In mod obisnuit, adultii sunt cei care se confrunta cu hipertensiune arteriala. Cu toate acestea, in ultimii ani s-a observat o incidenta din ce in ce mai crescuta a acestei afectiuni in randul copiilor. Pe fondul acestor statistici, contrar gandirii conform careia copiii nu pot suferi de hipertensiune arteriala, este absolut necesar ca diagnosticul sa fie pus in timp util si sa se instaureze tratamentul necesar.
Hipertensiunea arteriala este o afectiune cu potential deosebit de grav, mai ales in lipsa terapiei si diagnosticului specific. Copiii si adolescentii care se confrunta cu aceasta afectiune prezinta un risc mai mare de a dezvolta complicatii de-a lungul vietii.
Conform datelor epidemiologice, 1 din 25 de tineri cu varste cuprinse intre 12 si 19 ani sufera de hipertensiune arteriala sustinuta, iar 1 din 10 tineri are tensiunea arteriala ridicata, adica stadiul de prehipertensiune.
Mai mult decat atat, hipertensiunea arteriala are o incidenta mult mai mare in randul adolescentilor care se confrunta cu obezitatea. Cum obezitatea reprezinta o problema actuala, cresterea numarului de cazuri de hipertensiune arteriala este in stransa concordanta cu acest aspect. De asemenea, si nou-nascutii se pot confrunta cu hipertensiune arteriala, pe fondul existentei unor patologii subiacente care perturba hemodinamica fiziologica.
Hipertensiune arteriala – informatii generale
La nivel mondial, hipertensiunea arteriala la adulti se numara printre primele cauze de deces si moarte subita, prematura. Odata cu cresterea incidentei obezitatii si a cazurilor de hipertensiune arteriala inca din copilarie, se observa o tendinta de crestere a afectiunilor coronariene, renale, dar si cerebrovasculare, si nu doar in randul adultilor, ci si a copiilor. Tensiunea arteriala defineste in esenta dinamica cu care sangele circula in organism, respectiv presiunea pe care curgerea sa o exercita asupra vaselor de sange. In urma inregistrarii tensiunii cu ajutorul tensiometrului, sunt afisate doua valori caracteristice:
-
tensiunea arteriala sistolica, inregistrata in momentul in care inima se contracta;
-
tensiunea arteriala diastolica, inregistrata in perioada scurta de relaxare a inimii.
In randul copiilor si adolescentilor, valorile considerate normale ale tensiunii arteriale sunt:
Varsta
|
Presiune sistolica (mmHg)
|
Presiune diastolica (mmHg)
|
Primele 12 ore de viata (greutate sub 1.000 de grame)
|
39-59
|
16-36
|
Primele 12 ore de viata (greutate peste 1.000 de grame)
|
50-70
|
25-45
|
96 de ore
|
60-90
|
20-60
|
6 luni
|
87-105
|
53-66
|
2 ani
|
95-105
|
53-66
|
7 ani
|
97-112
|
57-71
|
15 ani
|
112-128
|
66-88
|
15-18 ani
|
120-129
|
80-84
|
Pe masura inaintarii in varsta, valorile tensiunii arteriale se schimba si, la acelasi copil, au variatii considerabile. Se considera ca un copil are hipertensiune arteriala atunci cand are o tensiune arteriala mai mare decat cea care se inregistreaza la 95% dintre copiii de aceeasi varsta, inaltime si de acelasi sex. Ca urmare a expunerii frecvente la factorii de risc, copiii prezinta un risc semnificativ de a dezvolta, de-a lungul timpului, hipertensiune arteriala. In aceeasi masura, aceasta conditie poate fi si urmarea unor patologii subiacente, reprezentand o manifestare a bolii.
Intrucat nu exista date concrete privitoare la diagnosticul de hipertensiune arteriala la copii, in practica clinica hipertensiunea arteriala la copiii cu varsta sub 13 ani este clasificata normativ, adica prin comparatie cu masuratorile tensiunii arteriale la un grup mare de copii care cu acelasi sex, aceeasi varsta si inaltime. Daca valoarea individuala inregistrata, dupa masuratori repetate, este semnificativ mai mare decat a mediei tensiunii arteriale a celorlalti copii, copilul respectiv prezinta un risc ridicat de hipertensiune arteriala.
Hipertensiune arteriala la copii – factori de risc
Factorii de risc care predispun un copil la hipertensiune arteriala sunt diversi, si pot presupune atat prezenta unor patologii subiacente, cat si componenta genetica si factorii legati de stilul de viata si conditiile socio-economice. In functie de acestia, hipertensiunea se imparte in:
Hipertensiune arteriala primara
Cunoscuta si sub denumirea de hipertensiune arteriala esentiala, este definita ca o tensiune ≥ 95-a percentila (un copil are tensiunea arteriala mai mare decat alti 95 de copii carora li s-a masurat acestor parametru), fara o cauza identificabila. Afectiunea este mai frecventa in randul copiilor ≥ 6 ani care sunt supraponderali, au antecedente familiale pozitive si sunt sedentari. Factorii de risc pentru hipertensiune arteriala primara pot include:
-
supraponderabilitatea;
-
istoricul familial de hipertensiune arteriala;
-
hipercolesterolemia (colesterol marit);
-
dieta bogata in sodiu, grasimi, alimente procesate si prajite;
-
sexul masculin;
-
fumatul activ sau pasiv;
-
sedentarismul si lipsa activitatii fizice;
-
anumite tratamente medicamentoase.
Hipertensiune arteriala secundara
Hipertensiunea arteriala secundara este cauzata de prezenta unei afectiuni subiacente. Conform datelor epidemiologice, este mult mai frecventa in randul copiilor mici (sub 6 ani). Principalele cauze de hipertensiune arteriala secundara includ:
La nou-nascuti:
-
tromboza sau embolia arterei renale;
-
tromboza venei renale;
-
malformatiile renale congenitale;
-
coarctatia aortei si stenoza arterei renale;
-
displazia bronhopulmonara.
La copiii de 1-6 ani:
-
boala parenchimatoasa renala;
-
stenoza arterei renale;
-
coarctatia aortei;
-
tratamentele medicamentoase (corticosteroizi, albuterol, pseudoefedrina);
-
cauzele endocrine.
La copiii de 6-10 ani:
-
boala parenchimatoasa renala;
-
stenoza arterei renale;
-
hipertensiunea arteriala primara;
-
cauzele endocrine.
Adolescenti:
-
hipertensiunea primara;
-
hipertensiunea arteriala de halat alb;
-
boala parenchimatoasa renala;
-
abuzul de substante (cocaina, amfetamine, metamfetamine, cofeina, tutun, alcool si altele);
-
sarcina in adolescenta;
-
stresul cronic, anxietatea, depresia;
-
cauzele endocrine;
-
fumatul.
De asemenea, fumatul in timpul sarcinii a fost corelat cu un risc crescut ca nou-nascutul sa aiba hipertensiune arteriala. La polul opus, alaptarea la san reduce riscul ca nou-nascutul sa dezvolte aceasta afectiune.
Hipertensiune arteriala la copii – cauze
Hipertensiunea arteriala la copii are o etiologie multifactoriala, fiind vorba atat de diferite boli si afectiuni subiacente care se manifesta prin acest simptom, cat si de stilul de viata. Astfel, se considera ca regimul alimentar bogat in grasimi, precum si lipsa activitatii fizice, joaca un rol important in evolutia spre aceasta patologie. Bolile care pot duce si la HTA sunt prezentate mai sus, cu mentiunea ca se inscriu intr-un registru mult mai larg. Cauzele endocrine, de exemplu, pot include: diabetul, hiperplazia adrenala congenitala, bolile tiroidei sau sindromul Cushing. In cele din urma, medicul specialist este in masura sa identifice agentul etiologic al hipertensiunii.
Hipertensiune arteriala la copii – simptome si manifestari
In mod obisnuit, hipertensiunea nu se manifesta prin simptome specifice. Totusi, nou-nascutii pot prezenta o intarziere in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea, letargie, iritabilitate, semne de insuficienta cardiaca. Simptomele caracteristice, intalnite si in cazul adultilor, sunt:
-
cefalee;
-
vedere incetosata;
-
dureri la nivelul toracelui, care pot iradia spre bratul stang si omoplat;
-
dificultati de respiratie;
-
palpitatii si aritmii;
-
convulsii, varsaturi;
-
sangerari nazale cu debut brusc si altele.
Diagnosticul de hipertensiune arteriala la copii
Diagnosticul se pune de catre medicul specialist, in urma masurarii tensiunii arteriale folosind tensiometrul digital sau manual. Se recomanda ca tensiunea arteriala sa se masoare de cel putin trei ori, in stare de repaus emotional. Pentru investigatii suplimentare se poate solicita realizarea unei electrocardiograme, a unei sfigmograme, desi diagnosticul este relativ usor de pus.
Tratament hipertensiune arteriala copii
Tratamentul hipertensiunii arteriale la copii nu este diferit de cel al adultilor si poate presupune atat administrarea anumitor medicamente, cat si schimbari in stilul de viata, cu reconsiderarea nivelului de activitate fizica si a regimului alimentar.
Tratamentul medicamentos include:
-
substante modificatoare ale functiei simpato-adrenergice (beta-blocante si altele);
-
inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei;
-
blocanti ai receptorilor angiotensinei II;
-
blocanti ai canalelor de calciu;
-
diuretice tiazidice;
-
vasodilatatoare.
Schimbarile stilului de viata se pot traduce prin:
-
adoptarea unui regim alimentar mult mai sanatos, cu reducerea consumului de alimente si produse bogate in grasimi, zahar, sare;
-
practicarea unei activitati fizice sustinute, timp de cel putin 15 minute in fiecare zi;
-
adoptarea unor practici eficiente pentru gestionarea stresului si anxietatii.
Complicatiile hipertensiunii arteriale
Copiii cu hipertensiune arteriala netratata sunt mult mai susceptibili sa continue sa aiba aceasta afectiune si la varsta adulta. Deoarece aceasta boala are potentialul de a compromite functia si integritatea cardiovasculara, este frecvent o cauza a mortii subite. Asadar, este absolut vital ca hipertensiunea sa fie diagnosticata in timp util, pentru a se instaura tratamentul care diminueaza riscul de a dezvolta de-a lungul vietii complicatii precum:
-
atac de cord;
-
accident vascular cerebral;
-
insuficienta cardiaca;
-
boli vasculare periferice;
-
afectiuni renale;
-
retinopatie hipertensiva si altele.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7706222/
https://www.cdc.gov/bloodpressure/youth.htm
https://www.rch.org.au/clinicalguide/guideline_index/hypertension/
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2012/0401/p693.html
https://www.msdmanuals.com/professional/pediatrics/hypertension-in-children/hypertension-in-children
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure-in-children/symptoms-causes/syc-20373440
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/high-blood-pressure-hypertension/pediatric-hypertension