Totul despre fistule anale: care sunt simptomele si cum se trateaza

Fistulele anale sunt afectiuni dureroase si adesea deranjante care implica o legatura anormala intre canalul anal si pielea din jurul anusului. Acestea apar ca urmare a inflamatiei cronice sau infectiei glandelor anale si pot duce la simptome precum durere, secretii purulente sau disconfort persistent.

O fistula anala permite evacuarea puroiului produs de un abces de origine infectioasa. Contrar credintei populare, aceste fistule anale nu sunt rezultatul unei igiene precare sau al unui regim alimentar indoielnic. Daca atunci cand este vorba despre fistule anale cauza este nu tocmai clara, singura solutie sigura este interventia chirurgicala.

Fistule anale: ce sunt si cum se formeaza?

O fistula anala este o comunicare anormala intre canalul anal si pielea perianala. Este cel mai adesea secundara unui abces cauzat de infectia criptelor, propagata la glandele Hermann si Desfosses.

Glandele Hermann si Desfosses sunt situate in canalul anal. Acestea se pot bloca si infecta: aceasta se numeste abces. Infectia produce puroi, durere si inflamatie. Un abces al marginii anale se poate indrepta spre interior (in canalul anal) sau spre exterior (spre piele). Calea sa formeaza ceea ce se numeste fistula anala.

Uneori, abcesele se pot drena spontan. Cu toate acestea, pentru a evita orice risc de recidiva, in caz de fistule anale se recomanda interventia chirurgicala.

Tipuri de fistule anale

Fistulele anale pot fi clasificate in functie de relatia lor cu muschii sfincterieni anali. Sfincterele sunt muschii care inconjoara canalele naturale si permit inchiderea sau deschiderea lor. Anusul are doua: sfincterul intern si sfincterul extern.

Prin urmare, fistula urmeaza un circuit cu un orificiu primar (sau intern), situat intotdeauna in canalul anal, si un orificiu secundar (sau extern), in pielea din jurul anusului.

Clasificarea lor principala include:

1. Fistule anale intersfincteriene

Acestea sunt cele mai frecvente si se dezvolta intre sfincterul intern si cel extern. Canalul fistulei ramane in zona dintre acesti muschi si are, de obicei, o deschidere externa la piele.

2. Fistule anale transsfincteriene

Canalul fistulei traverseaza atat sfincterul intern, cat si pe cel extern, creand o cale care implica o sectiune mai larga a muschilor. Acest tip poate fi mai dificil de tratat.

3. Fistule anale suprasfincteriene

Canalul fistulei trece deasupra sfincterului extern si ajunge in spatiul perianal. Acestea sunt mai putin frecvente, dar implica o afectare mai complexa a tesuturilor.

4. Fistule anale extrasfincteriene

Acest tip implica o cale care porneste dintr-o infectie sau inflamatie pelviana si trece complet in afara sfincterilor. Este un tip rar si adesea asociat cu afectiuni complexe, precum boala Crohn.

Cauzele fistulelor anale

Principala cauza pentru fistule anale este o infectie a glandelor anale care evolueaza intr-un abces. Cand abcesul nu este tratat adecvat, el poate duce la formarea unui canal fistulos.

Alte cauze posibile

• Infectii recurente: infectiile cronice ale glandelor anale sunt cea mai frecventa cauza.
• Bolile inflamatorii intestinale: afectiuni precum boala Crohn si, mai rar, colita ulcerativa pot determina formarea fistulelor, diverticulita (aceasta este o infectie a diverticulelor, care sunt mici hernii ale mucoasei intestinale prin peretele muscular al colonului).
• Traumatisme: leziunile directe in zona anala pot duce la aparitia fistulelor.
• Tuberculoza si alte infectii sistemice: in cazuri rare, tuberculoza, sifilisul sau alte infectii bacteriene pot cauza fistule.
• Cancer sau radiatii: desi rar, tumorile maligne in zona rectala sau anala si tratamentele cu radiatii pot contribui la formarea fistulelor.

Categoriile de risc fistule anale

Anumite persoane sunt mai predispuse la aparitia fistulelor anale, iar factorii de risc principali includ:

• Sexul

Studiile arata ca barbatii sunt mai predispusi decat femeile sa dezvolte fistule anale. Acest lucru se explica probabil prin diferentele anatomice si hormonale, precum si prin incidenta mai mare a traumelor anale si a abceselor perianale in randul barbatilor.

• Varsta

Fistulele anale apar cel mai frecvent la adultii cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani.

• Istoricul de abces perianal

Aproximativ 50% dintre persoanele cu abces perianal netratat sau tratat inadecvat dezvolta fistule.

• Bolile inflamatorii intestinale

Persoanele cu boala Crohn au un risc semnificativ crescut de a dezvolta fistule anale.

• Imunosupresia

Cei cu sisteme imunitare slabite, din cauza infectiei cu HIV, diabetului necontrolat sau tratamentelor imunosupresoare, sunt mai predispusi la infectii si complicatii, inclusiv fistule.

De ce barbatii sunt mai afectati decat femeile?

Fistulele anale sunt principala cauza a abceselor ano-perineale. Acestea afecteaza in principal barbatii, iar incidenta maxima apare intre varstele de 30 si 40 de ani.

Diferentele de incidenta intre barbati si femei sunt legate de mai multi factori:

• diferente anatomice: glandele anale ale barbatilor sunt mai mari, ceea ce poate favoriza obstructia si inflamatia;
• expunerea la factori de risc: barbatii sunt mai predispusi sa se confrunte cu traumatisme anale, sa dezvolte abces perianal si sa prezinte factori asociati, precum constipatia cronica sau stilul de viata sedentar.

Care sunt simptomele unor fistule anale?

In caz de fistule anale, manifestarile sunt adesea acute, printr-un abces cu dureri severe, bruste si permanente. De asemenea, formarea acestor fistule anale poate duce la o scurgere de puroi prin intermediul acestui abces. Febra si frisoanele sunt rare la inceput, dar pot aparea rapid in cazul unui abces intramural.

Fistula anala poate fi, de asemenea, cronica. Ea se manifesta atunci sub forma unui orificiu cutanat secundar, cu o secretie purulenta si/sau sero-hemoragica, patand lenjeria si provocand iritatii locale cu prurit. Aceasta secretie poate fi permanenta sau intermitenta.

Cum va puteti da seama daca aveti o fistula anala?

Daca se suspecteaza un diagnostic de fistule anale, o consultatie initiala la medicul de familie va evidentia un posibil abces sub forma unei mase rosiatice, tensionate, in apropierea marginii anale, perceptibila vizual sau prin atingere rectala. Pacientul este apoi trimis la un proctolog, care in majoritatea cazurilor va pune diagnosticul de fistula anala doar pe baza examinarii clinice. De asemenea, proctologul va identifica calea fistuloasa prin diverse mijloace, cum ar fi injectarea unui produs colorat. In cazurile complexe, imagistica poate fi utila (ecografie endoanala sau RMN).

Tratamentul pentru fistule anale

Tratamentul pentru fistule anale este, de obicei, chirurgical, deoarece fistulele nu se vindeca de la sine si tratamentele conservatoare sunt rareori suficiente. Scopul tratamentului este de a elimina fistula, de a preveni infectiile recurente si de a pastra functia sfincteriana, evitand complicatiile precum incontinenta fecala. Alegerea metodei de tratament depinde de tipul fistulei, complexitatea acesteia si starea generala de sanatate a pacientului.

Optiuni de tratament

1. Tratament conservator (non-chirurgical)

In cazuri rare, la pacienti care nu sunt candidati pentru interventii chirurgicale din cauza altor afectiuni, in caz de fistule anale se pot administra antibiotice si antiinflamatoare pentru a tine sub control infectiile si simptomele. Totusi, acest tratament nu vindeca fistula, ci doar amelioreaza temporar simptomele.

2. Interventii chirurgicale

Exista mai multe metode chirurgicale utilizate pentru tratarea fistulelor anale. Alegerea tehnicii depinde de localizarea fistulei si implicarea sfincterului anal:

• Fistulotomia

Aceasta este procedura cea mai comuna pentru fistule anale simple. Chirurgul deschide fistula pe toata lungimea sa, permitand vindecarea de la baza spre suprafata. Este adecvata pentru fistule anale care nu implica o sectiune mare a sfincterului.

• Seton (drenaj cu fir)

Un fir chirurgical numit seton este introdus prin fistula si lasat in pozitie timp de cateva saptamani sau luni. Acesta permite drenajul continuu al infectiei si reduce riscul de deteriorare a sfincterului. Metoda este utilizata pentru fistule anale complexe.

• Avansarea lamboului de mucoasa

Aceasta tehnica este utilizata pentru fistule anale mai complexe sau pentru cele care traverseaza o parte semnificativa a sfincterului. Chirurgul inchide deschiderea interna a fistulei folosind un lambou de tesut din zona rectala.

• Plug anal pentru fistule

Este un tratament minim invaziv, in care un material biologic (cum ar fi colagenul) este introdus in fistula pentru a faroriza vindecarea. Este potrivit pentru anumite tipuri de fistule anale.

• Procedura LIFT (ligation of intersphincteric fistula tract)

Aceasta implica ligaturarea si sectionarea tractului fistulei in zona intersfincterica. Este o metoda moderna, folosita pentru a mentine functia sfincteriana.

• Ablatia cu laser

Este o tehnica moderna, minim invaziva, care utilizeaza un fascicul laser pentru a inchide canalul fistulei. Este utilizata in anumite cazuri de fistule anale si poate avea o rata buna de succes.

• Tratament chirurgical pentru fistule anale complexe

In cazurile grave sau recurente, pot fi necesare mai multe proceduri combinate, uneori in mai multe etape, pentru a elimina fistula fara a compromite functia sfincteriana.

Management post-operator

Dupa interventia chirurgicala, este important sa urmati un plan de recuperare pentru a reduce riscul de recidiva sau complicatii:

• Igiena locala

Spalarea regulata cu apa calda a zonei afectate este esentiala pentru a preveni infectiile.

• Dieta

O dieta bogata in fibre si hidratarea adecvata ajuta la prevenirea constipatiei, reducand presiunea asupra zonei rectale.

• Medicatie

In unele cazuri, medicul poate prescrie analgezice, antibiotice sau laxative usoare pentru a facilita vindecarea.

• Control periodic

Vizitele regulate la medic sunt necesare pentru a monitoriza vindecarea si pentru a detecta eventualele complicatii sau recidive.

Prognostic si preventie

Prognosticul este favorabil in cazul tratamentului adecvat, dar cazurile de fistule anale complexe sau recidivante pot necesita mai multe interventii. Pentru a reduce riscul de aparitie sau recidiva:

• tratati prompt abcesele anale;
• adoptati un stil de viata sanatos, cu o dieta echilibrata;
• gestionati bolile inflamatorii intestinale prin tratament adecvat;
• mentineti o igiena riguroasa a zonei anale.

Consultarea unui specialist proctolog la primele simptome poate face diferenta in prevenirea complicatiilor si imbunatatirea calitatii vietii.

Surse:

https://www.santemagazine.fr/sante/fiche-maladie/fistule-anale-ce-quil-faut-savoir-966843

https://sante.journaldesfemmes.fr/fiches-maladies/2516541-fistule-anale-symptomes-cause-traitement-operation/

https://www.chirurgien-digestif.com/fistule-anale