si nivelul de trigliceride), ci creste si rezistenta la efort sustinut si, in timp, masa musculara.

GABA – cand si cum se administreaza?

Suplimentarea cu acid gamma-aminobutiric ar trebui sa se faca cu precautie si, la modul ideal, la recomandarile si sub supravegherea medicului specialist.

• Forma de administrare

Suplimentele cu acid gamma-aminobutiric sunt disponibile sub forma de capsule, tablete, praf solubil in apa, uneori in combinatie cu alte substante, cum ar fi L-teanina, magneziul.

• Doza recomandata

Doza uzuala pentru suplimentare variaza intre 100 si 750 miligrame pe zi. Pentru efecte de natura anxiolitica sau imbunatatirea somnului, dozele mai mici (100-300 de miligrame) sunt de obicei suficiente. In scopuri terapeutice specifice, medicul poate recomanda doze usor mai mari.

• Momentul administrarii

Multe persoane se intreaba daca GABA se ia dimineata sau seara. De regula, suplimentarea cu acid gamma-aminobutiric se face in scopul ameliorarii insomniei si imbunatatirii somnului. In acest context, GABA se administreaza seara, cu 30-60 de minute inainte de culcare.

• Durata suplimentarii

Suplimentarea cu acid gamma-aminobutiric nu ar trebui mentinuta pe termen lung, si mai ales daca nu exista supraveghere medicala. Este recomandata evaluarea periodica atat a eficacitatii, cat si a tolerantei.

Acid gamma-aminobutiric (GABA) – contraindicatii

In general, suplimentarea cu acid gamma-aminobutiric este considerata sigura. Totusi, ar trebui facuta cu precautie (si doar la indicatiile medicului) de catre persoanele care sunt insarcinate sau alapteaza. De asemenea, in contextul unor tratamente active – medicamente pentru anxietate si depresie, tratamente pentru insomnie – se recomanda consultul medicului. Daca apar anumite reactii adverse secundare administrarii – furnicaturi, dureri de cap, probleme digestive – este recomandat ca administrarea sa fie oprita.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513311/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10741010/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7527439/

https://www.healthline.com/health/gamma-aminobutyric-acid

https://www.medicalnewstoday.com/articles/326847

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/22857-gamma-aminobutyric-acid-gaba