Pierderea mirosului: cauze si remedii pentru anosmie

Anosmia reprezinta pierderea mirosului si, de obicei, este un efect secundar temporar al unei raceli sau al unei sinuzite (o infectie la nivelul sinusurilor). Potrivit specialistilor, simtul mirosului se estompeaza pe masura ce oamenii inainteaza in varsta si, din aceasta cauza, persoanele cu varsta de peste 50 de ani se pot confrunta cu anosmie de lunga durata. In unele cazuri, pierderea mirosului poate fi un simptom al altor probleme medicale mai grave, cum ar fi o leziune cerebrala traumatica.

• Cum functioneaza simtul mirosului?

Substantele din atmosfera emit molecule minuscule care, atunci cand sunt inhalate, patrund in nas si intra in contact cu o mica zona de tesut aflata in interiorul acestuia.

Aceasta bucata de tesut gazduieste celule specializate numite receptori olfactivi. Aceste celule sunt conectate direct la creier. Cand moleculele purtatoare de miros se ataseaza de celule, acestea informeaza creierul, iar acesta identifica mirosul. Creierul va anunta apoi daca acel lucru miroase „bine sau rau”.

Informatii generale despre pierderea mirosului (anosmie)

Anosmia reprezinta incapacitatea de a mai percepe mirosul. Unii oameni au anosmie inca de la nastere, in timp ce altii isi pierd treptat simtul mirosului (olfactiv).

Expertii sugereaza ca anosmia si hiposmia afecteaza aproximativ 3-20% din populatie. Hiposmia inseamna pierderea partiala a mirosului. Anosmia poate fi permanenta sau temporara.

Mirosul este un proces complex care implica o comunicare intre creier si nas. Cand o persoana adulmeca un miros, aerul patrunde in nas, iar moleculele substantei respective se ataseaza de receptorii aflati pe nervul care detecteaza mirosul, numit nervul olfactiv.

Acesti nervi captusesc epiteliul olfactiv, care este tesutul ce captuseste cavitatea nazala. In momentul in care moleculele din mediu stimuleaza acesti nervi, ei transmit semnale catre creier. Creierul primeste informatiile olfactive si le converteste intr-un miros pe care persoana il poate identifica.

Semne si simptome

Cand oamenii dezvolta anosmie, pot observa ca nu mai pot percepe mirosurile pe care inainte le puteau identifica fara probleme. Pe de alta parte, persoanele care s-au nascut cu anosmie din cauza unor anomalii genetice nu stiu ca au anosmie, deoarece nu au avut niciodata simt olfactiv.

Maladiile neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson si boala Alzheimer, pot provoca pierderea mirosului. De aceea, daca persoanele care sufera de boli neurodegenerative observa ca si-au pierdut simtul mirosului, ar trebui sa solicite o evaluare medicala cat mai curand posibil. Uneori, pierderea mirosului este cel mai precoce semn al bolilor neurodegenerative.

Cand o persoana dezvolta anosmie, nu mai poate detecta mirosurile de avertizare din alimente si din mediu. Persoanele care incep sa-si piarda capacitatea olfactiva pot experimenta o calitate mai scazuta a vietii in ce priveste interactiunile sociale, alimentatia etc.

Cauze

Pierderea mirosului poate avea mai multe cauze, cum ar fi:

• factori genetici;
• varsta mai inaintata;
• bolile cronice sinonazale, care afecteaza cavitatea nazala sau sinusurile;
• leziuni grave la nivelul capului;
• infectii ale cailor respiratorii superioare;
• boli neurodegenerative.

Anosmie mostenita

Pierderea mirosului poate fi transmisa genetic, adica aceste persoane se nasc cu anosmie. Specialistii din domeniul sanatatii au catalogat anosmia care nu este asociata cu nicio alta afectiune drept anosmie congenitala izolata (ICA).

Cu toate acestea, cercetatorii au identificat doar doua gene asociate cu ICA. Oamenii de stiinta trebuie sa faca cercetari suplimentare pentru a afla mai multe despre baza genetica a acestei afectiuni.

Inaintarea in varsta

Pe masura ce oamenii imbatranesc, simtul mirosului se reduce. Oamenii isi pot pierde, de asemenea, capacitatea de a diferentia diferitele mirosuri.

Expertii sugereaza ca posibilele motive pentru care unii adulti in varsta isi pierd simtul mirosului sunt:

• reducerea fibrelor nervoase si a receptorilor din bulbul olfactiv, o zona din creier care proceseaza mirosurile;
• pierderea celulelor senzoriale din nas;
• deteriorarea functiilor de procesare cognitiva a sistemului nervos central.

Boli cronice sinonazale

Persoanele cu boli cronice sinonazale pot avea una dintre cele doua categorii de boli: conductoare sau neurosenzoriale.

Bolile conductoare sinonazale afecteaza fluxul de aer. Aceste afectiuni sunt:

• polipii nazali;
• tumorile sinonazale;
• rinita alergica sau febra fanului;
• deviatia de sept.

Persoanele cu boli sinonazale neurosenzoriale pot avea leziuni sau disfunctii de-a lungul caii nervoase dintre nas si creier. Unele afectiuni care pot deteriora aceasta cale sunt bolile virale ale cailor respiratorii superioare si inhalarea unor toxine.

Infectiile cailor respiratorii superioare pot provoca 43% dintre cazurile de pierdere a mirosului de cauza neurosenzoriala. Tumorile pot provoca, de asemenea, anosmie neurosenzoriala.

Toxinele care pot cauza pierderea mirosului sunt:

• tutunul,
• drogurile,
• vaporii toxici.

Boli neurodegenerative

Printre bolile neurodegenerative care pot provoca anosmie sau un anumit grad de pierdere a mirosului se numara:

• boala Parkinson;
• boala Alzheimer;
• boala Huntington;
• scleroza laterala amiotrofica.

Anosmie idiopatica

Uneori, medicii nu descopera motivul pentru care o persoana si-a pierdut mirosul. Aceasta forma a afectiunii este cunoscuta sub numele de anosmie idiopatica.

Pierderea mirosului cauzata de COVID-19

Noul coronavirus responsabil de pandemia de COVID-19 cauzeaza reducerea sau pierderea mirosului si gustului la multi pacienti. Aceste simptome apar la inceputul bolii si uneori pot fi singurul simptom recunoscut la persoanele cu virusul SARS-CoV-2.

In cadrul studiilor efectuate de cercetatori la inceputul pandemiei de COVID-19, ei au raportat ca anosmia a aparut la aproximativ 5% dintre persoanele care s-au infectat cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, studiile suplimentare realizate pe parcursul pandemiei au raportat rate mai mari de pierdere a mirosului.

Cu toate acestea, persoanele infectate cu SARS-CoV-2 isi recapata de obicei gustul si mirosul dupa cateva zile sau saptamani, insa, in cazul unora, acest lucru poate dura mult mai mult decat de obicei.

Diagnostic

Anosmia este diagnosticata de otorinolaringologi. Pentru a pune diagnosticul de anosmie, acesti specialisti ii intreaba pe pacienti cand au observat prima data ca nu pot detecta mirosurile si daca problema s-a dezvoltat in timp sau brusc. De asemenea, vor verifica interiorul nasului si vor face un test olfactiv.

In timpul unui test olfactiv, pacientul este rugat sa miroasa diverse substante si sa identifice diferentele dintre acestea. In plus, medicul analizeaza capacitatea pacientului de a identifica mirosurile, pe masura ce acestea devin din ce in ce mai greu de sesizat, deoarece dilueaza substanta care produce acel miros.

De asemenea, furnizorul de asistenta medicala poate efectua teste imagistice, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografia computerizata (CT) pentru a descoperi cauza pierderii mirosului.

Cum se trateaza pierderea mirosului?

Tratamentul este prescris in functie de cauza. Daca pierderea mirosului este cauzata de raceala, alergie sau sinuzita, de obicei pacientul isi recapata mirosul de la sine dupa cateva zile. Cu toate acestea, ar trebui sa discute cu un medic daca observa ca mirosul nu a revenit dupa ce au disparut simptomele de raceala sau alergie.

Tratamentele care pot ajuta la vindecarea anosmiei cauzate de iritatia nazala sunt:

• decongestionantele;
• antihistaminicele;
• spray-urile nazale cu steroizi;
• antibioticele, pentru tratarea infectiilor bacteriene;
• reducerea expunerii la agentii iritanti nazali si la alergeni;
• renuntarea la fumat.

In cazul in care pierderea mirosului este cauzata de o obstructie nazala, medicul indeparteaza obiectul care blocheaza caile respiratorii. Acest lucru poate presupune efectuarea unei proceduri de indepartare a polipilor nazali, de indreptare a septului nazal sau de curatare a sinusurilor.

Persoanele in varsta au un risc mai mare de a-si pierde definitiv simtul olfactiv.

In prezent, nu exista tratamente disponibile pentru persoanele cu anosmie congenitala.

Posibile complicatii

Din cauza pierderii mirosului, multe persoane nu se mai hranesc adecvat, iar acest lucru poate duce la malnutritie si pierdere in greutate.

Persoanele care au anosmie ar trebui sa se asigure ca au permanent locuintele dotate cu alarme de fum functionale. De asemenea, ar trebui sa gaseasca solutii prin care sa detecteze alimentele alterate si eventualele scurgeri de gaze.

Referinte:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21859-anosmia-loss-of-sense-of-smell

https://www.medicalnewstoday.com/articles/what-is-anosmia

https://www.healthline.com/health/anosmia