Histeroscopie: procedura, beneficii si riscuri

2024-07-24 12:24:20 2024-07-25 16:05:27 Histeroscopie: procedura, beneficii si riscuri

Catena

Ultima actualizare: 25 iulie 2024

Prin histeroscopie intelegem o procedura medicala utilizata fie cu scop interventional, pentru a trata diferite patologii intrauterine, fie in scop de diagnostic, pentru a evalua eventualele structuri anormale si patologii de la nivelul canalului endocervical, cavitatii uterine si endometrului. De fapt, histeroscopia este standardul de aur pentru evaluarea si gestionarea patologiei intrauterine. Permite diagnosticarea prin metode minimum invazive si tratamentul chirurgical al patologiilor endocervicale si intrauterine. Histeroscopul, un tub flexibil dotat cu un sistem optic, permite vizualizarea cavitatii endometriale, si, asadar, diagnosticarea eventualelor patologii existente.

Prima interventie prin histeroscopie a fost efectuata in anul 1869 de catre Pantaleoni. Acesta s-a folosit de un citoscop pentru a diagnostica si trata un polip endometrial la o femeie cu varsta de 60 de ani, care s-a prezentat cu sangerare vaginala (postmenopauza). Intre timp, diagnosticul si tratamentul prin histeroscopie s-au rafinat semnificativ, avansand astfel incat sa le ofere pacientelor un grad maximal de confort si eficienta. Procedura este realizata de catre specialistul in ginecologie, existand mai multe indicatii ale acesteia. In randurile urmatoare, vom oferi mai multe detalii despre histeroscopie, precizand ce presupune procedura, beneficiile, indicatiile si eventualele riscuri.

Cuprins

1. Histeroscopie – cum decurge procedura?

2. Histeroscopie – beneficii

3. Histeroscopie – indicatii

4. Histeroscopie – contraindicatii

5. Histeroscopie – riscuri asociate

Histeroscopie – cum decurge procedura?

Inainte de histeroscopie, este necesara pregatirea pacientei. Spre exemplu, se recomanda repaus alimentar timp de minimum 6 ore inainte de interventie. Consultul preanestezic este important, deoarece procedura de histeroscopie se realizeaza sub anestezie (asadar, nu este dureroasa). In timpul procedurii, care este efectuata de catre medicul ginecolog, se vor intampla urmatoarele, cu mentiunea ca nu este obligatoriu ca procedura in sine sa decurga in totalitate conform pasilor prezentati mai jos (avand in vedere ca fiecare interventie, fie ea in scop de diagnostic sau de tratament, trebuie individualizata in functie de nevoile pacientei si de particularitatile acesteia):

anestezierea pacientei care urmeaza sa fie supusa procedurii;
curatarea cervixului si vaginului cu solutii antiseptice;
dilatarea colului uterin folosindu-se instrumente speciale;
introducerea histeroscopului prin vagin si col, pana in interiorul cavitatii uterine;
in uter se introduce un lichid care ajuta la distensia cavitatii acestuia si la vizualizarea mult mai clara a zonelor de interes;
in caz de histeroscopie interventionala, pot fi indepartati eventuali polipi, adeziuni prezente la acest nivel, ramasite ale placentei, un istmocel si altele.

Deseori, investigatia prin histeroscopie este insotita de biopsie directionata, pentru a se evalua si eventuala patologie endometriala. Inainte de histeroscopie, se recomanda urmatoarele:

evitarea contactului sexual cu 1-2 zile inainte de procedura;
evitarea spalaturilor vaginale cu cel putin o saptamana inainte de procedura si a produselor de igiena intima (igienizarea se face doar cu apa calda);
procedura de histeroscopie nu se poate efectua in timpul menstruatiei, fiind recomandat sa se faca la cel putin o saptamana de la ultima menstruatie (deoarece atunci endometrul are grosimea cea mai mica);
internarea nu este neaparat obligatorie, dar poate fi necesara in cazul in care persoana face histeroscopia cu scop terapeutic (inlaturarea unui polip endometrial sau din alte cauze).

In general, o interventie de histeroscopie poate dura intre 10 si 60 de minute. Durata depinde, in mare parte, de scopul acesteia. De obicei, in caz de histeroscopie interventionala, o astfel de procedura dureaza mult mai mult. Histeroscopia nu este dureroasa, deoarece se face cu anestezie (locala, regionala sau generala). Procedura este realizata de catre medicul ginecolog, dar uneori poate fi realizata si de catre medicul obstetrician. Este minimum invaziva, deseori sigura si mai rapida decat alte tipuri chirurgicale interventionale. Desi pot aparea complicatii si efecte adverse dupa procedura, aceasta ramane de electie in foarte multe patologii.

Histeroscopie – beneficii

Procedura de histeroscopie prezinta numeroase beneficii, cum ar fi:

metoda minimum invaziva de diagnostic si tratament;
permite diagnosticarea si tratarea diferitelor patologii de la nivelul cavitatii uterine;
se efectueaza rapid si in siguranta;
durata minima de spitalizare, in unele cazuri spitalizarea nefiind deloc necesara;
permite o recuperare rapida;
risc redus de complicatii asociate;
alternativa chirurgicala pentru operatia „deschisa”, care are risc mai crescut de complicatii.

Deseori, recuperarea dupa histeroscopie este rapida, desi ar putea fi necesara supravegherea pe o perioada de cateva ore, ca urmare a administrarii anestezicului. De cele mai multe ori, pacienta va putea merge acasa chiar in aceeasi zi, desi este important sa urmeze sfaturile medicului. Este recomandat ca in zilele de dupa histeroscopie sa nu se intretina raporturi sexuale, sa nu se faca spalaturi vaginale si nici baie, ci doar dus.

Histeroscopie – indicatii

Principalele indicatii ale histeroscopiei, indeosebi ale celei efectuate in scop de diagnostic, sunt urmatoarele:

suspiciunea leziunilor intracavitare;
suspiciunea prezentei unor corpi straini;
sangerare uterina anormala;
ingrosarea anormala a endometrului;
sangerari vaginale anormale in perioada de postmenopauza;
infertilitate;
suspiciunea de anomalii congenitale mulleriene (de dezvoltare ale canalelor Muller);
evaluarea eventualelor patologii asociate sarcinii;
evaluarea anomaliilor evidentiate prin examen ecografic;
clasificarea fibroamelor submucoase, stadializarea cancerului endometrial;
evaluarea postoperatorie (postmiomectomie, postcezariana si dupa ablatia histeroscopica a endometrului);
pentru prelevarea de probe tisulare prin biopsie directionata.

Pe de alta parte, principalele indicatii pentru histeroscopie interventionala sunt urmatoarele:

extragerea eventualilor corpi straini prezenti;
tratarea polipilor endometriali;
tratarea aderentelor intrauterine (sinchii uterine), tesutului cicatricial;
extragerea ramasitelor placentare postpartum;
tratarea istmocelului;
tratarea metroragiei, sangerarilor vaginale anormale si abundente.

Indicatiile sunt mai multe dar, in principal, medicul ginecolog va recomanda aceasta procedura in una dintre situatiile prezentate mai sus. Atat in scop diagnostic, cat si terapeutic, medicul este cel care va recomanda pacientei pentru ce anume este necesara o histeroscopie.

Histeroscopie – contraindicatii

In ceea ce priveste contraindicatiile histeroscopiei, cele absolute sunt foarte putine:

infectie pelvina activa;
simptome premergatoare sau active de herpes genital;
cancer de col uterin;
cancer endometrial;
sangerari vaginale active;
sarcina;
instabilitate hemodinamica (boala coronariana, diateza hemoragica).

Sangerarea vaginala moderata la histeroscopie este o contraindicatie relativa. Structurile pot fi vizualizate adecvat printr-o irigare abundenta a zonei cu solutiile speciale folosite (lichide sau, in unele cazuri, CO2).

Histeroscopie – riscuri asociate

In general, procedura de histeroscopie este sigura, minimum invaziva. Dupa interventie, pot sa apara scurgeri vaginale usoare (sanguine sau mucoase), dureri la nivelul abdomenului inferior, in zona pelvina. De regula, acestea dureaza in jur de 1-2 zile dupa histeroscopie. Exista un risc, desi foarte redus, de complicatii mult mai severe, cum ar fi:

perforatia uterina: cea mai frecventa complicatie raportata atat la histeroscopie efectuata in scop de diagnostic, cat si in cazul celei interventionale (aproximativ 1% din cazuri). Aceasta poate avea loc in orice moment al procedurii, dar este mult mai frecventa in urma rezectiei care se extinde in miometrul uterin.
sangerarea intrauterina, fara perforatie: este o complicatie relativ frecventa in histeroscopia interventionala, cu indepartarea fibroamelor submucoase de tip I si II. Se poate gestiona cu usurinta prin electrocauterizare.
supraincarcarea cu lichid de distensie: poate duce la edem cerebral, care se prezinta cu mai multe simptome: greata, varsaturi, ameteli, dificultati de respiratie, dureri de cap. Mai mult, supraincarcarea cu lichid de distensie poate duce si la hiponatremie.
embolia: histeroscopia poate duce la embolie cu dioxid de carbon (CO2), daca se utilizeaza acest mediu de dilatare. In urma utilizarii CO2 ca mediu de distensie, studii limitate sustin un risc de embolie aeriana cuprins intre 10 si 50%. Daca se suspecteaza aceasta complicatie, procedura ar trebui imediat oprita. Aceasta complicatie iatrogena a histeroscopiei poate fi totusi usor prevenita prin utilizarea mediilor de distensie fluide (pentru care se si opteaza de cele mai multe ori).

In ciuda acestor potentiale riscuri, histeroscopia este de cele mai multe ori o procedura sigura, lipsita de riscuri. Pentru ca totul sa decurga cum trebuie si in conditii de deplina siguranta, inainte de procedura va fi necesara efectuarea anumitor investigatii, cum ar fi o hemoleucograma.

Surse: