Migrena: simptome, factori declansatori, tratament

Migrena este o durere de cap care poate provoca dureri pulsatile moderate sau severe, de obicei pe o parte a capului. De multe ori, este insotita de greata, varsaturi si sensibilitate extrema la lumina si sunete. Crizele de migrena pot dura cateva ore sau chiar zile, iar durerea poate fi atat de puternica incat perturba activitatile zilnice.

Unele persoane resimt un simptom de avertizare, cunoscut sub numele de aura, care apare inainte sau concomitent cu durerea de cap. Aceasta aura poate fi sub forma de tulburari vizuale, cum ar fi flash-uri luminoase sau puncte oarbe, sau alte senzatii, cum ar fi furnicaturi pe o parte a fetei sau intr-un brat ori picior si dificultati de vorbire.

Potrivit unor cercetari din 2015, migrena afecteaza putin peste 19% dintre femei si 9% dintre barbati. Episoadele apar adesea la persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 44 de ani, dar pot aparea in orice etapa a vietii, inclusiv in timpul copilariei.

Medicamentele pot ajuta la prevenirea unor migrene si le pot face mai putin dureroase. Medicamentele potrivite, combinate cu anumite remedii si schimbari ale stilului de viata, ar putea imbunatati viata unei persoane care se confrunta cu migrene.

Ce este migrena?

Migrena este un tip de durere de cap. Un episod apare de obicei in etape si poate dura cateva zile. Persoanele care au migrene se mai pot confrunta si cu alte simptome, cum ar fi greata, sensibilitate la lumina si ameteli. Cazurile grave pot afecta viata de zi cu zi a pacientului, perturband capacitatea de a lucra sau de a studia.

Oamenii sunt afectati in moduri diferite de migrena, iar factorii declansatori, severitatea, simptomele si frecventa pot varia. Unii pacienti se confrunta cu mai mult de un episod pe saptamana, in timp ce altii au migrene doar ocazional.

Tipuri de migrena

Exista diferite tipuri de migrena. Un factor distinctiv major este prezenta sau nu a aurei (problemelor senzoriale).

Migrena cu aura

Aura este o tulburare senzoriala care apare in stadiile incipiente ale unui episod de migrena. Aura poate fi sub forma de:

• ganduri sau experiente confuze;
• lumini ciudate, stralucitoare sau intermitente, care de fapt nu exista;
• linii de lumina in zig-zag;
• pete aparute in campul vizual;
• senzatie de intepaturi intr-un brat sau picior;
• dificultati de a vorbi;
• slabiciune la nivelul umerilor, gatului sau membrelor;
• o parte din campul vizual care dispare, apoi reapare.

Aura vizuala poate dura cateva minute sau chiar o ora.

Persoanele la care aura se manifesta pentru prima data ar trebui sa contacteze un profesionist din domeniul sanatatii, pentru a fi excluse probleme neurologice grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau o tumora pe creier.

Migrena fara aura

In majoritatea cazurilor, persoanele care au migrene nu prezinta tulburari senzoriale inainte de aparitia unui episod. Potrivit specialistilor, 70-90% dintre crize nu sunt insotite de aura.

Alte tipuri

Exista si alte tipuri de migrena, cum ar fi:

• migrena cronica: durerea de cap se manifesta timp de peste 15 zile pe luna;
• migrena menstruala: incepe inainte sau in timpul zilelor de menstruatie;
• migrena hemiplegica: aceasta cauzeaza slabiciune temporara pe o parte a corpului si este foarte rara;
• migrena abdominala: acest tip de migrena este insotit de probleme la nivelul intestinului si abdomenului, cum ar fi greata sau varsaturi. Afecteaza in principal copiii sub 14 ani.
• migrena vestibulara: vertijul sever este un simptom al acestui tip de migrena;
• migrena bazilara: acest tip rar poate afecta functiile neurologice, cum ar fi vorbirea.

Persoanele care au simptome neurologice ar trebui sa solicite asistenta medicala.

Cauze si factori declansatori

Expertii cred ca episoadele de migrena sunt cauzate de modificari la nivelul creierului, modificari care afecteaza:

• modul in care nervii comunica;
• echilibrul nivelurilor de substante chimice;
• vasele de sange.

Si caracteristicile genetice pot contribui la aparitia migrenelor. Istoricul familial de migrena este un factor de risc frecvent intalnit.

Declansatorii migrenei sunt diferiti de la o persoana la alta. Printre acestia se numara:

• modificari hormonale, cum ar fi cele legate de menstruatie;
• factorii emotionali, cum ar fi stresul, depresia, anxietatea si entuziasmul;
• alimentatia, cum ar fi alcoolul, cofeina, ciocolata, nucile, branzeturile, citricele si alimentele care contin aditivii tiramina si monoglutamat de sodiu (MSG);
• medicamentele, cum ar fi somniferele, terapia de substitutie hormonala si unele pilule contraceptive;
• factorii de mediu, printre care ecranele care palpaie, mirosurile puternice, fumatul pasiv, zgomotele puternice, umiditatea, incaperile aglomerate, fluctuatiile de temperatura si luminile puternice.

Alti factori declansatori posibili sunt:

• oboseala;
• lipsa somnului;
• tensiunea de la nivelul umarului sau gatului;
• postura corporala precara;
• suprasolicitarea fizica;
• nivelul crescut de zahar din sange;
• diferenta de fus orar;
• orele neregulate a mesei;
• deshidratarea.

Evitarea factorilor declansatori, cand este posibil, poate ajuta la reducerea frecventei episoadelor de migrena.

Semne si simptome de migrena

Simptomele migrenei tind sa apara in etape:

• Inaintea aparitiei durerii de cap

Conform cercetarilor din 2008, 20-60% dintre persoanele cu migrena prezinta simptome care incep cu cateva ore sau zile inainte de aparitia durerii de cap.

Aceasta etapa poarta denumirea de faza prodromala, care poate fi caracterizata prin schimbari emotionale, in special depresie si iritabilitate. Etapa prodromala se poate manifesta, de asemenea, prin cascat, ameteli, sete, urinari dese si sensibilitate la lumina si sunete.

Unii pacienti pot sesiza si aura, manifestata prin simptome fizice sau senzoriale, cum ar fi aparitia unor lumini intermitente in campul vizual.

• In timpul durerii de cap

Pe langa durerea de cap, care poate fi de la usoara pana la severa si pulsatorie, in aceasta faza pot aparea simptome precum greata, varsaturi, dureri de gat, ameteli si congestie nazala.

• Etapa rezolutiei

Dupa ce durerea de cap dispare, pacientul poate ramane cu oboseala si iritabilitate pentru inca doua zile. Aceasta este uneori numita „mahmureala migrenei”.

Alte caracteristici frecvente ale migrenei sunt:

• durerile de cap care se agraveaza in timpul activitatilor fizice sau al incordarii;
• incapacitatea de a efectua activitatile obisnuite, din cauza durerii;
• sensibilitatea mare la lumina si sunete, care poate fi retraita uneori cand pacientul sta in liniste intr-o camera intunecata.

Migrenele pot provoca si alte simptome, cum ar fi transpiratie, senzatie neobisnuita de cald sau frig, dureri de stomac si diaree.

Migrena versus durere de cap

Un episod de migrena este diferit de durerea de cap tipica. Experienta este diferita, iar cele doua pot avea cauze diferite.

Pentru a-l ajuta pe medic sa faca diferenta intre cele doua, specialistii le recomanda oamenilor sa-si noteze simptomele si momentele in care acestea apar. E important ca acest jurnal sa fie pastrat timp de cel putin 8 saptamani si sa fie mentionate urmatoarele aspecte:

• momentul in care se declanseaza simptomele;
• posibilii factori declansatori, cum ar fi stresul sau menstruatia;
• natura durerii de cap;
• orice alt simptom;
• durata simptomelor;
• orice indicator al unei migrene, cum ar fi aura;
• medicamentele pe care pacientul le iau de obicei si efectele acestora.

Diagnostic

Medicii diagnosticheaza migrena pe baza simptomelor, a istoricului medical si familial complet si dupa efectuarea unui examen fizic prin care sunt excluse alte cauze potentiale.

Scanarile imagistice, cum ar fi o tomografia cumputerizata (CT) sau rezonanta magnetica (RMN), pot exclude alte cauze, cum ar fi:

• tumorile;
• structurile anormale de la nivelul creierului;
• accidentul vascular cerebral.

Tratament

Nu exista leac pentru migrena. Cu toate acestea, medicamentele pot ameliora simptomele, pacientii putand si sa ia anumite masuri pentru a reduce frecventa si severitatea crizelor. Trebuie mentionat, insa, ca aceste medicamente pot avea efecte secundare.

Medicamente

Analgezicele si alte tipuri de medicamente pot ajuta la reducerea simptomelor. Pentru a preveni agravarea simptomelor, este important ca medicamentele sa fie administrate imediat ce acestea apar.

Printre medicamentele eliberate fara prescriptie medicala care pot ameliora durerea cauzata de migrene se numara:

• naproxenul,
• ibuprofenul,
• acetaminofenul.

Alte variante de medicamente sunt:

• triptanii, cum ar fi sumatriptan, care pot combate modificarile care pot aparea la nivelul creierului in timpul unei crize;
• antiemeticele, pentru a ameliora greata si varsaturile;
• medicamentele care blocheaza o proteina implicata in inflamatie si durere, numite antagonisti ai peptidei asociate genei care reglementeaza calcitonina (CGRP).

Este important ca pacientii sa evite utilizarea excesiva a medicamentelor, deoarece acestea pot provoca o durere de cap de tip rebound. Medicul este cel care stabileste care este doza sigura si eficienta de medicamente.

​Cum poate fi prevenita migrena?

Persoanele diagnosticate cu migrena au la dispozitie cateva metode prin care pot preveni o migrena. Unele pot fi mai eficiente decat altele, in functie de caz. Este recomandat ca persoanele cu migrene:

• sa afle ce alimente, mirosuri si situatii le declanseaza crizele de migrena si sa evite acesti factori atunci cand este posibil;
• sa se hidrateze, deoarece deshidratarea poate provoca ameteli si dureri de cap;
• sa evite sa sara peste mese, daca este posibil;
• sa incerce, pe cat posibil, sa aiba un somn de calitate (un somn bun este important pentru sanatatea generala);
• sa renunte la fumat;
• sa faca tot posibilul pentru a-si reduce nivelul de stres;
• sa acorde timp pentru practicarea unor tehnici de relaxare;
• sa faca sport regulat, deoarece exercitiile fizice pot reduce nivelul de stres.

Referinte:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/symptoms-causes/syc-20360201

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/5005-migraine-headaches

https://www.healthline.com/health/migraine

https://www.medicalnewstoday.com/articles/148373