Insolatie: simptome, tratament, complicatii asociate si sfaturi pentru preventie

Insolatie: simptome, tratament, complicatii asociate si sfaturi pentru preventie Insolatie: simptome, tratament, complicatii asociate si sfaturi pentru preventie

Ultima actualizare: 21 iunie 2024

Odata cu sezonul calduros, zilele caniculare si temperaturile foarte crescute, creste si riscul de insolatie. In practica medicala, insolatia defineste situatia in care organismul nu mai are control asupra temperaturii corpului, intrucat mecanismele de termoreglare devin deficitare. In cazurile de acest gen, temperatura centrala a organismului ajunge sa depaseasca valoarea de 40 °C, fiind o problema care pune viata in pericol. Fenomenul de insolatie se prezinta cu mai multe simptome, unele putand fi usor identificate. Este necesar sa se intervina de urgenta cu tratament, deoarece riscul de sechele si complicatii potential fatale este deosebit de mare.


Insolatie – cauze si factori de risc

Frecvent, fenomenul insolatiei apare la persoane care se expun perioade lungi, in lipsa protectiei adecvate, la caldura emanata de razele soarelui. In acest caz, vorbim despre asa-zisa insolatie clasica, fara efort. O alta forma de insolatie este cea de efort, care apare in special in urma activitatilor fizice intense practicate in zilele caniculare, chiar daca la umbra. Pe langa temperatura crescuta, umiditatea excesiva contribuie la dereglarea mecanismelor prin care noi, oamenii, ne asiguram termoreglarea/mentinerea temperaturii optime. De exemplu, cand umiditatea externa este mare, termoreglarea prin eliminarea vaporilor de apa devine deficitara.

Farmacistii Catena recomanda RILASTIL SUN SYSTEM Spray transparent pentru adulti SPF 50+. Spray incolor pentru corp, care se aplica usor pe piele. Previne arsurile, petele si iritatiile provocate de expunerea la soare. Are actiune antioxidanta*. Formula produsului este testata dermatologic, putand fi pulverizata si pe pielea uda.

Exista mai multi factori care cresc riscul ca o persoana sa faca insolatie, iar acestia includ:

  • deshidratarea;
  • anumite categorii de varsta (copiii cu varsta sub 3 ani si adulti cu varsta de peste 65 de ani) prezinta un risc mai mare de a dezvolta insolatie si manifestari asociate;
  • purtarea hainelor groase, care nu permit aerisirea si ventilatia;
  • consumul de alcool si fumatul;
  • hiperhidroza (transpiratia excesiva), care poate duce ulterior la deshidratare si, astfel, pare sa creasca riscul insolatiei de efort;
  • anumite afectiuni, cum ar fi bolile cardiace, hipertensiunea arteriala, diabetul, bolile care au o componenta psihiatrica (Alzheimer, dementa);
  • unele tratamente medicamentoase, cum ar fi cele cu antihistaminice, diuretice, sedative, pastile de slabit, substante ilicite, antidepresive, cresc riscul insolatiei.

Indiferent de etiologie sau forma specifica, cazurile de insolatie reprezinta o urgenta medicala. Alternativele de tratament au in vedere atat ameliorarea spectrului de simptome asociate, cat si prevenirea riscului de complicatii. Daca o persoana prezinta simptome de insolatie, inainte de a se interveni se recomanda intotdeauna solicitarea serviciilor de urgenta, prin apel la 112.

Insolatie – simptome si manifestari clinice

Cazurile de insolatie se prezinta, in primul rand, prin temperatura centrala a corpului care depaseste valoarea de 40 °C, iar in cazuri foarte severe se poate ajunge chiar la 46 °C. De obicei, persoana care face insolatie va lesina brusc si va prezenta semne care necesita tratamentul de urgenta:

  • piele rosie, uscata si fierbinte la atingere;
  • greata, varsaturi;
  • respiratie rapida si superficiala;
  • dureri de cap pulsatile;
  • lipsa transpiratiei (mai ales in cazul insolatiei clasice);
  • convulsii, agitatie, delir;
  • hipertensiune arteriala;
  • oligurie (eliminarea unui volum redus de urina).

Aceste simptome tind, de obicei, sa se prezinte in cazurile severe de insolatie. Este de mentionat faptul ca vorbim despre insolatie doar in cazuri in care apar aceste manifestari. Expunerea fara protectie adecvata la razele soarelui poate duce, intr-adevar, la simptome de acest gen, insa nu intotdeauna este vorba despre insolatie. La sugari si copii mici care prezinta semne de insolatie, trebuie intotdeauna suspectata o urgenta medicala, cu tratament initiat cat mai rapid. Din cauza faptului ca deseori nu prezinta semne evidente si nu pot comunica diferitele simptome avute, orice suspiciune (plans fara lacrimi, temperatura, agitatie, convulsii) trebuie avuta in vedere.

Insolatie – alternative de tratament

Alternativele de tratament au in vedere redobandirea temperaturii normale a corpului si, in mod evident, ameliorarea simptomelor asociate si reducerea riscului de complicatii. Pana cand ajung echipajele medicale de urgenta, este necesar sa se ia imediat masuri de tratament. De cele mai multe ori, persoana cu insolatie va fi confuza sau va lesina. Pentru tratamentul initial, care poate face diferente semnificative in prognosticul insolatiei, se recomanda:

  • asezarea la umbra a persoanei afectate;
  • stropirea acesteia cu apa si incercarea de a-i raci corpul (ventilatie, comprese reci, umede);
  • hidratarea acesteia, daca este posibil, cu lichide reci si inghitituri mici;
  • nu trebuie administrate antipiretice in acest caz, deoarece nu au niciun efect benefic;
  • supravegherea pacientului pana la sosirea echipajului de specialitate.

In cazul in care persoana cu insolatie ajunge in spital, alternativele de tratament sunt mult mai extinse. Dincolo de a avea in vedere ameliorarea diferitelor simptome, presupun o racire brusca a corpului, folosindu-se solutii speciale, bai de gheata. Rehidratarea este extrem de importanta daca o persoana prezinta simptome de insolatie, iar alternativele de tratament includ bauturile bogate in sodiu sau, in unele cazuri, perfuzii intravenoase. Cu cat se initiaza tratamentul mai precoce, cu atat prognosticul asociat este unul mult mai favorabil. La sugari si copii, este esential sa nu se incerce tratarea acasa daca se suspecteaza socul caloric, fiind necesara interventia de urgenta.

Insolatie – complicatii si riscuri asociate

Lipsa interventiei rapide si hipertermia prelungita pot duce la complicatii si sechele cu potential chiar fatal. Cele mai frecvente complicatii, observate atunci cand se intervine relativ tarziu sau cand insolatia apare la categoriile populationale cu risc (copii, persoane in varsta), includ:

  • sindromul de detresa respiratorie acuta;
  • coagularea intravasculara diseminata;
  • leziuni renale care pot duce la insuficienta renala;
  • leziuni hepatice care pot duce la insuficienta hepatica;
  • edem cerebral;
  • hipoglicemie si disfunctii metabolice;
  • rabdomioliza;
  • convulsii;
  • leziuni la nivelul nervilor.

De asemenea, in ciuda normalizarii temperaturii centrale prin racorirea corpului, s-a observat ca un numar relativ crescut de pacienti continua sa prezinte disfunctie multiorganica si tulburari in ceea ce priveste termoreglarea normala. Inainte de a disparea complet, anumite complicatii pot dura chiar si pana la 7 saptamani, desi s-a intervenit precoce.

Sfaturi pentru preventie

Pentru a reduce riscul insolatiei, specialistii recomanda urmatoarele:

  • evitarea expunerii directe si prelungite la razele soarelui, mai ales in zilele caniculare. Este recomandat sa se evite iesirea in aer liber la orele 11:00-15:00, deoarece indicele UV atinge valori maxime in acest interval;
  • purtarea articolelor vestimentare subtiri, lejere, in culori deschise si care permit aerisirea si ventilatia optima;
  • evitarea practicarii antrenamentelor si exercitiilor fizice intense in zilele caniculare;
  • hidratarea optima, constanta, pentru a suplini pierderile de apa prin transpiratie, chiar daca nu exista senzatia de sete;
  • purtarea ochelarilor de soare, palariilor cu boruri largi, sepcilor;
  • copiii nu trebuie lasati nesupravegheati;
  • optarea pentru alternative umbrite atunci cand va deplasati in aer liber;
  • utilizarea sarurilor de rehidratare si consumul de bauturi imbogatite cu electroliti;
  • evitarea consumului de alcool si a fumatului;
  • cunoasterea faptului ca anumite tratamente medicamentoase pot creste riscul ca o persoana sa dezvolte soc caloric. Acelasi lucru este valabil si pentru anumite afectiuni.

 

Referinte:

  1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537135/
  2. https://www.cdc.gov/niosh/topics/heatstress/heatrelillness.html
  3. https://www.nhs.uk/conditions/heat-exhaustion-heatstroke/
  4. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/dehydration-and-heat-stroke
  5. https://familydoctor.org/condition/heat-exhaustion-heatstroke/
  6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heat-stroke/symptoms-causes/syc-20353581