Torticolis la bebelusi: cauze, simptome si optiuni de tratament

Denumirea de torticolis provine de la termenii grecesti „tortus” (rasucit) si „collum” (gat), ceea ce face trimitere intocmai la manifestarea acestei afectiuni: rasucirea gatului, cu inclinarea spre o anumita parte a capului. Fenomenul de torticolis la bebelusi este relativ frecvent, iar in multe cazuri este vorba despre torticolis congenital, care se manifesta inca de la nastere, in cazuri mai rare la scurt timp dupa nastere. Inclinarea capului intr-o parte este deseori insotita de miscarea tipica de rotatie si flexie a barbiei de partea opusa. In situatia in care este vorba despre torticolis la bebelusi cu aparitie congenitala, afectiunea este de obicei izolata. Uneori, poate fi dobandita.

In caz de torticolis la bebelusi, tratamentul este foarte eficient daca se incepe devreme. De cele mai multe ori, implica masaj si adoptarea unor pozitii speciale in timpul somnului si hranirii la san, terapie fizica si evitarea mentinerii timp indelungat a pozitiilor vicioase. De cele mai multe ori, este o afectiune usor de tratat, mai ales daca este congenital. Totusi, intrucat poate sa apara si ca manifestare a unei afectiuni subiacente, tratamentul pentru torticolis la bebelusi difera de la un caz la altul. In cele ce urmeaza, vom prezenta mai multe informatii privitoare la cauzele, simptomele si optiunile de tratament in ceea ce priveste diagnosticul de torticolis la bebelusi.

Torticolis la bebelusi - cauze si factori de risc

In cazul in care nou-nascutul se prezinta cu torticolis inca din momentul nasterii, vorbim despre toricolis congenital. Totusi, acest tip de torticolis la bebelusi poate sa se dezvolte si in perioada imediat urmatoare nasterii, dupa cateva saptamani. Conform datelor, fenomenul de torticolis la bebelusi reprezinta a treia cea mai frecventa anomalie ortopedica congenitala, iar primele doua sunt displazia congenitala de sold si piciorul tal valg. Diagnosticul este mai frecvent la bebelusii de sex masculin, intr-un raport 3:2, fata de cei de sex feminin. De obicei, va duce la inclinarea capului spre partea dreapta, respectiv rotatia si flexia barbiei spre partea opusa, adica stanga.

RILASTIL XEROLACT - Ulei de spalare este un produs destinat pielii sensibile, cu tendinte de uscare. Este un ulei fiziologic anti-iritatii pH (5,5), indicat  pentru spalarea zilnica a  pielii foarte uscate a bebelusilor, copiilor si adultilor sau pentru pielea fragila si predispusa la atopie si prurit.

 

RILASTIL XEROLACT Ulei de spalare X 750ml

Vezi detalii

Aparitia de torticolis la bebelusi se datoreaza contracturii sau fibrozei muschiului de la nivelul gatului - muschiul sternocleidomastoidian. La nivelul acestuia pot identificate semne de fibroza si degenerare a fibrelor musculare, putand fi prezent si edemul. Astfel, fibrele muschiului sunt scurtate. Muschiul sternocleidomastoidian are drept punct de insertie procesul mastoidian, care se gaseste in spatele urechii. Insertia muschiului la acest nivel va duce la inclinarea capului de partea afectata, ca urmare a scrutarii. Au fost vehiculate mai multe cauze care pot duce la aceste modificari la nivelul muschiului si care, in cele din urma, duc la torticolis la bebelusi:

• Deformarea intrauterina, care poate aparea in conditii precum spatiul intrauterin limitat sau prima sarcina, scaderea volumului lichidului amniotic, sarcina multipla;
• Pozitia anormala in uter (pozitia pelvina);
• Anomalii vertebrale;
• Fuziunea unilaterala atlantooccipitala;
• Absenta unilaterala a muschiului sternocleidomastodiain;
• Trauma in timpul nasterii (asistarea cu ajutorul vaccumului, forcepsului);
• Sindromul Klippel-Feil.

Exista mai multe forme de torticolis la bebelusi, si anume muscular, postural si cu prezenta de masa la nivelul muschiului sternocleidomastoidian (de obicei este vorba de un edem). Cea mai frecventa forma de torticolis la bebelusi este torticolisul muscular congenital, adica incordarea si contractia patologica a muschiului sternocleidomastoidian, ceea ce duce la scurtarea sa. Mai poate exista si o alta forma de torticolis la bebelusi, dobandita, care de obicei se asociaza unei afectiuni subiacente. Nu apare la nastere, ci poate aparea in primele luni de viata. De cele mai multe ori, se asociaza urmatoarelor afectiuni si conditii:

• Boala de reflux gastroesofagian;
• Sindromul Sandifer;
• Sindromul Grisel;
• Probleme oculare;
• Mentinerea prelungita a unor pozitii vicioase;
• Reactii la anumite medicamente care nu ar trebui administrate bebelusilor (metoclopramida si carbamazepina, fenitoina, fenotiazine).

Torticolis la bebelusi - simptome si manifestari

In caz de torticolis la bebelusi, sugarul se prezinta de obicei cu capul inclinat de o parte si intors de cealalta parte, usor spre inainte. De cele mai multe ori, pozitia anormala a capului este usor de observat la 2-3 saptamani de la nastere. In peste 50% din cazurile de torticolis la bebelusi, a fost observat faptul ca parintii se prezinta la medic la cel mult 2 luni dupa nastere. Foarte multe dintre cazurile de torticolis la bebelusi se coreleaza cu plagiocefalia, intrucat exista tendinta ca bebelusul sa doarma in pozitia culcat, cu partea afectata in jos, ceea ce pune presiune asimetrica asupra craniului si afecteaza dezvoltarea oaselor faciale (se poate ajunge si la hemihipoplazie).

De asemenea, aparitia de torticolis la bebelusi poate afecta si pozitionarea corecta a acestuia in timpul alaptarii, facand astfel dificila alimentarea. De-a lungul dezvoltarii motorii a bebelusului poate aparea un deficit marcant, cu posibile consecinte asupra posturii ortostatice, cum ar fi un risc mai mare de scolioza. Deseori, simptomele de toricolis la bebelusi sunt evidente, deoarece pozitia mentinuta nu este una normala, fiziologica, in special mentinerea permanenta a acesteia. Dupa cum am mentionat, inclinarea capului este frecventa spre partea dreapta. Alte semne, cum ar fi preferinta bebelusului de a se hrani pe o anumita parte, pot ridica suspiciunea afectiunii.

Torticolis la bebelusi - optiuni de tratament

Exista mai multe modalitati de a aborda terapeutic cazurile de torticolis la bebelusi, dar niciuna nu este standardizata. Cu un tratament adecvat, 95% dintre copii isi imbunatatesc postura chiar inainte de a atinge varsta de un an. Masajul sau kinetoterapia pot fi eficiente pentru a se asigura intinderea pasiva a muschiului. Cu cat acestea se incep mai devreme, cu atat rezultatele obtinute sunt mai rapide si mai eficiente. Purtarea unei orteze tubulare tip manson se recomanda atunci cand bebelusul are peste 4 luni, fiind folosita pentru a sustine partea afectata a gatului, de obicei cea dreapta, in pozitie neutra. Alte alternative terapeutice in caz de torticolis la bebelusi sunt:

• Injectie cu toxina botulinca, pentru a relaxa muschiul;
• Interventiile chirurgicale, in ultima instanta, in cazurile de torticolis la bebelusi in care dupa 6 luni de tratament conservator si intindere manuala nu se observa nicio imbunatatire, insa si atunci cand gradul de inclinare depaseste 15 grade fata de axa corpului;
• Terapia cu caldura (termoterapie);
• Fizioterapie;
• Masaj.

In cazul in care torticolisul este cauzat de o afectiune subiacenta, atunci tratamentul cauzei de baza va duce, in cele din urma, la redobandirea pozitiei normale.

Torticolis la bebelusi - complicatii si riscuri asociate

Diagnosticul de torticolis la bebelusi poate duce la anomalii anatomice permanente, atunci cand nu se intervine in timp util cu tratament. Afectiunea poate duce si la deficiente functionale, cum ar fi intarzieri in crestere si dezvoltare, probleme cu echilibrul, mersul, scolioza. O complicatie pe termen lung mai este si asimetria cranio-faciala, aparuta ca urmare a contracturii continue a muschiului sternocleidomastoidian. Deoarece alaptarea este dificila, copilul se hraneste greu si deficitar. Postura ortostatica va fi deficitara, intrucat pozitia alterata va face ca statul in sezut si tarasul, etape firesti in dezvoltarea motorie, sa fie mult intarziate si inadecvat realizate. 

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539857/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549778/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6855899/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3814673/