Ficat gras non-alcoolic: alimente care ajuta si alimente de evitat

Boala de ficat gras non-alcoolic se mai numeste si steatoza hepatica fiind o afectiune cu o incidenta destul de ridicata, cauzata in buna masura de o dieta bazata pe anumite alimente mai putin sanatoase.

Pacientii cu ficat gras non-alcoolic au acumulata in ficat o cantitate de grasime mai mare decat in mod normal, care nu cauzeaza la inceput simptome specifice, insa poate afecta in timp functionarea acestui organ, dand nastere unor complicatii precum ciroza hepatica, hipertensiunea portala sau cancerul hepatic.

Nu exista un tratament specific pentru boala de ficat gras non-alcoolic, insa dieta are un rol important in reducerea cantitatii de grasime din celulele hepatice. Astfel, pacientilor cu ficat gras non-alcoolic li se recomanda consumul cu precadere al anumitor alimente cu un continut redus de grasimi si calorii si evitarea altora care pot duce la cresterea cantitatii de grasime din celulele hepatice.

Din acest material veti putea afla mai pe larg ce inseamna ficat gras non-alcoolic, care sunt cauzele si manifestarile specifice, precum si care alimente sunt benefice si care nu.

Ce este boala de ficat gras non-alcoolic

In mod normal, ficatul contine o anumita cantitate de grasime, intrucat una din functiile sale consta in procesarea grasimilor care ajung in sange din alimente. Grasimile reprezinta 10-15% din greutatea totala a acestui organ, iar despre ficat gras non-alcoolic putem vorbi cand cantitatea de grasime depaseste acest procent. Cauza principala care duce la stabilirea diagnosticului de ficat gras non-alcoolic este alimentatia, care sta totodata in spatele unor factori de risc importanti precum excesul ponderal, hipertensiunea arteriala, obezitatea, rezistenta la insulina si diabetul zaharat de tip 2. Toate au la baza consumul unor alimente cu un aport nutritional scazut, dar cu un numar mare de calorii, dintre care o buna parte se transforma in grasime. Aceasta grasime acumulata in exces se depune si in ficat, ducand astfel la aparitia bolii despre care vorbim.

Ce simptome manifesta pacientii cu ficat gras non-alcoolic

Cele mai multe cazuri de ficat gras non-alcoolic sunt asimptomatice, iar din acest motiv multi pacienti traiesc cu o astfel de afectiune fara sa aiba cunostinta de existenta ei. Grasimea se acumuleaza treptat in ficat, dar in primele stadii ale bolii organul continua sa functioneze normal. Pe masura ce cantitatea de grasime din ficat creste, acestuia ii este din ce in ce mai greu sa isi indeplineasca cele peste 500 de functii ce intra in sarcina sa.

Astfel, daca la inceput pacientii cu ficat gras non-alcoolic nu prezinta niciun fel de simptome, acestea pot aparea pe parcurs, daca se continua cu o dieta bogata in alimente grase si cu un aport caloric sporit.

Mai intai apare o senzatie de oboseala persistenta, insotita de balonare si o senzatie de plenitudine asociata cresterii in volum a ficatului in care s-a acumulat prea multa grasime. Pot aparea si dureri in partea dreapta a abdomenului, senzatia de greata insotita sau nu de varsaturi, reducerea apetitului si o pierdere rapida in greutate. Icterul, acumularea de lichid in cavitatea abdominala, ametelile si starile de confuzie sunt deja semne ale unor complicatii cauzate de ficatul gras non-alcoolic.

Ce alimente puteti consuma daca aveti ficat gras non-alcoolic

Cum spuneam mai devreme, dieta constituie un element important de care trebuie sa tina cont pacientii cu ficat gras non-alcoolic, fiind cea mai buna modalitate pentru a reduce cantitatea de grasime din celulele hepatice. Regimul unei persoane cu ficat gras non-alcoolic se bazeaza pe alimente cu un continut redus de grasimi si un aport caloric scazut, care contin in schimb cantitati importante de nutrienti esentiali, proteine, fibre si substante naturale cu efect antioxidant.

Scopul acestei diete este reducerea excesului ponderal si, odata cu el, a grasimii din ficat, care este topita si transformata in energie.

Principalele alimente pe care se bazeaza o dieta recomandata pacientilor cu ficat gras non-alcoolic sunt urmatoarele:

• Fructe si legume

Fructele si legumele, incluzand aici si verdeturile, sunt alimente pe care le veti intalni in orice dieta sanatoasa, intrucat contin cantitati mari de vitamine si minerale necesare bunei functionari a organismului, fibre care imbunatatesc digestia si mentin senzatia de satietate, precum si numeroase substante cu efect antioxidant si antiinflamator, cu beneficii in plan imunitar. Pe de alta parte, nu contin grasimi nesanatoase si nici nu au un aport caloric ridicat, care sa favorizeze formarea grasimii in organism.

• Cereale integrale

Aceste alimente contin magneziu si seleniu, care sunt minerale necesare bunei functionari a ficatului si totodata au un aport ridicat de fibre, care mentin satietatea si favorizeaza astfel pierderea in greutate. Totodata, elibereaza lent glucoza in sange, asigurand constant resursa energetica pentru celule, pe masura ce acestea o absorb. Astfel se previne cresterea brusca a glicemiei si crearea unui surplus de glucoza care se transforma in grasime.

• Peste gras

Pestele gras contine grasimi nesaturate care sunt benefice pentru organism, iar din acest motiv este recomandat si in dieta pacientilor cu ficat gras non-alcoolic. Este vorba de acizi grasi Omega-3, ce formeaza colesterolul bun (HDL) in ficat, al carui rol este sa curete sangele de colesterolul rau (LDL). Acesta este un tip de grasime sintetizat in ficat din grasimile saturate si grasimile trans, care ajunge sa se depuna in vasele de sange, ducand la aparitia hipertensiunii arteriale. Colesterolul rau se depune si in ficat, crescand cantitatea de grasime din acest organ, iar prin consumul de peste gras organismul este ajutat sa il elimine. Cele mai cunoscute specii de peste gras sunt somonul, macroul, tonul, heringul, pastravul si sardinele.

• Carne slaba si lactate degresate

Cand vorbim de carne slaba ne referim in special la carnea de pasare consumata fara piele, dar si la muschiul de vita sau porc, fara pic de grasime. Atat carnea slaba, cat si lactatele degresate contin proteine, care sunt elemente nutritive necesare organismului si au un aport caloric redus, ceea ce inseamna ca nu favorizeaza formarea grasimii.

Alimente nerecomandate pacientilor cu ficat gras non-alcoolic

La diagnosticul de ficat gras non-alcoolic se ajunge cel mai adesea pe fondul unei alimentatii dezechilibrate, in care predomina grasimile nesanatoase si alimentele bogate in calorii, dar sarace in elemente nutritive. Tocmai aceste elemente trebuie evitate de pacientii cu ficat gras non-alcoolic, iar in cele ce urmeaza va oferim principalele exemple.

• Carne grasa si prajeli

Carnea grasa contine grasimi saturate din care ficatul sintetizeaza acel colesterol rau de care vorbeam mai devreme, iar in mod similar procedeaza cu grasimile trans din alimentele prajite in ulei vegetal. Asadar, trebuie evitate orice aliment care contine carne grasa sau grasimi de origine animala, precum si prajelile de orice fel.

• Produse de panificatie din faina alba

Faina alba contine carbohidrati simpli care elibereaza rapid o cantitate mare de glucoza in sange, iar o parte din aceasta se transforma in grasime pentru ca nu poate fi absorbita integral in celule. Astfel consumul de paine alba, paste fainoase si alte produse de panificatie pe baza aceluiasi ingredient favorizeaza ingrasarea si de aceea trebuie excluse din dieta pacientilor cu ficat gras non-alcoolic.

• Dulciuri cu zahar adaugat

Zaharul este la randul sau o sursa de carbohidrati simpli care determina o crestere brusca a glicemiei si favorizeaza formarea grasimii care se depune si in ficat. De aceea, dulciurile cu mult zahar nu sunt nici ele recomandate in dieta pentru ficat gras non-alcoolic, putand fi inlocuite cu fructe nu foarte dulci.

• Alimente procesate industrial

Mezelurile, conservele, semipreparatele congelate, produsele tip fast-food contin cantitati mari de sare, coloranti, conservanti si alti aditivi care nu sunt foarte benefici nici pentru un ficat sanatos, cu atat mai putin pentru un ficat gras, care trebuie menajat pana cand cantitatea de grasime din celulele sale revine la un nivel normal.