Vitamina P: ce este, surse naturale si carenta

In 1936, pe parcursul unor studii care vizau acidul ascorbic, cunoscut si ca vitamina C, s-a descoperit ca ardeiul rosu si sucul de lamaie contin un factor care creste rezistenta capilarelor si reduce permeabilitatea acestora la om. In urma experimentelor efectuate pe animale, s-a crezut ca substanta responsabila pentru proprietatile benefice era o vitamina care, datorita efectului asupra permeabilitatii, a fost denumita provizoriu „vitamina P” (vitamina permeabilitatii). Ulterior, cercetatorii s-au lamurit ca aceasta nu era de fapt o vitamina.

Vitamina P (citrina, vitamina C2) – ce este si ce rol are

Termenul de vitamina P a fost propus pentru a face distinctia intre acidul ascorbic si un grup de compusi despre care se descoperise ca ajuta la mentinerea rezistentei capilarelor (vase mici de sange). Acest concept a aparut in urma cercetarilor desfasurate pentru a determina de ce sursele brute de vitamina C puteau controla purpura vasculara (afectiune care se manifesta prin inflamarea capilarelor), in timp ce acidul ascorbic purificat era ineficient.

Din reziduurile ramase dupa extragerea vitaminei C, s-a extras un compus cristalin, de culoare usor galbuie, despre care s-a constatat ca exercita asa-numitele proprietati asociate cu vitamina P. Intrucat substanta fusese extrasa din citrice, pulberea respectiva a fost numita „citrina”, cunoscuta si ca „vitamina C2”.

In anii care au urmat, vitamina P a fost identificata ca fiind de fapt un grup de compusi de origine vegetala, care in prezent este cunoscut drept „flavonoizi”, denumiti uneori si „bioflavonoizi” sau „polifenoli”. Substantele respective nu sunt insa vitamine.

Bioflavonoizii sunt companioni ai acidului ascorbic, intalniti de obicei in aceleasi alimente. Se gasesc deseori si in suplimentele cu vitamina C, deoarece imbunatatesc absorbtia si actiunea acestei vitamine.

Exista aproximativ 6.000 de tipuri de flavonoizi. Acestia protejeaza plantele impotriva radiatiilor solare si a altor factori de stres din mediul inconjurator, contribuie la combaterea infectiilor si la atragerea insectelor polenizatoare. De asemenea, vitamina P confera culorile atractive ale multor fructe si legume.

Flavonoizii nu sunt considerati nutrienti esentiali, cum este cazul vitaminelor. Asta inseamna ca organismul uman nu are nevoie de acestia pentru a se dezvolta, dar consumul alimentelor bogate in vitamina P poate contribui la reducerea riscului de aparitie a afectiunilor cronice.

Pentru mentinerea sanatatii sistemului circulator, specialistii Cateva va recomanda Naturalis VenoSuport, care contine rutozida si vitamina C, doua ingrediente cu efect antioxidant. Rutozida este un bioflavonoid extras din mugurii florali de salcam japonez, avand un puternic efect antioxidant. Vitamina C contribuie la formarea normala a colagenului, care joaca un rol esential in mentinerea sanatatii vaselor sangvine.

Naturalis VenoSuport Naturalis X 30 comprimate

Vezi detalii

Studiile efectuate asupra bioflavonoizilor sunt promitatoare, dar inca insuficiente. Este clar insa ca alimentatia este foarte importanta cand vine vorba de sanatatea inimii si riscurile generale de imbolnavire. Intrucat vitamina P relaxeaza musculatura sistemului cardiovascular, putand reduce hipertensiunea, si este cunoscuta indeosebi pentru activitatea antioxidanta, este preferabil sa consumati mai ales hrana care contine in mod natural diferite tipuri de antioxidanti, in loc sa va bazati doar pe suplimente alimentare.

Surse naturale de vitamina P

Exista sase categorii principale de flavonoizi.

1. Flavonoli – printre cei mai studiati, se numara quercetina, miricetina si fisetina. Flavonolii sunt asociati cu numeroase beneficii pentru sanatate, cum ar fi faptul ca reduc riscul de a dezvolta afectiuni ale inimii. Aceasta forma de vitamina P se gaseste in:

• salata verde,
• tomate,
• ceapa,
• varza kale,
• mere,
• samburi de struguri,
• fructe de padure,
• ceai,
• vin rosu.

2. Izoflavone – acesti compusi sunt intalniti mai ales in leguminoase si boabe sau produse pe baza de soia, dar mai rar in alte plante. Unele izoflavone sunt considerate fitoestrogeni, o forma de estrogen pe care o putem prelua din alimentatie.
3. Flavanone – toate citricele, cum ar fi portocalele, lamaile si grepfrutul contin acest tip de vitamina P in suc si coaja, ceea ce explica de fapt gustul amar al cojii citricelor. Flavanonele contribuie la:

- combaterea inflamatiei;

- reducerea colesterolului;

- efectul antioxidant.

4. Flavanoli – vitamina P sub forma de flavanoli mai este cunoscuta si sub denumirea de „catehine”. Ceaiul negru si cel oolong, pudra de cacao, precum si ciocolata sunt bogate in catehine. Flavanolii se gasesc si in fructe, cum ar fi:

• struguri,
• banane,
• afine,
• piersici,
• mere,
• pere.

5. Antocianine – sunt flavonoizi care confera culoarea rosie, violet sau albastra a fructelor. Acest tip de vitamina P se intalneste in:

• struguri rosii,
• merisor,
• zmeura,
• capsune,
• afine,
• afine salbatice,
• mure.

6. Calcone – si acestea au proprietati antioxidante, motiv pentru care unele tipuri de calcone sunt folosite in produsele cosmetice. Alimentele bogate in aceasta forma de vitamina P includ:
   • tomate,
   • pere,
   • capsune,
   • boabe de grau.

Simptome ale carentei de vitamina P

Nu numai ca aportul neadecvat de fructe si legume este un factor care contribuie la carenta de vitamina P, dar si consumul frecvent al fructelor si legumelor foarte procesate poate duce la deficitul flavonoizilor in organism. Procesarea alimentelor determina pierderea drastica a continutului de bioflavonoizi, deoarece acesti nutrienti sunt usor afectati in urma prepararii termice. In plus, prin stoarcerea fructelor si legumelor, partile fibroase si bogate in polifenoli sunt deseori indepartate.

Simptomele deficitului de vitamina P sunt similare cu cele ale carentei de vitamina C. Printre cele mai comune manifestari se numara formarea mai usoara a vanatailor si cresterea riscului de aparitie a hemoragiilor sau inflamatiilor, cum ar fi in cazul inflamatiei asociate cu artrita.

Virozele sau infectiile frecvente, care in general tradeaza un sistem imunitar slabit, pot fi un simptom al deficitului de vitamina P.

De aceea, farmacistii Catena va recomanda Naturalis Bronhosuport - 7 plante + miere, un supliment alimentar fara zahar, care contribuie la intretinerea functiei sistemului imunitar, protejeaza tractul respirator, mentine buna functionare a mucoaselor si favorizeaza eliminarea secretiilor bronsice acumulate in exces, ajutand la desfundarea nasului.

Naturalis BronhoSuport 7 plante + miere, 100 ml

Vezi detalii

De asemenea, tulburarile care sugereaza permeabilitate sporita a capilarelor, cum ar fi invinetirea excesiva, umflarea dupa accidentari, sangerarile nazale si aparitia hemoroizilor, pot fi un semn al aportului alimentar neadecvat al produselor care contin flavonoizi.

Deficitul de vitamina P este cel mai comun in urmatoarele cazuri:

• fumatori – deoarece fumatul duce la descompunerea rapida a bioflavonoizilor si vitaminei C;
• varstnici – de obicei, acestia necesita un aport putin mai mare de vitamina P, comparativ cu adultii tineri;
• femei insarcinate sau care alapteaza – intrucat nutrientii sunt, in general, transferati fatului;
• persoane cu alergii sau astm – au nevoie de rezerve mari de polifenoli si vitamina C;
• diabetici;
• cei care administreaza aspirina, anticonceptionale sau antibiotice – deoarece toate aceste produse blocheaza sau descompun bioflavonoizii;
• stres accentuat – pentru ca determina organismul sa consume foarte rapid flavonoizii si vitamina C, rezervele respective trebuind apoi sa fie refacute prin aport alimentar.

Surse:

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0083672908608237

https://www.webmd.com/diet/what-are-flavonoids-vitamin-p#1

https://www.medigoo.com/articles/vitamin-p-deficiency/