Gusa netoxica: cat de grava este si cum se trateaza

Gusa netoxica: cat de grava este si cum se trateaza Gusa netoxica: cat de grava este si cum se trateaza

Ultima actualizare: 2 septembrie 2024

Gusa netoxica (sau non-toxica) este una dintre cele 8 tipuri de gusa si este de fapt denumirea pentru o marire anormala a glandei tiroide, care este o glanda in forma de fluture, situata in partea din fata a gatului, chiar sub marul lui Adam.

Tiroida, glanda situata la baza gatului, ne regleaza starea de spirit, greutatea si viata sexuala, printre altele. De aici si numeroasele simptome care apar atunci cand aceasta nu functioneaza normal. Ceea ce se intampla adesea, pentru ca tulburarile tiroidiene afecteaza 15% din populatie.

Gusa poate fi clasificata in mai multe tipuri, in functie de caracteristicile sale clinice, cauza subiacenta, aspectul si structura glandei tiroide.


Principalele tipuri de gusa

1. Gusa netoxica (sau non-toxica) sau simpla

Gusa simpla, cunoscuta si sub denumirea de gusa netoxica (non-toxica), se refera la o marire a glandei tiroide care nu este asociata cu tulburari ale functiei tiroidiene (adica nivelurile de hormoni tiroidieni sunt normale).

2. Gusa toxica

Gusa toxica se caracterizeaza prin marirea glandei tiroide asociata cu hipertiroidism, situatie in care tiroida produce in exces hormoni tiroidieni.

3. Gusa multinodulara

Gusa multinodulara se refera la o marire a glandei tiroide caracterizata prin prezenta mai multor noduli (mici excrescente de tesut) in glanda. Acesti noduli pot fi solizi sau plini de lichid (chisturi) si pot varia ca dimensiune si numar. Gusa multinodulara poate fi toxica (cand produce exces de hormoni tiroidieni) sau non-toxica (cand functia tiroidiana este normala).

4. Gusa congenitala

Gusa congenitala apare la nastere si poate fi cauzata de factori genetici, tulburari metabolice sau deficiente de iod la mama, in timpul sarcinii. Aceasta poate fi asociata cu hipotiroidism congenital, caz in care tiroida nu produce suficienti hormoni tiroidieni, necesari pentru cresterea si dezvoltarea normala a copilului.

5. Gusa nodulara solitara

Acest tip de gusa se caracterizeaza prin prezenta unui singur nodul la nivelul glandei tiroide. Nodulul poate fi benign (non-canceros) sau malign (canceros), asa ca diagnosticul diferential este important pentru a exclude posibilitatea unui cancer tiroidian. Gusa nodulara solitara poate sau nu sa fie asociata cu o functie tiroidiana normala sau anormala.

6. Gusa retrosternala

Gusa retrosternala este o marire a glandei tiroide care se extinde in spatele sternului (osul pieptului) si poate comprima structurile din torace, cum ar fi traheea si esofagul. Aceasta poate provoca simptome precum dificultati la inghitire, dificultati de respiratie si tuse. Gusa retrosternala poate fi de orice tip (simpla, multinodulara, toxica) si necesita adesea investigatii imagistice suplimentare pentru a determina extensia si efectele asupra structurilor adiacente.

7. Gusa postchirurgicala

Gusa postchirurgicala apare dupa interventii chirurgicale la nivelul glandei tiroide, cum ar fi tiroidectomia partiala sau totala. In unele cazuri, glanda tiroida ramasa poate creste in dimensiune in incercarea de a compensa pierderea tesutului tiroidian. Aceasta poate duce la formarea unei guse.

8. Gusa inflamatorie

Gusa inflamatorie apare ca urmare a unei inflamatii la nivelul glandei tiroide, cauzata de infectii, boli autoimune (cum ar fi tiroidita Hashimoto) sau alte afectiuni inflamatorii. Aceasta poate duce la marirea temporara a glandei tiroide si la aparitia unei guse.

De cate feluri este gusa netoxica (non-toxica)

Gusa gusa netoxica (non-toxica) este o marire a glandei tiroide care nu este asociata cu modificari in nivelurile hormonilor tiroidieni, adica glanda tiroida functioneaza normal in ciuda marimii sale crescute. Aceasta afectiune poate aparea din mai multe motive, dar in general nu provoaca simptome legate de hipertiroidism (exces de hormoni tiroidieni) sau hipotiroidism (deficit de hormoni tiroidieni).

Gusa netoxica (non-toxica) poate fi clasificata in mai multe tipuri in functie de cauza aparitiei si de aspectul sau.

  • Gusa netoxica endemica

Este cauzata in principal de deficitul de iod din dieta. Iodul este un element esential pentru sinteza hormonilor tiroidieni, iar lipsa acestuia determina glanda tiroida sa se mareasca in incercarea de a absorbi cat mai mult iod posibil. Gusa netoxica endemica este frecventa in zonele geografice unde solul si apa au un continut scazut de iod, cum ar fi regiunile montane sau indepartate de mare.

  • Gusa netoxica sporadica

Aceasta apare in afara zonelor endemice si nu are o cauza clara. Poate fi determinata de o combinatie de factori, inclusiv predispozitie genetica, factori de mediu, utilizarea unor medicamente (cum ar fi litiul sau amiodarona), si alte afectiuni tiroidiene sau autoimune care afecteaza functionarea glandei tiroide.

Simptomele gusei non-toxice

Simptomele la gusa netoxica pot varia in functie de marimea gusei si de cat de mult afecteaza structurile din jurul glandei tiroide. Desi in multe cazuri gusa netoxica poate fi asimptomatica, aceasta poate provoca unele simptome fizice, mai ales daca ajunge la dimensiuni mari

Umflatura vizibila in partea din fata a gatului este principalul semn de gusa netoxica (non-toxica). Glanda tiroida marita poate fi vizibila sub pielea gatului si poate fi palpabila la atingere. Pe masura ce creste, gusa poate deveni mai evidenta, mai ales cand persoana inghite.

Senzatia de strangere sau presiune la nivelul gatului este si ea un simptom de gusa netoxica, atunci cand este cauzata de o gusa marita care exercita presiune asupra structurilor adiacente, cum ar fi traheea (tubul respirator) si esofagul (tubul alimentar), provocand o senzatie de strangere in gat sau disconfort.

Dificultati la inghitire sau (disfagie) apar ca simptom de gusa netoxica atunci cand gusa apasa pe esofag si aceasta poate cauza dificultati la inghitire, mai ales in cazul alimentelor solide.

In cazurile in care gusa netoxica creste semnificativ si comprima traheea, persoana poate experimenta dificultati de respiratie, mai ales in pozitie culcata sau in timpul efortului fizic.

Raguseala sau tusea ca simptome de gusa netoxica pot fi provocate de marirea glandei tiroide care irita nervii laringieni, ceea ce poate duce la raguseala persistenta sau tuse.

Gusa netoxica metode de diagnostic

Diagnosticul pentru gusa netoxica, simpla, implica o serie de investigatii pentru a determina marimea glandei tiroide, functia sa si pentru a exclude alte afectiuni care ar putea cauza simptomele.

Prin examinare fizica, medicul va palpa gatul pentru a evalua dimensiunea glandei tiroide si pentru a detecta eventualele noduli.

Testele de sange sunt folosite pentru a masura nivelurile hormonilor tiroidieni (T3, T4) si ale hormonului de stimulare tiroidiana (TSH), pentru a confirma ca functia tiroidiana este normala.

Ecografia tiroidiana este o metoda imagistica neinvaziva de diagnostic pentru gusa netoxica, care ofera imagini detaliate ale glandei tiroide si ajuta la identificarea eventualelor noduli sau anomalii din structura sa.

Scintigrafia tiroidiana este o tehnica de imagistica nucleara care ajuta la evaluarea functiei si structurii glandei tiroide si implicit in stabilirea diagnosticului de gusa netoxica, sau al altui tip de gusa. Scintigrafia poate fi utila in cazul in care se suspecteaza prezenta unui nodul toxic sau a unei alte anomalii functionale.

Tratamentul gusei non-toxice

Cand se alege tratamentul pentru gusa netoxica, acesta depinde de marimea gusei, de simptomele asociate si de preferintele pacientului.

  • Monitorizarea si observatia

Daca gusa netoxica este mica si nu provoaca simptome semnificative, medicul poate recomanda monitorizarea regulata, fara tratament activ. Aceasta implica efectuarea de ecografii si teste de sange periodice pentru a evalua eventualele schimbari in marimea sau functia glandei tiroide.

  • Suplimentarea cu iod

In cazurile de gusa netoxica endemica cauzata de deficitul de iod, suplimentarea cu iod poate fi eficienta pentru a reduce dimensiunea gusei si pentru a preveni cresterea ulterioara a glandei tiroide. Suplimentele de iod pot fi administrate sub forma de sare iodata sau prin alte forme de suplimente alimentare.

  • Medicamente pentru gusa netoxica

Daca gusa netoxica este cauzata de o afectiune tiroidiana subiacenta sau daca exista riscul de progresie catre hipotiroidism, medicul poate recomanda tratament cu levotiroxina, un hormon tiroidian sintetic. Acest tratament ajuta la normalizarea functiei tiroidiene si poate reduce dimensiunea gusei.

  • Terapia cu iod radioactiv

Aceasta poate fi utilizata in cazurile de gusa multinodulara care nu raspunde la alte tratamente. Iodul radioactiv este absorbit de glanda tiroida si distruge tesutul tiroidian excesiv, reducand dimensiunea gusei. Aceasta terapie este mai putin utilizata pentru gusa netoxica, dar poate fi o optiune in anumite situatii.

  • Interventia chirurgicala (tiroidectomia)

In cazurile in care gusa netoxica este foarte mare, provoaca simptome semnificative sau comprima structurile adiacente (cum ar fi traheea sau esofagul), interventia chirurgicala poate fi necesara. Tiroidectomia implica indepartarea unei parti sau a intregii glande tiroide. Aceasta optiune este luata in considerare cand alte tratamente nu sunt eficiente sau daca exista suspiciuni de cancer tiroidian.

Concluzie

In concluzie, gusa poate aparea sub diverse forme (exista 8 tipuri de gusa dintre care cea mai simpla este gusa netoxica), fiecare avand caracteristici si cauze distincte. Intelegerea tipului specific de gusa este esentiala pentru diagnosticarea corecta si stabilirea unui plan de tratament adecvat.

 

Surse:

https://www.allodocteurs.fr/maladies-maladies-hormonales-thyroide-glande-thyroide-le-gendarme-de-la-regulation-corporelle-48.html

https://www.passeportsante.net/fr/Maux/Problemes/