Osteoscleroza – ce este, cauze si tratament

Osteoporoza, afectiune care determina reducerea densitatii osoase si cresterea riscului de fracturi, este un subiect pe care cel mai probabil l-ati mai intalnit sau poate chiar aveti rude ori prieteni care se confrunta cu aceasta boala, dar despre osteoscleroza ati auzit vreodata? Daca este un subiect nou pentru dumneavoastra si am reusit sa va starnim curiozitatea, cititi acest articol pentru a afla cateva detalii interesante despre aceasta afectiune mai putin intalnita.

Osteoscleroza – generalitati

Osteoscleroza este un tip de osteopetroza, un grup de afectiuni rare care implica ingrosarea anormala a oaselor si cresterea densitatii osoase (hiperostoza), cu perturbari de modelare a scheletului.

In general, boala poate afecta atat osul cortical (cunoscut si ca os compact, constand in stratul dens al oaselor, situat sub periost), cat si pe cel spongios (sau oscul sclero-cornean, care contine maduva osoasa, necesara pentru producerea globulelor rosii in organism).

Denumirea bolii vine de la termenul „osteo”, care se refera la oase, si „sclero(za)”, care inseamna rigidizarea tesuturilor, in acest caz, cresterea duritatii tesuturilor osoase.

In mod interesant, cand oasele devin prea dense, sunt mai casante (fragile) si se pot fractura usor. In plus, oasele se pot deforma si deveni prea mari, provocand diverse tulburari in organism. De exemplu, modificarile dimensiunii osoase si a densitatii craniului pot pune presiune asupra nervilor, ducand la pierderea vederii sau auzului si chiar la paralizia muschilor faciali.

Pe masura ce osul isi mareste dimensiunea, spatiul alocat maduvei osoase (un tesut moale si buretos din centrul majoritatii oaselor si care produce celule sanguine) se ingusteaza. Prin urmare, scade numarul de celule din organism care lupta impotriva infectiilor, transporta oxigen in celulele corpului sau controleaza capacitatea de coagulare a sangelui.

Fenomenul de osteoscleroza este deseori depistat intamplator, la radiografie.

Osteoscleroza – cauze si factori de risc

Osteoscleroza este cauzata de cresterea ritmului de formare a oaselor, de reducerea resorbtiei osoase sau de prezenta simultana a ambelor fenomene si poate sa fie ereditara sau dobandita.

Osteosclerozele pot fi localizate, multifocale sau generalizate si sunt adesea secundare unor tulburari metabolice, inflamatorii, toxice sau neoplazice, dar exista si forme congenitale ale bolii (adica prezente inca de la nastere).

Osteoscleroza, care poate fi focala sau difuza, este alte procese, dar se poate datora si unor tulburari ereditare rare ale formarii osului osteoblastic.

Numeroase afectiuni ereditare, metabolice, inflamatorii si neoplazice cauzeaza osteoscleroza generalizata. Osteoscleroza localizata poate fi cauzata in schimb de boala Legg-Calve-Perthes, sicleroza si osteoartrita, printre altele.

Mai jos, vom enumera principalele cauze de osteoscleroza.

Afectiuni congenitale care pot duce la osteoscleroza:

• osteopetroze – boli genetice pe care un copil le mosteneste de la parinti si care pot avea forme usoare pana la severe, simptomele putand aparea devreme in copilarie sau mai tarziu, la varsta adulta;
• deficit de anhidraza carbonica II;
• picnodisostoza;
• displazie diafizara progresiva*;
• hiperfosfatazie;
• intoxicatii cu substante chimice;
• fluoroza;
• hipervitaminoza A;
• expunere la metale grele;
• intoxicatie cu bifosfonati;
• tulburari endocrine;
• hiperparatiroidism primar;
• hiperparatiroidism secundar;
• hipotiroidism;
• acromegalie;
• dupa vindecarea osteomalaciei.

Afectiuni inflamatorii care pot cauza osteoscleroza:

• mielita sclerozanta;
• sarcoidoza*;
• expunere la radiatii*;
• osteomielita* (urmata de osteoscleroza);
• tulburari hematopoietice;
• siclemie;
• osteomieloscleroza;
• limfoame maligne*;
• mielom multiplu (varianta sclerotica)*;
• mastocitoza sistemica*;
• metastaze osteoblastice;
• metastaze osoase osteogene, cauzate de carcinomul de prostata sau carcinomul mamar*;
• boala Paget (faza sclerotica)*.

*In astfel de cazuri, osteoscleroza se poate prezenta sub forma de leziuni osteosclerotice raspandite sau neregulate.

Osteoscleroza – simptome si manifestari

Osteoscleroza generalizata consta in modificari survenite la nivelul scheletului, ca urmare a cresterii anormale a densitatii osoase. Osteoscleroza generalizata incorporeaza cauzele unor tipare de densitate osoasa crescuta a coloanei vertebrale si a extremitatilor.

Unii pacienti cu osteoscleroza pot fi asimptomatici, avand o stare generala de sanatate buna.

In cazurile simptomatice insa, osteoscleroza se poate manifesta prin fracturi frecvente ale oaselor, deformari si dureri osoase cronice, mobilitate redusa, statura mica a corpului, dar si complicatii sistemice, hipocalcemie, tulburari de vedere sau auz, congestie nazala din cauza ingustarii cavitatii sinusurilor, anemie (nivel scazut de globule rosii in organism) si probleme dentare care apar ca urmare a modificarilor osoase ale craniului si maxilarului, modificari din cauza carora dintii erup mai tarziu decat in ​​mod normal.

In unele cazuri, pot surveni paralizia faciala, problemele de vedere sau surditatea, din cauza formarii anormale a tesutului osos care obstructioneaza nervii cranieni. De asemenea, cresterile osoase excesive pot ingusta cavitatea maduvei osoase, reducand astfel numarul de celule sanguine. Acest fenomen se numeste citopenie si poate duce la anemie, pancitopenie (reducerea numarului de celule sanguine din sangele periferic) si chiar infectii ale oaselor (osteomielita).

Poate aparea si hematopoieza extramedulara, care consta in formarea celulor sanguine in afara maduvei osoase, anomalie care in timp cauzeaza hepatosplenomegalie (boala care afecteaza ficatul si splina).

La unii pacienti cu osteosleroza congenitala, pe masura ce boala progreseaza, unele oase se deformeaza, craniul se poate ingrosa, iar coloana vertebrala poate capata un aspect anormal.

In caz de osteoscleroza generalizata, simptomele pot fi foarte variate, in functie de cauza care a declansat tulburarea.

La persoanele cu osteoscleroza idiopatica, se observa zone localizate in care densitatea osoasa este crescuta, fara a se cunoaste insa cauza. Astfel de leziuni sunt frecvente la nivelul maxilarelor, cu o prevalenta generala de 5%. Spre deosebire de osteita de condensare, in aceste cazuri nu exista nicio sursa evidenta de inflamatie, cum ar fi un dinte fara nerv, care sa induca formarea osoasa aberanta.

In aproximativ 90% din cazuri, osteoscleroza idiopatica a maxilarelor este observata in primul rand la nivelul mandibulei. Cei mai multi dintre acesti pacienti prezinta anomalii in zona cuprinsa intre al doilea premolar si al doilea molar. In astfel de cazuri, extractia dintilor este de obicei mai dificila.

Osteoscleroza – diagnostic si tratament

Radiografiile sunt un instrument valoros pentru detectarea si clasificarea tulburarilor osteosclerotice. Pe radiografiile pacientilor cu osteoscleroza, oasele prezinta o densitate osoasa sporita, cu modificari variabile ale arhitecturii oaselor implicate, vizibile sub forma unor portiuni albe ale osului afectat, aparute din cauza numarului crescut de trabecule osoase.

Din pacate, nu a fost documentata vreo terapie eficienta pentru pacientii care se confrunta cu osteoscleroza. Tratamentul ar trebui in principiu sa vizeze cauza de fond, daca aceasta a fost identificata, si eventualele complicatii asociate.

Deseori terapia se limiteaza la administrarea suplimentelor cu calciu, fosfor si vitamina D, gestionarea durerii si tratarea fracturilor pe masura ce apar. Fracturile oaselor lungi se remediaza de obicei satisfacator, dar fixarea interna a oaselor lungi este mai greoaie, din cauza duritatii acestora.

Surse:

https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/osteosclerosis

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/osteosclerosis

https://www.msdmanuals.com/en-jp/professional/pediatrics/bone-disorders-in-children/osteosclerosis

https://www.osmosis.org/notes/Bone_and_joint_pathology#page-1