Ragade mamare: cum sa le preveniti si cum le tratati pe perioada alaptarii?

Prin ragade mamare se inteleg mici fisuri sau leziuni dureroase aparute la nivelul mamelonului, in perioada alaptarii la san a bebelusului. Majoritatea proaspetelor mame vor dezvolta astfel de leziuni la scurt timp dupa nastere, odata cu initierea alaptarii. Desi este normal ca dupa nastere sanii sa fie sensibili, chiar usor durerosi, ragadele nu apar inainte de alaptarea la san a copilului, ci dupa aceea. Cel mai des, aparitia acestor mici fisuri la nivelul mamelonului sunt urmarea adoptarii unei pozitii incorecte in timpul alaptarii sau a atasarii incorecte a bebelusului la san. Fiind foarte dureroase, pot provoca un disconfort major pentru mama, afectand experienta alaptarii la san.

Ragade mamare – cauze si factori de risc

Cauzele care duc la ragade mamare nu sunt reprezentate de schimbarile hormonale asociate cu sarcina si alaptarea, ci sunt strict de natura mecanica, reprezentate de leziuni la nivelul areolei. Multe mame se confrunta cu ragade mamare in primele saptamani de dupa nastere. Acestea apar, de obicei, din cauza unei tehnici incorecte de atasare a bebelusului la san, dar exista si anumiti factori de risc asociati.

• Atasarea incorecta a bebelusului la san este cea mai comuna cauza care poate duce la ragade mamare. Daca bebelusul nu este pozitionat corect, poate exercita presiune excesiva la nivelul mamelonului, provocand fisuri si leziuni. Pozitionarea corecta – prinderea mamelonului si a unei mari parti din areola de catre gura bebelusului – scade riscul de ragade mamare.
• Suptul superficial al bebelusului (cand micutul nu deschide suficient de larg gura sau apuca numai varful mamelonului) creste riscul de ragade mamare, prin frictiunea constanta asupra areolei.
• Anumite probleme ale bebelusului, cum ar fi frenul lingual scurt („limba scurta”) sau chiar torticolisul pot impiedica bebelusul sa se ataseze corect la san, crescand prin urmare riscul ca mama sa dezvolte ragade la san.
• Utilizarea inadecvata a pompelor pentru san, folosindu-se dispozitive cu cupe neconforme (mai mari sau mai mici), cu putere crescuta de suctiune, precum si sedintele mult prea lungi de pompare, cresc riscul de ragade mamare.
• Alaptarea prelungita si frecventa, fara pauze constante intre sedinte consecutive de alaptare, creste riscul de ragade mamare, deoarece nu permite mamelonului si areolei sa se refaca.
• Femeile cu piele sensibila si predispozitie atopica tind sa se confrunte cu mai des cu ragade mamare. De asemenea, acestea au tendinta de a fi mai severe, uneori progresand spre rana la san in timpul alaptarii.
• Igiena excesiva a sanilor si mameloanelor poate fi, de asemenea, un factor de risc.

Dintre toate acestea, atasarea incorecta a bebelusului la san este principala cauza pentru care in mod obisnuit unele proaspete mame se confrunta cu ragade mamare.

Tratament ragade mamare

Alternativele de tratament pentru ragade mamare se concentreaza inainte de toate pe simptome, deoarece durerea resimtita, uneori chiar sangerarea, fac ca alaptarea sa fie o experienta deosebit de solicitanta. Ulterior, se are in vedere accelerarea vindecarii leziunilor si prevenirea reaparitiei lor in timpul alaptarii. Este foarte important ca tratamentul pentru ragade mamare sa fie initiat cat mai rapid, deoarece in cazuri mai severe se poate ajunge la infectii si inflamatii ale sanului, adica la mastita. Privitor la intrebarea in cat timp se vindeca ragadele, de obicei leziunile se vor ameliora cu initierea tratamentului si adoptarea unei pozitii adecvate pentru alaptare.

Adoptarea unei pozitii corecte de alaptare

• Atasarea corecta a copilului: mama ar trebui sa se asigure ca bebelusul este atasat eficient la san, ca prinde bine mamelonul si o mare parte din areola. Gura bebelusului alaptat trebuie sa fie larg deschisa, cu buzele evazate si barbia lipita de san. Mamele care au areole mai mari pot ajuta copilul sa apuce cat mai bine zona sfarcului prin aplatizarea acesteia, folosind degetele.
• Schimbarea pozitiilor de alaptare: pentru a reduce riscul de ragade mamare, este de preferat sa se schimbe periodic pozitia de alaptare, astfel incat sa fie cat mai confortabil si sa sustina atasarea corecta a bebelusului.

Protectoarele pentru mameloane Adora ajuta bebelusii cu dificultati timpurii de atasare la san si le permit mamelor sa alapteze mai mult timp. Forma protectoarelor pentru mameloane permite contactul bebelusului cu sanul si ajuta la mentinerea unei legaturi stranse in timpul alaptarii. Au fost special create pentru a permite atasarea la san, mentinand forma alungita a mamelonului in pauzele dintre alaptari, pentru mamele cu mameloane plate si ombilicate si pentru bebelusii care nu si-au insusit tehnica de supt sau care au anumite anomalii orale. Pentru un confort sporit si o alaptare delicata in cazul mameloanelor dureroase, crapate sau iritate, au fost create protectoarele pentru mameloane Adora.

Adora Protectoare standard pentru mamelon X 2 bucati

Vezi detalii

Tratament local

• Aplicarea de creme pentru ragade mamare, cum ar fi cele cu lanolina pura, care sunt foarte benefice. Lanolina este un unguent hipoalergen, natural, care ajuta la hidratarea pielii. Poate fi aplicat atat inainte, cat si dupa alaptarea bebelusului. Alte alternative de tratament includ unt de cocos, unt de shea, aplicate in zona afectata de ragade mamare.
• Aplicarea unor comprese umede si calde, inainte de alaptare, poate reduce durerea si chiar ar putea stimula fluxul de lapte, facilitand eliminarea acestuia si atasarea corecta a copilului.
• Un alt tratament pentru rani la san presupune prepararea unei solutii saline, dar de preferat doar in cazurile in care mamele se confrunta cu ragade mamare care NU sangereaza. Este nevoie de 500 mililitri de apa calda si 2-4 linguri de sare de mare (sau bicarbonat de sodiu). Dupa alaptare, sanii se scufunda in aceasta solutie, apoi se lasa sa se usuce in voie. Ulterior, se aplica preparatele topice pentru ragade mamare.

Protectii pentru san

• Folosirea protectiilor pentru san din silicon ajuta la protejarea mamelonului, reduc durerea si pot fi foarte eficiente in cazul in care copilul are probleme in atasarea corecta. Protectiile se pot folosi atat ca tratament pentru ragade mamare, cat si ca alternativa de preventie.

Creme cu antibiotice sau antifungice

• Sunt recomandate in cazul in care se suspecteaza infectii la nivelul sanilor. Trebuie administrate doar la indicatiile medicului specialist.

Ragade mamare – sfaturi pentru preventie

Desi foarte multe proaspete mame se vor confrunta cu ragade mamare, este important de stiut ca, in esenta, aparitia acestora poate fi prevenita. Pentru a reduce riscul de ragade mamare, sunt recomandate urmatoarele:

• atasarea corecta a bebelusului in timpul alaptarii este principala metoda prin care se poate preveni aparitia de ragade mamare. Pozitia bebelusului se ajusteaza astfel incat alaptatul sa fie nu doar confortabil, ci gura bebelusului sa acopere cat mai mult din areola.
• folosirea unguentelor cu lanolina sau ulei de cocos, pentru a mentine hidratarea areolei si a mameloanelor, prevenind uscarea si craparea acestora;
• alternarea pozitiilor in care are loc alaptarea ajuta la reducerea riscului ca aceeasi areola sa fie, in mod constant, stresata mecanic, reducand astfel riscul de ragade mamare;
• dupa fiecare sesiune de alaptare, mameloanele ar trebui lasate sa se usuce timp de cateva minute in aer liber, fara a fi frecate sau tamponate;
• daca mama se confrunta deja cu ragade, ar trebui sa alapteze bebelusul din sanul relativ mai putin afectat. Astfel, se previne lezarea suplimentara a zonei deja ranite. O alternativa eficienta de a mai reduce din durere este aplicarea compreselor cu gheata la nivelul zonelor afectate.
• se recomanda evitarea sapunurilor dure si a produselor de igiena care contin parfum sau coloranti artificiali. Apa calduta este suficienta pentru a curata zona sanilor.
• protectiile din silicon pentru sani pot fi foarte eficiente in a preveni aparitia ragadelor, insa ideal ar fi ca achizitionarea acestora sa se faca la recomandarile medicului, deoarece exista o gama variata de marimi si modele disponibile.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22605-nipple-fissure

https://www.nhs.uk/conditions/baby/breastfeeding-and-bottle-feeding/breastfeeding-problems/sore-nipples/

https://www.medicalnewstoday.com/articles/cracked-nipples

https://www.uzleuven.be/en/gynaecology-and-obstetrics/obstetrics/breastfeeding/how-do-i-avoid-cracked-nipples-when-breastfeeding

https://www.babycenter.com/baby/breastfeeding/cracked-or-bleeding-nipples_8493