Alimentele fermentate sunt usor de recunoscut datorita gustului acru, mai mult sau mai putin intepator, in functie de gradul de fermentatie. Dincolo de gustul placut care da savoare speciala fiecarei mese, consumul de alimente fermentate atrage si o serie de beneficii pentru sanatate, mai ales daca ne referim la digestie si imunitate.
Daca v-am starnit deja interesul cu aceasta scurta introducere, va invitam sa parcurgeti in continuare acest material din care puteti afla care sunt principalele metode de fermentare, care sunt toate beneficiile alimentelor fermentate si care sunt cele care intrunesc cele mai multe calitati.
Pentru a va ajuta sa reglati tranzitul intestinal si sa eliminati toxinele din intestine, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Colon Help. Acest supliment alimentar din fibre si din plante detoxifiante are un continut bogat de Omega 3 natural, care favorizeaza imbunatatirea digestiei si refacerea mucoasei intestinale. De asemenea, acest produs ajuta la refacerea florei bacteriene din colon si stimuleaza imunitatea organismului.
Metode de fermentare a alimentelor
Alimentele fermentate se obtin printr-un proces biologic natural, in cadrul caruia anumite microorganisme sunt lasate sa transforme unele substante nutritive din alimente. Procesul se numeste fermentare si este folosit din cele mai vechi timpuri atat pentru conservarea alimentelor, cat si pentru a obtine niste produse cu un gust mai placut. Ulterior, s-a constatat ca alimentele fermentate au si anumite beneficii pentru sanatate, iar acesta este un alt motiv pentru care sunt foarte apreciate si in prezent.
Exista mai multe metode de obtinere a alimentelor fermentate, care difera in functie de microorganismele folosite in procesul de fermentatiei de substantele asupra carora acestea actioneaza.
In cazul in care cautati o solutie naturala impotriva constipatiei, farmacistii Catena va recomanda sa folositi ColonProtect cu fibre. Acesta este un supliment alimentar care detoxifica si curata colonul, stimuland tractul intestinal. Este un produs care protejeaza flora intestinala si care favorizeaza reducerea nivelului de colesterol plasmatic, avand si un gust bun de rodie.
Fermentatia lactica
Denumirea acestei metode vine de la bacteriile lactice care sunt folosite pentru transformarea zaharurilor din compozitia alimentelor in acid lactic. Metoda este folosita pentru obtinerea a doua categorii bine cunoscute de alimente fermentate si anume lactatele si muraturile.
In primul caz, bacteriile lactice actioneaza asupra zaharurilor din lapte si astfel se obtin iaurtul, chefirul, laptele batut si branza si o serie de alte produse lactate.
Fermentatia lactica se foloseste si la prepararea muraturilor, aceleasi bacterii lactice actionand asupra zaharurilor din fructe si legume. Varza murata, gogonelele, castravetii si gogosarii murati sunt cele mai cunoscute alimente fermentate din aceasta gama.
Fermentatia alcoolica
De aceasta data, microorganismele folosite sunt drojdii care transforma zaharurile in alcool si dioxid de carbon. E simplu de intuit ca metoda fermentatiei alcoolice este folosita in fabricarea berii, a vinului si a oricarei alte bauturi alcoolice.
Fermentatia cu drojdie
Si aceasta metoda foloseste drojdiile in procesul de fermentatie, doar ca in cazul de fata acestea actioneaza asupra zaharurilor din aluatul preparat din faina si apa. Este un proces vital in prepararea painii si a altor produse de panificatie, astfel ca si acestea pot fi considerate alimente fermentate.
Fermentatia acetica
In acest caz, un alt produs de fermentatie - mai exact, alcoolul - este supus actiunii unui alt tip de bacterii, de aceasta data acetice. Aceste bacterii au rolul de a transforma alcoolul in acid acetic, cunoscut tuturor sub denumirea de otet.
Fermentatia propionica
Fermentatia propionica este folosita pentru a desavarsi gustul si textura unor alimente fermentate, asa cum sunt branzeturile. In acest scop sunt folosite bacterii propionice care actioneaza asupra acidului lactic rezultat in urma fermentatie lactice, pe care il transforma in acid propionic, acid acetic si dioxid de carbon. Unul din cele mai cunoscute alimente fermentate preparate prin aceasta metoda este branza Emmentaler.
Beneficiile consumului de alimente fermentate
Am amintit deja de cateva ori de beneficiile alimentelor fermentate, iar acum a sosit momentul ca va spunem care sunt acestea.
Imbunatatirea digestiei
Alimentele fermentate contin bacterii benefice numite probiotice, care se gasesc si in flora intestinala, avand un rol important in digestie. Acestea contribuie la descompunerea alimentelor in tubul digestiv si eliberarea nutrientilor, care sunt absorbiti in organism.
Asadar, consumul de alimente fermentate ajuta la mentinerea echilibrului bacterian din flora intestinala, aducand un aport de probiotice si impiedicand dezvoltarea bacteriilor daunatoare.
Intarirea sistemului imunitar
Bacteriile probiotice din flora intestinala au un rol important si in sustinerea sistemului imunitar, prin stimularea productiei de celule care ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor patogeni si sa se refaca mai usor.
Asa cum am precizat, alimentele fermentate sunt o sursa bogata de probiotice, astfel ca includerea lor in dieta zilnica va creste imunitatea.
Absorbtia nutrientilor
Prin mentinerea echilibrului florei bacteriene si imbunatatirea digestiei, alimentele fermentate contribuie si la o mai buna absorbtie a substantelor nutritive din sistemul digestiv, in organism. Astfel, vitaminele, mineralele si alti nutrienti ajung mai usor in organe si tesuturi, acolo unde fiecare indeplineste un rol major in derularea functiilor metabolice.
7 alimente fermentate cu beneficii multiple
Aceste beneficii sunt caracteristice tuturor alimentelor fermentate, insa nu se poate spune ca toate au acelasi efect. In finalul acestui articol va prezentam un top al primelor 7 alimente fermentate, ale caror beneficii se simt imediat dupa ce au fost consumate.
1. Iaurtul
Este un produs obtinut prin fermentatie lactica, iar pe langa continutul bogat de probiotice este si o sursa excelenta de calciu, proteine si vitamina D. Un inconvenient ar fi continutul ridicat de grasimi saturate, insa aceste poate fi evitat usor daca veti consuma doar iaurt degresat.
2. Varza murata
Prin procesul de fermentare, varza nu isi pierde din proprietatile care o recomanda ca aliment sanatos, iar acestora li se mai adauga si aportul important de probiotice. Varza murata contine putine calorii, in schimb are un continut bogat de vitamina C, K si vitamine din complexul B.
Consumul de varza murata previne aparitia anemiei, ajuta la detoxifierea organismului si reduce riscul reprezentat de radicalii liberi.
3. Chefirul
Chefirul este o alta bautura din categoria lactatelor, care se obtine in urma unui proces mai indelungat de fermentare si pe baza unei culturi bacteriene speciale. Principalul sau avantaj este reprezentat de continutul mai mare de probiotice, in comparatie cu iaurtul, iar datorita acestuia contribuie la sanatatea digestiva si la stimularea sistemului imunitar.
4. Castravetii murati
Consumati deseori ca garnitura pentru mancarurile grele, cu un continut ridicat de grasimi, castravetii murati diminueaza intr-o oarecare masura efectele negative pe care aceste grasimi le pot avea supra digestiei.
Mai precis, reduc riscul de balonare, greturi, varsaturi sau diaree, datorita probioticelor pe care le contin si care imbunatatesc digestia in cazul unor astfel de mese copioase.
De asemenea, castravetii murati contribuie la detoxifierea organismului si ajuta in curele de slabire, datorita aportului caloric scazut si continutului bogat de fibre.
5. Kimchi
Mai putin cunoscut din cauza ca este un preparat specific traditiei culinare coreene, kimichi nu este cu nimic mai prejos cand vine vorba de beneficii pentru sanatate.
Se obtine prin fermentarea legumelor intr-o pasta condimentata, cele mai folosite ingrediente fiind varza, ridichile si morcovii. Cat despre pasta picanta, aceasta contine fulgi de ardei iute, ceapa usturoi, ghimbir si sos de soia.
Toate aceste ingrediente au numeroase beneficii, iar acest preparate le reuneste pe toate intr-o singura portie.
6. Miso
Ramanem in zona asiatica, insa de aceasta data vorbim de un preparat traditional din Japonia, din ce in ce mai popular si pe continentul european. Miso este o pasta fermentata obtinuta din soia orez si orz, folosita ca aromatizant pentru diferite mancaruri sau ca ingredient pentru sosuri.
Pe langa probiotice, pasta contine vitamine, minerale si o cantitate importanta de proteine.
7. Tempeh
Aceste preparat este recomandat in mod special persoanelor care urmeaza o dieta vegetariana sau vegana, intrucat constituie un substitut perfect pentru carne.
Tempeh este de origine indoneziana si se prepara prin fermentarea boabelor de soia. Se obtine astfel un produs cu o textura asemanatoare carnii si un continut bogat de proteine, fier si vitamine din complexul B.