Gusa nodulara - cauze, factori de risc, simptome, diagnostic si tratament

Gusa nodulara este o afectiune caracterizata prin prezenta unuia sau mai multor formatiuni sub forma de noduli la nivelul glandei tiroide. Gusa tiroidiana presupune hipertrofierea (crestere in volum) a glandei tiroide, de obicei difuza, pe cand gusa nodulara presupune identificarea, prin investigatii imagistice, a cel putin un nodul la nivelul acestei glande. Astfel, clinic pot fi distinse mai multe tipuri de gusa tiroidiana: gusa difuza (hipertrofia glandei, dar fara noduli), nodulara (prezenta unui singur nodul care poate fi identificat prin palpare) si gusa multinodulara (caz in care sunt prezente mai multe formatiuni nodulare, in mod obisnuit pe suprafata glandei tiroide).

Gusa nodulara se mai numeste si „gusa micronodulara”, definind orice crestere in dimensiuni, de obicei asimetrica (in cazul unui singur nodul) a tiroidei. Diagnosticul gusii nodulare se face, de obicei, prin examen clinic (prezenta unei mase palpabile la nivelul tiroidei) sau prin examen ecografic. Acesti noduli pot fi solizi sau lichizi (coloidali) si pot avea diferite cauze si implicatii clinice. In unele situatii, gusa nodulara poate afecta functionarea normala a tiroidei, ceea ce va duce la dezechilibre hormonale. Vorbim despre „gusa toxica” in momentul in care functionarea normala a glandei tiroide este afectata si despre „gusa non-toxica” atunci cand aceasta nu este.

Gusa nodulara - cauze si factori de risc

Gusa nodulara apare atunci cand celulele glandei tiroide cresc anormal, ducand la formarea de noduli la nivelul acesteia. Asa cum deja s-a mentionat, diferentierea intre gusa nodulara si gusa multinodulara este data de numarul de noduli prezenti - in primul caz, este identificata prezenta unui singur nodul pe suprafata tiroidei. Cauzele care pot duce la aparitia unui nodul sunt:

• Deficitul de iod: este principala cauza a aparitiei nodulilor tiroidieni si a gusii tiroidiene in general. Iodul este esential pentru sinteza hormonilor tiroidieni, iar deficitul de iod pare sa stimuleze glanda tiroida sa creasca, probabil ca „mecanism de compensare” a deficitului de hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la formarea nodulilor;
• Tiroidita Hashimoto: o afectiune autoimuna care determina inflamatia cronica a tiroidei. In timpul inflamatiei, nodulii pot aparea ca urmare a hiperplaziei compensatorii a celulelor de la nivelul glandei;
• Cresterea benigna a tesutului tiroidian duce la formarea de noduli coloidali, formatiuni des intalnite la persoanele cu gusa nodulara;
• Adenoamele foliculare: sunt tumori benigne ale celulelor foliculare ale tiroidei. Acestea pot creste si forma noduli;
• Predispozitia genetica: anumite mutatii genetice, cum ar fi mutatiile la nivelul genelor RET, BRAF sau RAS, pot predispune o persoana in a dezvolta gusa nodulara. Pe de alta parte, in general mutatiile la nivelul acestor gene se asociaza mai des cancerului tiroidian.

Exista o serie de factori care cresc riscul ca o persoana sa dezvolte gusa nodulara. Cativa dintre cei mai importanti sunt urmatorii:

• Varsta de peste 40 de ani;
• Sexul feminin (femeile sunt de pana la 2-4 ori mai predispuse sa dezvolte gusa nodulara);
• Expunerea la radiatii: radioterapia la nivelul gatului si expunerea la radiatie in copilarie va creste riscul de a dezvolta noduli tiroidieni si gusa nodulara;
• Expunerea la asa-zisele „substante gusogene”: fenoli, goitrina din alimente (seminte, rapita, varza de Bruxelles), ftalati, glicozide cianogene, hidrocarburi poliaromatice;
• Fumatul, consumul de alcool;
• Obezitatea;
• Sindromul metabolic;
• Fibromul uterin;
• Nivelurile ridicate ale factorului de crestere similar insulinei 1 (IGF-1).

Cu toate acestea, la nivel mondial principala cauza care duce la gusa nodulara este deficitul de iod. Intrucat un oarecare deficit de iod este intalnit la majoritatea populatiei, se estimeaza faptul ca, la populatia adulta, cel putin un nodul tiroidian poate fi identificat in pana la 7% din cazuri. Investigatiile imagistice arata o incidenta de pana la 75% a prezentei acestora. Cu toate ca este mult mai probabil ca nodulii tiroidieni sa fie mai frecvent prezenti la femei, riscul de a dezvolta cancer tiroidian este de doua ori mai mare in randul populatiei de sex masculin.

Gusa nodulara - simptome si manifestari

Simptomele gusii nodulare pot varia in functie de marimea nodulului. In mod obisnuit, prezenta unui nodul mic va fi lipsita de simptome, iar acesta este identificat pur si simplu intamplator in timpul unor investigatii de rutina, pentru cu totul alte motive. Daca nodulul creste in dimensiuni pot aparea, insa, si simptomele gusii tiroidiene, cum ar fi:

• O umflatura vizibila la nivelul gatului, care poate fi palpata;
• Dificultati la inghitire sau dificultati de respiratie, deoarece nodulul poate duce la compresia traheei sau esofagului;
• Schimbari ale vocii, care devine mai ragusita, din cauza unei posibile compresii a nervului laringian recurent;
• Senzatia de nod in gat;
• Tuse persistenta.

Daca gusa nodulara este provocata de un nodul functional (numit si „nodul fierbinte”), se poate ajunge la o supraproductie de hormoni tiroidieni, aparand si simptome de hipertiroidism;

• Palpitatii;
• Pierdere rapida in greutate;
• Intoleranta la caldura;
• Piele fierbinte la atingere;
• Transpiratie excesiva.

Prezenta nodulilor in asociere cu tiroidita Hashimoto poate duce la simptome de hipotiroidism, cum ar fi:

• Oboseala marcanta;
• Crestere in greutate;
• Intoleranta la frig;
• Caderea parului, unghii fragile;
• Constipatie;
• Dereglari menstruale.

Diagnosticul de gusa nodulara

Diagnosticul de gusa nodulara implica evaluarea clinica si paraclinica amanuntita, care implica urmatoarele:

• Examenul clinic: medicul palpeaza glanda tiroida pentru a detecta prezenta unui nodul si a evalua dimensiunile acestuia (in unele cazuri nodulul care provoaca gusa nodulara poate fi suficient de mare pentru a fi palpat cu mana libera);
• Teste de sange: masurarea nivelurilor de TSH (hormonul de stimulare tiroidiana), T3 si T4, ajuta le evaluarea functiei tiroidiene si identificarea eventualelor dezechilibre hormonale;
• Ecografia tiroidiana este cea mai eficienta investigatie pentru a diagnostica gusa nodulara. O astfel de investigatie ofera informatii precise privitoare la numarul nodulilor, structura si dimensiunea acestora;
• Scintigrafia tiroidiana ajuta la diferentierea unui nodul „fierbinte” (functional) de un nodul „rece” (nefunctional);
• Biopsia tiroidiana prin punctie aspirativa cu ac fin este o investigatie recomandata in cazul in care se suspecteaza eventuala malignitate a nodulului care provoaca gusa nodulara;
• CT-ul sau RMN-ul sunt utilizate pentru a evalua extensia gusii in zona toracica. Reprezinta metode eficiente de investigatie si pentru a determina daca nodulii mari comprima structuri invecinate (rar in caz de gusa nodulara).

Tratament gusa nodulara

Tratamentul pentru gusa nodulara depinde de natura nodulului (malign sau benign), de marime si de simptomele pe care persoana in cauza le prezinta. In functie de aceste considerente, exista mai multe alternative terapeutice - de la administrarea de pastile pentru gusa, pana la interventie chirurgicala:

• Monitorizarea nodulilor: nodulii mici, benigni si asimptomatici, pot fi monitorizati periodic prin ecografii si teste de sange, si nu necesita tratament imediat;
• Terapia cu hormoni tiroidieni este utilizata pentru a suprima productia de TSH si reduce in egala masura dimensiunea nodulilor, mai ales in cazurile de gusa multinodulara. In cazurile in care gusa nodulara se prezinta cu deficit de hormoni tiroidieni, se initiaza tratamentul de substitutie cu hormoni tiroidieni;
• Tratamentul gusii nodulare cu iod radioactiv se recomanda pentru gusa toxica si asa-zisilor „noduli fierbinti”, deoarece ajuta la reducerea dimensiunii nodulilor si distrugerea tesutului tiroidian hiperactiv;
• Tiroidectomia (indepartarea partiala sau totala) poate fi necesara in cazurile in nodulul este malign sau comprima puternic structurile invecinate (rar in caz de gusa nodulara);
• Ablatia prin radiofrecventa a nodulilor tiroidieni sau injectiile cu etanol au eficienta sporita in reducerea dimensiunii nodulilor si distrugerea tesutului tiroidian hiperactiv.

Tratamentul in caz de gusa nodulara se individualizeaza in functie de fiecare caz in parte. Este important de mentionat ca dieta poate fi foarte importanta, si nu doar pentru a corecta deficitul de iod. Exista cateva alimente interzise in gusa nodulara, in primul rand cele cu continut ridicat de substante goitrogenice: varza, broccoli, ceapa, usturoi, cartofi dulci, mei, sorg, fasole.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482274/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535422/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562161/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK285569/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/nodular-goiter

https://www.ucsfhealth.org/conditions/thyroid-nodules-goiter