Sangele este compus din doua elemente principale, plasma (55-60%) si elementele figurate (in proportie de 40-45%). Componenta celulara (elementele figurate) cuprinde trei tipuri de celule: hematii (globule rosii), globule albe (leucocite) si plachete sanguine (trombocite). Aceste fractii celulare care circula prin sange indeplinesc functii specifice, cum sunt transportul de oxigen in cazul hematiilor, coagularea in cazul trombocitelor, si raspunsul imun in cazul leucocitelor, cu rol important in fagocitoza si aparare impotriva infectiilor. Exista mai multe tipuri de leucocite, in functie de absenta sau prezenta granulatiilor citoplasmatice: granulocite si agranulocite.
Ce sunt leucocitele sau globulele albe?
Leucocitele sunt celule circulante prin sange care fac parte din sistemul imunitar, deoarece pot participa atat la raspunsul imun innascut, cat si la cel umoral. Ele circula prin sange si participa la procesul de fagocitoza, generand raspunsul inflamator si celular secundar infectiei cu agenti patogeni sau leziunilor. In esenta, aceste leucocite indica sistemului imunitar prezenta agentului potential patogen (virus, bacterie, fung si parazit), insa semnalizeaza si prezenta micromediului inflamator, in vederea recrutarii celulelor implicate in procesul antiinflamator. In sange circula doua tipuri principale de leucocite (globule albe), si anume:
Granulocite
Sunt leucocite care, la nivel citoplasmatic, contin granulatii specifice (lizozomi) si granule care inmagazineaza substante necesare indeplinirii functiei asociate. Lizozomii sunt organite-cheie care contin peste 40 de enzime hidrolitice implicate in neutralizarea agentilor patogeni. Se pot diferentia 3 tipuri de granulocite, in functie de morfologia nucleului, dimensiune si coloratia la nivelul granulelor citoplasmatice:
-
neutrofile;
-
eozinofile;
-
bazofile.
Prin functii specifice, acestea sunt implicate in raspunsul imun celular, actionand direct asupra agentilor potential patogeni. Din acest motiv, abaterile numerice de la valorile fiziologice apar in special in caz de boli infectioase si inflamatorii.
ImunoSuport ultra contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar, datorita combinatiei de vitamina D, vitamina C si zinc, care actioneaza sinergic. Vitamina D este o vitamina liposolubila, produsa la nivelul pielii dupa expunerea la razele soarelui.
Agranulocite
Sunt leucocite care nu au granulatii citoplasmatice specifice, dar contin granulatii azurofile. In sange circula doua tipuri principale de globule albe agranulocite, si anume:
-
monocitele: precursoare ale sistemului fagocitar mononuclear, care include mai multe tipuri de celule, cum ar fi macrofagele, osteoclastele, celulele microgliale (monocitele se pot gasi la nivelul tuturor organelor, cu denumiri diferite in functie de acestea);
-
limfocitele: principalele grupe de limfocite sunt limfocitele B (leucocite implicate in raspuns imunitar mediat umoral) si limfocitele T (raspuns imunitar mediat celular).
Toate aceste tipuri de leucocite sunt implicate in elaborarea raspunsului imun, prin mecanisme specifice, protejand organismul impotriva infectiilor si, de asemenea, luptand cu infectia activa. Din acest motiv, numarul lor tinde sa creasca in special in prezenta unui proces infectios, fiind markeri sensibili ai acestora (de exemplu, numarul de eozinofile tinde sa creasca mai ales intr-o infectie parazitara sau in reactii alergice acute).
Ce rol au leucocitele?
Desi indeplinesc functii relativ specifice, toate categoriile de leucocite (globule albe) joaca rol important in elaborarea raspunsului imun (imunitate), dupa cum urmeaza:
Neutrofilele:
-
reprezinta 50-70% din totalul leucocitelor circulante;
-
numarul lor creste in conditii de stres (inflamatie, infectie);
-
functia lor principala este cea de fagocitoza (inglobarea particulelor solide), indeosebi cea a agentilor infectiosi de natura bacteriana;
-
intervin in apararea antiinfectioasa primara, bacteriile fiind distruse de catre enzimele care sunt continute sau sintetizate la nivelul granulatiilor;
-
pot fi rapid mobilizate in conditii de stres acut sau infectie, chiar la locul unde un astfel de proces patologic este initiat, deoarece pot parasi vasele de sange si patrunde in tesuturi printr-un proces numit diapedeza.
Eozinofilele:
-
constituie 2-4% din totalul leucocitelor circulante;
-
functia de baza a eozinofilelor consta in fagocitarea complexelor antigen – anticorp, formate si in apararea impotriva infectiilor parazitare;
-
numarul acestor leucocite creste in caz de reactii alergice sau infectii de natura parazitara.
Bazofilele:
-
reprezinta aproximativ 1% din totalul leucocitelor circulante;
-
granulatiile bazofilelor contin histamina (vasodilatator) si heparina (anticoagulant natural), dar si alte categorii de substante;
-
sunt implicate in reactii imediate de hipersensibilitate, asemanatoare IgE, asadar in reactii alergice sau anafilactice (medicamente, alimente).
Limfocitele:
-
sunt un tip de leucocite implicat in special in elaborarea raspunsului imunitar la infectii de natura virala;
-
exista doua tipuri principale de limfocite, si anume limfocite B (produc anticorpi, secundar stimularii de catre antigene, fiind implicate in imunitatea mediata umoral) si limfocite T, ce sunt implicate in imunitatea mediata celular (stimuleaza sau inhiba activitatea imunocitelor, cum ar fi monocite, macrofage, limfocite B si alte limfocite T).
Monocitele:
-
reprezinta 3-8% din totalul leucocitelor;
-
patrund in tesuturi, se transforma in macrofage (histiocite) si fagociteaza agentii patogeni;
-
prezinta pe suprafata antigeni care activeaza limfocitele T si declanseaza raspunsul imun.
Aceste leucocite, granulocite si agranulocite sunt implicate in apararea organismului impotriva potentialilor agenti infectiosi. Raspund la stimuli non-self, care nu apartin organismului, dar in conditii patologice (boli autoimune) pot prezenta un raspuns imunitar alterat, care este indreptat asupra structurilor self, care sunt proprii organismului.
Valori normale leucocite
Valorile normale ale leucocitelor in sangele circulant sunt cuprinse intre 4000-10000/μL sange, in raport specific in functie de tipul de leucocite (globule albe):
-
neutrofile: 1500-8000/μL sange;
-
eozinofile: 30-350/μL sange;
-
bazofile: 0-300/μL sange;
-
limfocite: 800-5000/μL sange;
-
monocite: 200-800/μL sange.
Aceste valori pot varia usor de la un laborator la altul, in functie de metoda de lucru si reactivii folositi. Cu toate acestea, variatiile se incadreaza intr-un interval relativ restrans.
Afectiuni asociate cu modificari ale numarului de leucocite
Exista doua fenomene patologice care descriu variatia numerica a numarului de leucocite, dupa cum urmeaza:
Leucocitoza (cresterea numarului de globule albe)
Defineste cresterea numarului de globule albe peste valoarea normala. Este important de retinut ca o crestere absoluta a numarului total de globule albe va descrie, in esenta, o crestere in mod particular a cel putin unui anumit tip de leucocit, dupa cum urmeaza.
Cresterea numarului de neutrofile (cel mai frecvent tip de leucocitoza):
-
stres fizic, emotional;
-
infectie bacteriana;
-
reactie la medicamente;
-
fumat;
-
inflamatie cronica (boala reumatica, boala inflamatorie intestinala, hepatita cronica, insa si vasculitele, utilizarea cronica de steroizi, anemia hemolitica, trombocitopenia imuna);
-
sarcina, obezitate;
-
leucemie mieloida cronica;
-
reactie leucemoida si altele.
Cresterea numarului de eozinofile:
-
afectiuni neoplazice si inflamatorii;
-
infectii parazitare;
-
stari inflamatorii;
-
boli autoimune;
-
reactii alergice;
-
administrarea anumitor medicamente: AINS, antibiotice obisnuite;
-
leucemie cronica eozinofilica;
-
unele boli de piele: dermatita atopica, eczeme, pemfigus, micoza fungoide, sindromul Sezary.
Cresterea numarului de bazofile:
-
neoplasm subiacent (leucemie mieloida cronica, policitemia vera, mielofibroza primara);
-
reactii alergice (alimente, medicamente), inflamatiile asociate infectiei (gripa, tuberculoza);
-
boli inflamatorii intestinale si boli autoimune;
-
consum de substante ilicite.
Cresterea numarului de limfocite:
-
leucemie;
-
limfom;
-
infectii virale (citomegalovirus, virusul hepatic, toxoplasmoza, virusul Epstein-Barr, dar si Bordetella pertussis);
-
reactii de hipersensibilitate;
-
boli infectioase cronica (bruceloza, tuberculoza).
Cresterea numarului de monocite:
-
infectii cronice si afectiuni inflamatorii (endocardita);
-
boli autoimune;
-
boli granulomatoase;
-
malignitate;
-
tulburari mieloproliferative;
-
posibil marker al rezultatelor prognostice nefavorabile, asociate cu boala coronariana, AVC si ateroscleroza.
Leucopenie (scaderea numarului de globule albe)
Termenul este adesea folosit interschimbabil cu cel de „neutropenie”, adica scaderea numarului de neutrofile. Scaderea numarului de globule albe poate fi secundara fie sintezei reduse la nivel maduvei osoase, fie din utilizarea si distrugerea masiva a acestora. Infectia, malignizarea, insa si consumul de medicamente, hipersplenismul si megaloblastoza sunt deseori diagnosticate cand vine vorba despre scaderea numarului de globule albe.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK261/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9777002/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560882/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563148/
https://www-ncbi-nlm-nih-gov.translate.goog/books/NBK261/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560929/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535365/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8057007/