Abces hepatic: ce este si cum se manifesta

Abcesul hepatic estre consecinta unei infectii la nivelul ficatului, ce determina acumularea de puroi si aparitia unei formatiuni chistice, care colecteaza acest lichid. Ca orice infectie, chistul hepatic are la baza un agent patogen care, in cazul de fata, poate fi de natura bacteriana, parazitara sau fungica.

Pentru ca este vorba de o afectiune care poate avea deznodamant fatal, daca nu este tratata la timp, va vom prezenta pe parcursul acestui material toate informatiile importante despre abcesul hepatic.

Abcesul hepatic – generalitati

In functie de tipul agentului patogen care sta la originea sa, abcesul hepatic poate fi de trei feluri, respectiv piogen, ameobic si fungic. Forma cea mai frecvent intalnita este abcesul hepatic piogen, care reprezinta aproximativ 80% din totalul cazurilor diagnosticate. De obicei, este provocat de mai multe tipuri de bacterii, cel mai adesea de streptococi.

Abcesul hepatic ameobic este asociat infestarii cu un parazit numit Entamoeba histolytica si are o pondere de 10% din cazurile cunoscute. De asemenea, o forma rara de abces hepatic este chistul hidatic, ce apare tot ca urmare a unei infestari cu un parazit, si anume Echinococcus granulosus, care se transmite de la caine la om.

In ceea ce priveste abcesul hepatic fungic, acesta este provocat de ciuperci parazite si are o pondere tot de 10%.

Tinand cont de numarul colectiilor de puroi, abcesul hepatic mai poate fi simplu sau multiplu. In aproximativ 75% din cazuri, pacientii dezvolta un singur abces hepatic, ce se formeaza de obicei in lobul drept al ficatului.

Abces hepatic – factori de risc si cauze

Tesutul care alcatuieste ficatul este un mediu steril, insa uneori se poate intampla sa fie contaminat cu agenti patogeni, prin vasele de sange cu care comunica, respectiv arterele hepatice si vena porta. In alte cazuri, agentii patogeni pot proveni de la o alta infectie, aparuta in vecinatatea ficatului. Indiferent de calea de transmitere, aparitia agentilor patogeni la nivelul ficatului declanseaza raspunsul sistemului imunitar, care directioneaza in zona respectiva un numar mare de leucocite. La nivelul ficatului se poarta astfel o „batalie” intre celulele imunitare ale organismului si agentii patogeni, care se soldeaza cu victime de ambele parti. Asa se formeaza puroiul, care contine leucocite moarte, bacterii, plasma si alte resturi de tesuturi afectate din „zona de conflict”. Daca acest lichid nu este drenat, se acumuleaza in tesutul ficatului, dand nastere unui abces hepatic, care este un depozit de puroi.

Ca factori de risc ce favorizeaza aparitia unui abces hepatic, putem mentiona:

• consumul excesiv de alcool;
• varsta de peste 70 de ani;
• sexul masculin;
• peritonita sau alte infectii abdominale;
• ciroza hepatica;
• leucemia;
• diabetul zaharat;
• anumite forme de cancer;
• sistemul imunitar slabit;
• dializa peritoneala;
• operatiile de apendicita si alte interventii chirurgicale efectuate la nivelul colonului si vezicii urinare.

De asemenea, persoanele care calatoresc frecvent in zone cu risc epidemiologic crescut sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta abces hepatic.

Mai trebuie spus ca stapanii de caini sau persoanele care isi petrec mult timp in compania acestor animale sunt mai expuse riscului de a dezvolta acea forma mai rara de abces hepatic, numita chist hidatic.

Abces hepatic – simptome si manifestari clinice

Spre deosebire de alte boli de ficat, care pot evolua mult timp asimptomatic, abcesul hepatic debuteaza cu simptome evidente care, uneori, pot aparea inca dinaintea formarii depozitului de puroi.

Principalul motiv de ingrijorare care ii aduce pe pacienti la medic este durerea abdominala manifestata in cadranul drept superior, radiind uneori catre umar. Durerea este prezenta in proportie de 80-93% din cazuri, cu o incidenta mai crescuta in cazul abcesului hepatic ameobic. Multi pacienti acuza o intensificare a durerii atunci cand tusesc, inspira profund sau cand se intind pe partea dreapta.

Un alt simptom comun este febra, insotita deseori de frisoane si transpiratii nocturne. Mai pot aparea stari de greata insotite sau nu de varsaturi, oboseala excesiva, senzatie generalizata de slabiciune, diaree sau constipatie. De asemenea, nu lipsesc manifestarile specifice afectiunilor hepatice, constand in aparitia icterului, lipsa poftei de mancare, scaderea rapida in greutate, urina inchisa la culoare si ficatul marit.

Diagnosticul de abces hepatic

Stabilirea diagnosticului de abces hepatic este de competenta unui medic internist sau a unui gastroenterolog si presupune o serie de investigatii. Totul debuteaza cu anamneza urmata de examenul clinic. Simptomele pot fi inselatoare, astfel ca se impun investigatii mai amanuntite. Nu pot lipsi din protocolul de diagnostic analizele de sange, insotite de investigatii imagistice precum ecografia abdominala, examenul CT sau RMN. 

Cu ajutorul imaginilor, abcesul hepatic poate fi usor identificat, dupa care urmeaza un alt set de analize pentru stabilirea naturii agentilor patogeni ce au declansat infectia. Hemoleucograma, examenul coproparazitologic si testarea serologica sunt cele mai frecvente investigatii de laborator folosite pentru stabilirea diagnosticului de abces hepatic.

Tratament abces hepatic

Tratamentul se stabileste in functie de rezultatele analizelor de laborator, care au dus la identificarea agentilor patogeni responsabili. De asemenea, se tine cont si de dimensiunea abcesului si de zona in care este localizat. In cazurile obisnuite, prima optiune terapeutica este administrarea de antibiotice, antifungice sau antiparazitare, in functie de agentii patogeni identificati.

Daca abcesul a colectat o cantitate mare de puroi, se intervine pentru drenarea acestuia, procedura efectuata de obicei pe cale laparoscopica. In cazurile foarte grave, in care ficatul este afectat ireversibil, se intervine chirurgical pentru inlaturarea portiunii vatamate. De asemenea, interventia chirurgicala este necesara si in cazul in care tratamentul medicamentos nu da rezultate.

Ulterior se repeta investigatiile imagistice, pentru a urmari evolutia ficatului in urma tratamentului.

Abces hepatic – complicatii si riscuri asociate

Daca nu este tratat, abcesul hepatic continua sa acumuleze puroi, care la un moment dat poate provoca ruperea tesutului. Puroiul patrunde astfel in cavitatea abdominala, provocand o infectie mult mai grava.

Daca puroiul acumulat in abces patrunde in fluxul sanguin, bacteriile vor ajunge si la alte organe, provocand o infectie generalizata numita septicemie.

Alte complicatii posibile sunt insuficienta hepatica si tromboza venei porte, cauzata de formarea unui cheag de sange in interiorul acestui vas care transporta sangele de la intestine la ficat.

Sfaturi pentru preventie

Respectarea stricta a regulilor de igiena previne infectarea cu bacterii si alti agenti patogeni care pot ajunge in ficat prin sistemul digestiv. Ne referim la spalarea frecventa a mainilor, spalarea fructelor si legumelor inainte de a le consuma si evitarea folosirii la comun a obiectelor personale.

De asemenea, consumati apa din surse sigure, iar daca aveti indoieli in privinta calitatii apei si nu puteti sa apelati la o alta sursa, fierbeti apa inainte de a o folosi. Mare atentie si la alimentele pe care le consumati mai ales in timpul verii, cand pot fi contaminate mai usor cu bacterii. Evitati sa luati masa in localuri in care curatenia si igiena lasa de dorit si nu consumati niciodata alimente expuse direct in bataia soarelui.

Carnea cruda sau insuficient preparata poate fi la randul ei purtatoare de bacterii periculoase, asa ca este bine sa evitati consumul ei chiar daca provine de la animale din propria gospodarie.