Gastrita este un termen general pentru un grup de afectiuni care au un lucru in comun: inflamatia mucoasei stomacului. De cele mai multe ori, gastrita este rezultatul infectiei cu aceeasi bacterie care provoaca majoritatea ulcerelor gastrice sau al utilizarii regulate a anumitor analgezice. De asemenea, consumul excesiv de alcool poate contribui la dezvoltarea gastritei.
Gastrita poate aparea brusc (gastrita acuta) sau se poate dezvolta lent in timp (gastrita cronica). In unele cazuri, gastrita poate duce la ulcer gastric si poate creste riscul de cancer la stomac. Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri, gastrita nu este grava si se amelioreaza rapid cu tratament.
Desi dieta si nutritia nu provoaca de obicei gastrita, alcoolul, alergiile alimentare si unele suplimente pot contribui la aparitia acesteia. Schimbarea alimentatiei nu reprezinta principalul tratament pentru gastrita, cu exceptia cazului in care aceasta este cauzata de boala celiaca sau de o alergie alimentara.
Cu toate acestea, persoanele care au gastrita ar trebui sa consume cat mai putine alimente care pot irita stomacul - cum ar fi alimentele picante, acide sau prajite - si sa consume mese mai mici si mai frecvente pentru a tine sub control afectiunea.
Ce este gastrita?
Gastrita este definita drept inflamarea mucoasei stomacului ca urmare a degradarii acesteia. Afectiunea se imparte in doua tipuri: gastrita acuta si gastrita cronica.
Gastrita acuta
Gastrita acuta este cea care apare brusc din cauza unui factor nociv preluat din mediul exterior precum: ingestia de acizi, baze sau substante toxice, chimioterapia oncologica, leziunile fizice provocate de varsaturi, arsuri termice, ischemie digestiva sau infectii. La randul ei, gastrita acuta se imparte in gastrita acuta eroziva, care cauzeaza leziuni la nivelul captuselii stomacului ce se pot transforma in rani numite ulcere, si gastrita acuta non-eroziva, care are aceleasi simptome, fara sa produca insa rani sau ulcere.
Gastrita cronica
Gastrita cronica se imparte in trei tipuri si anume A, B si C. Cea de tip A este reprezentata de gastrita autoimuna, cauzata de distrugerea celulelor care produc acid clorhidric gastric. Apare cel mai des la persoanele care au boli autoimune precum diabetul de tip 1 sau tiroidita Hashimoto. In timp, aceste persoane pot dezvolta anemie prin deficitului de vitamina B12 (anemie pernicioasa).
Gastrita cronica de tip B este destul de comuna si apare in urma infectiei cu agentul patogen Helicobacter pylori care produce o enzima capabila sa distruga celulele mucoasei gastrice.
Gastrita cronica de tip C apare in urma operatiilor sau interventiilor chirurgicale, ca urmare a patrunderii bilei in stomac si nu in intestinul subtire, atacand astfel stratul de protectie al mucoasei gastrice.
Semnele si simptomele gastritei
Manifestarile gastritei sunt influentate foarte mult de cauzele ei. In cazul in care gastrita este provocata de o infectie bacteriana, in majoritatea cazurilor pacientul este asimptomatic. In alte cazuri, acesta poate prezenta urmatoarele semne si simptome: indigestie, greata si varsaturi, senzatie de preaplin dupa consumul alimentelor, dureri de stomac sub forma de arsuri.
Daca pacientul se confrunta cu o gastrita eroziva, adica mucoasa stomacului a fost deja lezata si este expusa acidului gastric, este posibil sa resimta dureri intense, hemoragii sau chiar ulcer gastric.
Cand trebuie sa mergeti la medic?
In cele mai multe cazuri, indigestia sau durerile de stomac pot fi tratate foarte usor la domiciliu prin modificari ale alimentatiei sau un tratament cu antiacide prescris de medic.
Totusi, poate fi necesar un consult de specialitate daca simptomele indigestiei dureaza mai mult de o saptamana sau daca provoaca dureri severe sau disconfort greu de suportat. Aceeasi solutie este recomandata si in cazul in care credeti ca durerile au survenit in urma administrarii medicamentelor sau daca aveti varsaturi cu sange sau scaun cu sange, care poate parea negru.
Cauzele gastritei
Gastrita este o afectiune destul de comuna care poate avea un numar ridicat de cauze. Totusi, in majoritatea cazurilor, aceasta nu este o afectiune extrem de severa si poate fi asadar ameliorata rapid daca este tratata in mod corespunzator. In lipsa unui tratament adecvat, gastrita poate dura ani de zile.
Exista multiple cauze pentru dezvoltarea gastritei:
Bacteria H. pylori
Gastrita este cauzata cel mai frecvent de bacteriile H. pylori. Multi oameni au aceste bacterii in organism.
Substante iritante
Gastrita reactiva, care este cauzata de iritanti, este, de asemenea, relativ frecventa. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul si alte medicamente comune care amelioreaza durerea, pot provoca iritatii la nivelul stomacului si gastrita. AINS reprezinta cea mai frecventa cauza a ulcerelor gastrice.
Afectiuni autoimune
Afectiunile autoimune pot duce la gastrita. In cazul persoanelor cu gastrita atrofica autoimuna, sistemul imunitar ataca mucoasa stomacului.
Leziuni ale stomacului
Traumatismele fizice sau deteriorarea mucoasei stomacului pot duce, de asemenea, la gastrita. De exemplu, o persoana care a suferit o interventie chirurgicala pentru a-si indeparta o parte din stomac poate dezvolta gastrita postgastrectomie, care determina degenerarea mucoasei.
Alte cauze
Alimentele nu cauzeaza de obicei gastrita, dar alergiile alimentare pot contribui la aparitia acesteia. Printre tipurile de gastrita provocate de alte probleme se numara:
-
Gastrita infectioasa care nu este cauzata de H. pylori: Virusurile si fungii pot provoca gastrita la persoanele cu afectiuni imune sau alte boli pe termen lung.
-
Gastrita cauzata de expunerea la radiatii: Expunerea abdomenului la radiatii poate provoca iritarea mucoasei stomacului.
-
Gastrita eozinofilica: Aceasta poate aparea in urma unei reactii alergice.
-
Boala Ménétrier: Aceasta afectiune rara implica dezvoltarea unor pliuri si chisturi groase pe peretele stomacului.
Factori de risc
Unii oameni, cum ar fi adultii in varsta si persoanele cu functie imunitara compromisa, sunt mai predispuse la gastrita.
Unii factori de risc pentru gastrita sunt:
-
fumatul
-
stresul excesiv
-
consumul mare de alcool sau cocaina
-
inhalarea unor substante corozive sau obiecte straine
-
antecedentele de varsaturi cronice
-
deficitul de vitamina B12
-
administrarea excesiva a AINS
-
utilizarea regulata a steroizilor pe baza de prescriptie medicala, a chimioterapiei si a suplimentelor cu potasiu sau fier
-
expunerea la radiatii, fie ca optiune de tratament, fie prin contaminare
-
refluxul biliar dupa o interventie chirurgicala la nivelul stomacului
-
o afectiune autoimuna, cum ar fi tiroidita Hashimoto sau diabetul de tip 1
-
HIV
-
boala Crohn
Alte infectii care pot creste riscul de gastrita sunt tuberculoza si sifilisul.
Diagnosticarea gastritei
Pentru a diagnostica in mod corect gastrita, inclusiv gastrita la copii, medicul poate recomanda urmatoarele investigatii:
-
Examen de coprocultura pentru depistarea infectiei sau hemoragiei la nivelul mucoasei stomacului.
-
Depistarea antigenului Helicobacter pylori din materiile fecale.
-
Radiografie cu bariu. Aceasta implica ingerarea unei solutii cu bariu si urmarirea de catre medic a traselui acestei solutii de-a lungul tractului digestiv.
-
Endoscopie digestiva superioara, care prespune introducerea unui tub flexibil denumit endoscop (ce prezinta o mini camera video) prin esofag in stomac, pentru depistarea posibilelor semne ale inflamatiei.
-
Biopsie de tesut gastric, care presupune indepartarea unei mici bucati de tesut pentru analiza.
Metode de tratament pentru gastrita
Tratarea gastritei presupune reducerea cantitatii de acid gastric pentru atenuarea simptomelor si incurajarea vindecarii mucoasei stomacului. In acest sens, se recomanda administrarea medicamentelor antiacide sau a ceaiului gastric, sau a altor solutii preecum blocanti ai histaminei sau inhibitori ai pompei de protoni.
Daca este cauzata de o infectie cu H. pylori, este nevoie de urmarea unui tratament cu antibiotice si medicamente din categoria inhibitorilor pompei de protoni.
Desigur, pe langa aceste tratamente pentru gastrita cronica sau acuta, una dintre cele mai bune solutii este adoptarea unui alt stil de viata si a unei alimentatii care sa amelioreze simptomele. Este recomandata reducere cantitatii de alimente consumate la fiecare masa, dar cresterea frecventei meselor. De asemenea, trebuie evitati agentii iritanti precum alimentele picante, acide sau prajite, precum si alcoolul.
Nu in ultimul rand, pentru a evita aparitia gastritei, este recomandata scaderea nivelului de stres, prin tehnici de relaxare.
Care sunt complicatiile gastritei?
Lasata netratata, gastrita acuta poate duce in timp la dezvoltarea gastritei cronice si la dezvoltarea ulcerului gastric, polipilor sau tumorilor la nivelul stomacului, fie ele benigne sau maligne.
Referinte:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis
https://www.medicalnewstoday.com/articles/309046
https://www.healthline.com/health/gastritis
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastritis/symptoms-causes/syc-20355807