
Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului, deoarece are un rol esential in metabolism, detoxifiere, reglarea proceselor biochimice, asigurarea homeostaziei (echilibrului) interne. Drept urmare, functionarea optima a ficatului este absolut vitala pentru consolidarea si mentinerea sanatatii generale, iar orice disfunctie hepatica – indiferent de natura – tinde sa aiba consecinte extinse asupra intregului organism. Conceptul de „ficat obosit” nu este un diagnostic medical propriu-zis, ci mai degraba un termen popular folosit pentru a descrie o serie de semne si simptome asociate cu suprasolicitarea, acuta sau cronica, a ficatului si functiilor acestuia.
Intr-o oarecare masura, multe persoane cand spun „ficat obosit” se refera la patologia denumita, in limbaj medical, insuficienta hepatica. Insuficienta hepatica descrie situatia in care, din cauze variate, ficatul nu isi mai poate indeplini in totalitate functiile fiziologice. Exista o gama foarte variata de cauze care pot duce la o astfel de situatie patologica, cum ar fi alimentatia bogata in zaharuri si grasimi nesanatoase (in special trans), consumul excesiv de alcool, fumatul, diferite afectiuni virale (virusurile hepatice), expunerea la toxine sau afectiuni sistemice care afecteaza, printre altele, si ficatul. Insuficienta hepatica duce la simptome evidente de ficat obosit.
Despre ficat – localizare si functii
Ficatul este situat in partea superioara dreapta a abdomenului, sub un muschi numit diafragma, si este cel mai mare organ intern al corpului. La adultul sanatos, ficatul are o greutate medie de aproximativ 1,5 kilograme. Este impartit in patru lobi principali (drept, stang, caudat si patrat), care sunt intens vascularizati de artera hepatica si vena porta. Ficatul indeplineste o gama foarte variata de functii (peste 500 de functii esentiale), dintre care cele mai importante sunt:
-
metabolismul nutrientilor: metabolizeaza glucidele, lipidele, proteinele in forme care pot fi accesibile in vederea mobilizarii energetice;
-
detoxifierea: neutralizeaza potentialele toxine provenite din alimente, medicamente sau alte tipuri de substante chimice;
-
sintetizeaza proteine (inclusiv albumina, factorii de coagulare);
-
joaca un rol foarte important in metabolizarea colesterolului (captarea LDL-ului, eliberarea HDL-ului);
-
este un organ de rezerva pentru vitamine si minerale precum A, D, E, K, B12, fier, cupru;
-
ficatul secreta si bila, substanta esentiala pentru digestia si absorbtia grasimilor.
Prin urmare, pot exista foarte multe situatii in care aceste functii sunt intensificate. De exemplu, in conditiile in care o persoana are un aport crescut in mod constant de grasimi, este necesar ca ficatul sa secrete bila in permanenta, pentru a putea asigura digestia si absorbtia lor. Pe de alta parte, desi este un organ destul de puternic, acesta are nevoie si de odihna. Astfel, se ajunge cu usurinta la ficat obosit, intrucat functia acestuia este in permanenta activata. Evident, mai exista numeroase alte scenarii in care se poate ajunge la ficat obosit si simptome asociate.
Ce se intelege prin „ficat obosit”?
Conceptul de „ficat obosit” face referire la situatia patologica in care functionarea hepatica este incetinita sau ineficienta, iar in cazuri severe chiar compromisa. Exista mai multe cauze ce pot duce la ficat obosit, inclusiv acumularea de toxine, inflamatia acuta (sau sustinuta), procese de degenerescenta hepatica. Aceasta stare poate aparea ca urmare a unei diete bogate in grasimi si zahar, consumului excesiv de alcool, fumatului, infectiilor virale sau afectiunilor cronice, spre exemplu steatoza hepatica (asa-zisul „ficat gras” alcoolic sau non-alcoolic), hepatita. Termenul folosit pentru a descrie un ficat obosit cu simptome asociate este cel de „insuficienta hepatica”.
Cele mai des intalnite afectiuni hepatice
Printre cele mai frecvente afectiuni care pot contribui la „ficat obosit” se numara:
-
steatoza hepatica („ficatul gras”): acumularea excesiva de grasime in celulele hepatice, care poate fi de origine alcoolica sau non-alcoolica, o forma particulara, care poate duce la ficat obosit, fiind steatoza hepatica de sarcina;
-
hepatita virala (A, B, C, D, E): infectii virale care cauzeaza inflamatie hepatica;
-
ciroza hepatica: fibroza hepatica avansata care afecteaza semnificativ functia organului;
-
hepatitele toxice: cauzate de consumul excesiv de alcool sau de medicamente hepatotoxice;
-
insuficienta hepatica acuta: descrie pierderea rapida a functiei hepatice, in mod obisnuit pe fondul surpadozarii cu paracetamol (acetaminofen), infectiei virale (virusuri hepatice A, E).
Hepatopatiile se prezinta deseori cu simptome care, in timp, au tendinta de a se agrava. Intrucat ficatul este un organ cu functii extinse, in unele cazuri acestea sunt nespecifice, iar acest lucru face ca diagnosticul pentru ficat obosit sa fie intarziat.
Ficat obosit – cauze si factori de risc
Exista o gama variata de cauze care pot duce la ficat obosit, favorizand aparitia hepatopatiilor:
Alimentatia nesanatoasa
-
consumul excesiv de grasimi saturate, trans, zaharuri rafinate;
-
dietele hiperproteice, bogate in proteine, suprasolicita functia hepatica;
-
consumul de alimente procesate, cu continut ridicat de aditivi si conservanti toxici.
Consumul excesiv de alcool
-
metabolizarea alcoolului genereaza radicali liberi care deterioreaza celulele ficatului;
-
in timp, favorizeaza acumularea de grasimi in ficat (steatoza hepatica alcoolica), cu risc de hepatita alcoolica si, ulterior, ciroza hepatica si simptome de ficat obosit;
Administrarea de medicamente hepatotoxice
-
paracetamol in doze mari (principala cauza a insuficientei hepatice acute cu ficat obosit);
-
antibiotice precum tetraciclinele;
-
antifungice si administrarea prelungita de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
-
reactii hepatotoxice, care duc la ficat obosit, se pot observa si in contextul administrarii, in special pe fondul unei afectiuni hepatice preexistente, suplimentelor naturale care contin si Teucrium chamaedrys, Atractylis gummifera, Callilepsis laureola, Senna, Kavapyrone, dar si Pulegium.
Expunerea la toxine
-
pesticide, susbtante chimice industriale, produse profesionale de curatenie;
-
metale grele (plumb, mercur);
-
substante chimice volatile precum formolul.
Infectii virale
-
infectia cu virusurile hepatice, in special B si C, sunt factori de risc pentru fibroza hepatica;
-
infectia cu orice tip de virus hepatic reprezinta un factor de risc pentru insuficienta hepatica si ficat obosit.
Tulburarile metabolice
-
diabetul zaharat de tip 2;
-
dislipidemiile (colesterol si trigliceride crescute).
Dupa cum se poate vedea, stilul de viata este foarte important in contextul afectiunilor de natura hepatica. O persoana cu un stil de viata nesanatos are un risc mult mai mare de a se confrunta, in timp, cu simptome de ficat obosit.
Simptome ficat obosit
Hepatopatiile care duc a ficat obosit nu se prezinta intotdeauna cu simptome evidente, insa, pe masura ce disfunctia hepatica progreseaza, pot aparea urmatoarele manifestari:
-
oboseala cronica intensa si slabiciune musculara;
-
disconfort abdominal, balonare, dureri in partea superioara dreapta (hipocondrul drept);
-
icter discret (colorarea galbena a pielii si sclerei), care devine mai evident in timp, odata cu evolutia bolii;
-
greata si pierderea apetitului;
-
dificultati de concentrare (o asa-zisa „ceata mentala”);
-
modificari ale scaunului (scaune deschise la culoare sau diaree cronica).
Pe de alta parte, insuficienta hepatica acuta, care dupa cum s-a mentionat este deseori cauzata de supradozarea cu paracetamol, se prezinta cu simptome mult mai evidente, cum ar fi:
-
hipotensiune arteriala;
-
stare mentala alterata;
-
disconfort, durere si sensibilitate in cadranul superior drept;
-
greata si varsaturi.
Insuficienta hepatica acuta reprezinta o urgenta medicala si necesita tratament de specialitate.
7 semne ale problemelor cu ficatul (ficat obosit)
Exista mai multe semne ale disfunctiei hepatice, dar cateva dintre cele mai frecvente sunt:
-
ingalbenirea pielii si a ochilor (icter)
-
umflarea picioarelor si a abdomenului (ascita, edeme);
-
sangerari frecvente si vanatai usoare, nejustificate;
-
urina inchisa la culoare si scaun deschis la culoare (pal, alb-cenusiu);
-
mancarimi persistente ale pielii;
-
respiratie urat mirositoare (halitoza);
-
pierdere inexplicabila in greutate si masa musculara.
Ficat obosit – semne de alarma, cand sa mergeti la medic
In esenta, persoanele care prezinta semne de ficat obosit ar trebui sa solicite consultul medicului specialist in gastroenterologie, cu experienta clinica in hepatologie, in special daca apar semne de alarma precum:
-
pierderea brusca in greutate (de-a lungul unei perioade scurte de timp), fara cauze evidente;
-
hemoragii digestive (scaune de culoare neagra, sange in varsaturi);
-
semne de icter persistente (ingalbenirea pielii, a albului ochilor);
-
dureri foarte severe in partea superioara dreapta a abdomenului;
-
confuzie, dezorientare, stare mentala alterata (semne de encefalopatie hepatica).
Aceste simptome de hepatopatie si ficat obosit nu ar trebui trecute cu vederea, dat fiind faptul ca au potentialul de „a ascund” afectiuni cu potential sever.
Ficat obosit – sfaturi pentru preventie
Pentru a reduce riscul hepatopatiilor care duc la ficat obosit si simptome asociate, se recomanda urmatoarele:
-
cresterea consumului de legume crucifere (broccoli, varza, kale) in special;
-
limitarea consumului de grasimi saturate, alcool, renuntarea la fumat;
-
hidratarea adecvata;
-
limitarea consumului de medicamente hepatotoxice, fara prescriptie medicala;
-
evitarea expunerii la pesticide si alte substante chimice volatile toxice;
-
practicarea regulata de activitate fizica;
-
monitorizarea sanatatii hepatice (profilul lipidic, profilul functional hepatic, bilirubina, dar si ecografie hepatica periodica).
Cand vine vorba de hepatopatiile care duc la ficat obosit si simptome asociate, adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos si evitarea factorilor de risc reprezinta principalele obiective cu rol terapeutic. Daca apar semne de ficat obosit si simptome foarte severe, se recomanda evaluarea medicala pentru a preveni potentialele complicatii.
Surse:
https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(23)00194-0/fulltext
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482374/
https://www.thieme-connect.com/products/ejournals/abstract/10.1055/s-2001-11772
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2582971/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554597/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10707329/