Osteopenie – cauze, simptome, plan de tratament

Osteopenia este starea patologica ce descrie reducerea densitatii minerale osoase sub valoarea considerata normala. Cu toate acestea, densitatea minerala osoasa nu este indeajuns de scazuta pentru a fi pus diagnosticul de osteoporoza. Intr-un fel, prin osteopenie se intelege stadiul clinic premergator osteoporozei – in lipsa unui tratament, persoanele cu osteopenie vor dezvolta rapid si progresiv osteoporoza. Clinic, densitatea osoasa se determina prin scanare DEXA, adica prin osteodensitometrie. Pentru a se pune diagnosticul de osteopenie, rezultatul investigatiei trebuie sa indice un scor T cuprins intre -1 si -2,5. Valorile mai mici de -2,5 vor indica osteoporoza.

Densitatea minerala osoasa defineste, in esenta, cat de rezistent este tesutul osos. De exemplu, cu cat densitatea minerala osoasa este mai mare, cu atat osul este mai rezistent. Persoanele care au osteopenie au si o densitate minerala osoasa mai scazuta, iar in lipsa unui tratament se poate ajunge la osteoporoza. Densitatea minerala osoasa scazuta predispune persoana la fracturi care au loc prin traumatisme minore si la vindecarea ingreunata a acestora. In osteoporoza, exista si riscul ca fracturile sa fie pur si simplu spontane, caz in care vorbim despre asa-numitele fracturi de compresie. Inaintarea in varsta este principalul factor de risc pentru aceste doua afectiuni.

Osteopenie – cauze si factori de risc

Mineralizarea oaselor este un proces continuu, care incepe la nastere si dureaza, de obicei, pana in perioada adolescentei. Masa osoasa maxima a unui adult este atinsa in jurul varstei de 17 ani (la femei) si, respectiv, 21 de ani (la barbati). In timpul acestei perioade, este esential sa se asigure aportul maxim de substante minerale esentiale, cum ar fi calciul, pentru mineralizarea oaselor. In cazul in care de-a lungul acestei perioade se inregistreaza un deficit de minerale (care poate sa apara atat ca urmare a aportului alimentar deficitar, cat si din cauza anumitor boli), creste riscul ca o persoana sa dezvolte osteopenie si, in lipsa unui tratament specific, ulterior osteoporoza.

Dupa cea de-a treia decada de viata, in jurul varstei de 30-35 de ani, apare un proces fiziologic normal de reducere a masei osoase si, implicit, de demineralizare osoasa. Drept urmare, principala cauza care duce la osteopenie o reprezinta inaintarea in varsta, respectiv modificarile de natura degenerativa care au loc in organism. Totusi, expunerea constanta la anumiti factori poate creste semnificativ riscul ca o persoana sa dezvolte osteopenie:

• consumul excesiv de cafea;
• alcoolismul, fumatul;
• greutatea corporala scazuta;
• sedentarismul si lipsa activitatii fizice;
• aportul deficitar de calciu, vitamina D, fosfor;
• anumite afectiuni: hiperparatiroidismul, hipertiroidismul, hipogonadismul, lipsa perioadelor menstruale (amenoree), insuficienta renala cronica, sindroame de malabsorbtie (care interfereaza cu capacitatea organismului de a asimila calciul si alte minerale);
• anumite medicamente: utilizarea pe termen lung a glucocorticoizilor, acidului valproic sau inhibitorilor pompei de protoni, antiepilepticele;
• chimioterapia si radioterapia;
• menopauza reprezinta unul principalul factor de risc pentru osteopenie in randul femeilor, ca urmare a modificarilor hormonale asociate. Fara a se initia un tratament, progresiv se va ajunge la osteoporoza (peste 70% dintre femeile cu varsta de cel putin 80 de ani au osteoporoza).

In general, femeile sunt de 4 ori mai des afectate de osteopenie decat barbatii, conturandu-se astfel predispozitia in functie de sex (ca urmare a faptului ca menopauza reprezinta factorul de risc cel mai mare). Totusi, barbatii sunt mai susceptibili sa dezvolte osteopenie din cauze de natura secundara (afectiuni asociate). Persoanele cu istoric familial de osteopenie sau osteoporoza sunt mult mai predispuse sa dezvolte aceste afectiuni.

Osteopenie – simptome si manifestari clinice

Este foarte important de retinut ca persoanele cu osteopenie nu prezinta, in general, simptome evidente. Acestea pot fi greu de asociat bolii, prezentandu-se sub forma fracturilor osoase care apar prin traumatisme de energie redusa, care in mod normal n-ar provoca fracturi. Un alt semn de osteopenie ar putea fi faptul ca durerea osoasa persista mult timp, iar osul se vindeca relativ deficitar si greu. Deseori, examenul fizic al persoanei cu osteopenie este normal, asta doar daca nu s-a ajuns deja la stadiul avansat al bolii, adica osteoporoza. Acesta este, de altfel, principalul motiv pentru care deseori osteopenia nu este diagnosticata la timp, ci deja in stadiul de osteoporoza.

Diagnosticul de osteopenie

Discutia despre eventualul risc de osteopenie ar trebui sa fie deschisa fie de catre pacient, fie de catre medic, mai ales in conditiile in care remarca istoricul familial pozitiv de osteoporoza sau istoricul medical al pacientului, privitor la fracturi anterioare care s-au produs ca urmare a unui impact de energie redusa. Orice fractura care s-a produs dupa varsta de 40 de ani, in lipsa unui accident grav evident (cum ar fi cazatura de la inaltime, accidentele rutiere sau altele), ar trebui sa indrume o persoana catre medicul specialist (reumatolog sau ortoped), in vederea evaluarii unui eventual risc de osteopenie. Dispozitivul DEXA, care masoara densitatea osoasa, calculeaza scorul T.

• Scorul T cu valori intre +1 si -1: indica densitatea minerala osoasa normala.
• Scorul T cu valori intre -1 si -2,5: indica densitatea minerala osoasa scazuta (osteopenie).
• Scorul T cu valori sub -2,5: indica stadiul avansat, adica osteoporoza.

In lipsa unui tratament, osteopenia evolueaza progresiv spre osteoporoza. Din pacate, sunt deosebit de rare cazurile in care stadiul premergator osteoporozei este identificat. Insa, daca acesta este confirmat in urma investigatiei DEXA si stabilirii scorului T, iar apoi se initiaza tratament, progresul spre osteoporoza poate fi semnificativ incetinit. Investigatia prin osteodensiometrie, pe langa faptul ca ajuta la stabilirea diagnosticului, este eficienta si pentru a monitoriza ulterior raspunsul la tratament. Investigatia este una deosebit de rapida si nu necesita pregatire speciala. Persoanele cu risc de osteoporoza ar trebui sa faca periodic screeningul pentru aceasta boala.

Plan de tratament pentru osteopenie

Tratamentul in cazul afectiunilor degenerative, cum sunt osteopenia si osteoporoza, necesita o abordare multilaterala. In esenta, acestea apar ca urmare a inaintarii in varsta. Totusi, important de stiut este faptul ca progresul – cel putin in caz de osteopenie – poate fi intarziat. Specialistii, astfel, recomanda urmatoarele:

• schimbari ale stilului de viata: este foarte important sa se opteze pentru schimbari in stilul de viata, cum ar fi practicarea regulata a activitatii fizice moderate (in special activitatile care presupun ca piciorul sa intre in contact cu solul, cum ar fi alergatul);
• asigurarea unui aport zilnic adecvat de vitamina D (1.000 UI) si calciu (1.500 miligrame);
• tratament medicamentos: in caz de osteopenie, se recomanda bifosfonatii (cei care contin azot fiind de prima linie, avand rolul de a inhiba farnesil-pirofosfat-sintaza, o enzima cu rol in resorbtia osoasa de catre osteoclaste);
• dieta zilnica ar trebui sa fie bogata in vitamine si minerale, cu aport adecvat de acizi grasi polinesaturati (omega);
• se recomanda limitarea consumului de cafea, renuntarea la fumat si alcool;
• tratarea si gestionarea optima a altor afectiuni subiacente.

In caz de osteopenie nu putem vorbi despre o vindecare totala, ci mai mult despre o incetinire a progresiei bolii spre osteoporoza, odata cu initierea unui tratament specific. Totusi, deoarece osteoporoza este o afectiune care se prezinta cu dureri cronice si limitarea mobilitatii articulare, reducand astfel potentialul functional al unei persoane, este esential sa se intervina precoce, in timp util, pentru a preveni evolutia spre osteoporoza.

Surse:

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/osteopenia

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3149119/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499878/

https://radiopaedia.org/articles/osteoporosis-3

https://theros.org.uk/information-and-support/osteopenia/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6225907/