Trunchiul cerebral: anatomie, functii si importanta sa in sistemul nervos central

Trunchiul cerebral constituie o componenta importanta a sistemului nervos central, ce face legatura intre maduva spinarii si creier. Ar fi o mare greseala sa considerati ca trunchiul cerebral este doar un simplu element de legatura, acesta avand de fapt un rol crucial in functionarea intregului sistem.

Despre rolul sau si despre alte aspecte importante referitoare la trunchiul cerebral puteti afla mai multe informatii prin intermediul acestui articol.

Ce este trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral face parte din structura creierului, reprezentand aproximativ 10% din greutatea acestuia. Vorbim deci de o componenta a sistemului nervos central, situata la baza creierului, in partea posterioara a acestuia. Trunchiul cerebral se afla in cutia craniana, mai precis in zona posterioara de la baza acesteia, de unde incepe maduva spinarii. Asadar, maduva spinarii se afla sub trunchiul cerebral, iar in partea superioara acesta este acoperit de cerebel si diencefal – alte doua parti anatomice care fac parte din structura creierului, alaturi de telencefal.

Despre trunchiul cerebral putem spune pe scurt ca este o componenta a sistemului nervos central, alcatuit din creier (numit si encefal) si maduva spinarii. Trunchiul cerebral se afla la baza creierului si in prelungirea maduvei spinarii, facand legatura dintre aceste doua componente ce alcatuiesc sistemul nervos central. In partea posterioara, trunchiul cerebral este conectat cu cerebelul, iar in cea superioara se invecineaza cu diencefalul. Conexiunea cu ambele structuri ale creierului se realizeaza prin intermediul unor fibre nervoase ce transmit catre emisferele cerebrale semnalele venite din maduva spinarii, prin trunchiul cerebral.

Din ce este format trunchiul cerebral

Fiecare din cele patru structuri anatomice care alcatuiesc creierul – trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si telencefalul – este divizata la randul sau in alte substructuri, cu diferite functii.

In ceea ce priveste trunchiul cerebral, acesta este alcatuit din trei parti, dupa cum urmeaza:

1. Bulbul rahidian

Este structura care sta la baza trunchiului cerebral, avand forma trunchi de con cu baza in sus. Prin bulbul rahidian, trunchiul cerebral este legat de maduva spinarii, iar aici sunt localizati centrii nervosi responsabili de reglarea functiei respiratorii si functiei cardiovasculare, precum si cei care controleaza procese digestive cum ar fi salivatia, masticatia, deglutitia, secretiile gastrice, hepatice si pancreatice. De asemenea, din bulbul rahidian sunt declansate stranutul, tusea si varsaturile, care sunt reflexe de protectie.

2. Puntea lui Varolio

In partea mediana, trunchiul cerebral se continua cu puntea lui Varolio – o formatiune cu inaltimea de 26 de milimetri, latimea de 35 de milimetri si grosimea de 25 de milimetri, denumita astfel dupa numele medicului italian Costanzo Varolio, care a descoperit-o in secolul XVI. Aici se afla centrii nervosi care coordoneaza miscarile si regleaza ciclul circadian, si tot din puntea lui Varolio isi au originea mai multi nervi cranieni si faciali.

3. Mezencefalul

Mezencefalul este situat in partea superioara a trunchiului cerebral, fiind totodata cea mai mica structura anatomica din creier. Prin zona sa posterioara trec arterele cerebrale ce iriga creierul cu sange oxigenat si, totodata, de la nivelul mezencefalului sunt controlate functiile motorii, auzul si vazul.  

Ce functii indeplineste trunchiul cerebral

Dupa cu am aratat, trunchiul cerebral este sediul unor centri nervosi care coordoneaza functii importante sau chiar vitale pentru organism, astfel ca rolul sau in functionarea sistemului nervos central este unul major. Pentru a intelege mai bine acest lucru, va prezentam in continuare functiile in care este implicat trunchiul cerebral, prin cele trei structuri ale sale.

• Reglarea ritmului cardiac

Trunchiul cerebral functioneaza ca un centru de comanda in care sosesc permanent informatii din diferite zone ale corpului, in functie de care se trimit semnale prin sistemul nervos autonom. Astfel, daca informatiile primite transmit ca este nevoie de mai mult oxigen, asa cum se intampla de exemplu in conditii de efort, trunchiul cerebral stimuleaza nervii simpatici din structura sistemului nervos autonom, care transmit semnale catre celulele de la nivelul inimii, determinand astfel cresterea ritmului cardiac, implicit a cantitatii de sange oxigenat pompat in organism. Totodata, in conditii de repaus trunchiul cerebral transmite alt tip de semnale prin care se reduce frecventa batailor inimii. Tot din trunchiul cerebral este controlata si dilatarea vaselor sanguine in scopul reglarii tensiunii arteriale.

• Controlul respiratiei

Trunchiul cerebral este responsabil si pentru o alta functie vitala, mai precis pentru respiratie, care asigura schimbul de gaze dintre organism si mediul exterior. Si de aceasta data totul pleaca de la semnalele primite cu privire la nivelul de oxigen si dioxid de carbon din sange, care ajung la centrii respiratori din trunchiul cerebral. Acestia transmit semnale catre muschii respiratori, in functie de care ritmul respiratiei este marit sau diminuat. Totodata, din trunchiul cerebral pleaca si semnalele pentru reglarea functiei respiratorii in anumite situatii, cum ar fi oprirea respiratiei sub apa sau nevoia de a inspira mai adanc inainte de a depune un efort de scurta durata.

• Facilitarea digestiei

Si functia digestiva este dependenta de trunchiul cerebral, dat fiind faptul ca de aici pornesc comenzile ce declanseaza o serie de procese cu ajutorul carora alimentele sunt transformate in bol alimentar si descompuse in tractul digestiv, pentru ca in final sa fie eliminate materiile reziduale. Masticatia si deglutitia au loc in urma unor astfel de comenzi si tot lor li se datoreaza secretia glandelor salivare, precum si secretia de acid gastric din stomac, de bila din ficat si de enzime pancreatice. De asemenea, din trunchiul cerebral sunt coordonate miscarile muschilor netezi din peretii intestinelor si functionarea sfincterelor, asigurandu-se astfel tranzitul intestinal.

• Comunicarea verbala si mimica

Trunchiul cerebral garduieste numerosi nuclei ai nervilor faciali, care controleaza miscarile buzelor, pleoapelor, obrajilor si limbii. Datorita acestor nervi este posibila exprimarea verbala si totodata comunicarea non-verbala, prin mimica fetei. Fara nervii faciali oamenii nu ar putea vorbi, nu ar putea canta din gura sau la diferite instrumente de suflat si totodata nu ar putea zambi si nici sa isi exprime diferite stari prin mimica. De asemenea, nu ar putea nici macar sa clipeasca, ceea ce ar avea serioase consecinte negative si asupra sanatatii ochilor.

Nu in ultimul rand, si sensibilitatea tactila la nivelul fetei se datoreaza acestor nervi, implicit trunchiului cerebral cu care sunt in stransa legatura.

In final trebuie sa retineti ca trunchiul cerebral este parte din structura unui sistem complex – dupa cum poate fi considerat sistemul nervos central – si ca toate functiile enumerate mai sus nu ar fi posibile fara contributia celorlalte componente. De aceea, trunchiul cerebral este legat in partea inferioara de maduva spinarii, iar in zona superioara comunica prin intermediul fibrelor nervoase cu celelalte parti din structura creierului.