Fibrilatia atriala este cel mai frecvent tip de aritmie cardiaca (batai neregulate ale inimii) care poate intrerupe circulatia normala a sangelui. Aceasta intrerupere poate cauza formarea unor cheaguri de sange si aparitia unui accident vascular cerebral.
In timpul fibrilatiei atriale, camerele superioare ale inimii (atriile) bat haotic si neregulat - desincronizat cu camerele inferioare (ventriculele) ale inimii. In cazul multor persoane, fibrilatia atriala nu provoaca simptome. In schimb, multi oameni care au fibrilatie atriala se confrunta cu batai rapide si puternice ale inimii (palpitatii), probleme de respiratie sau slabiciune.
Episoadele de fibrilatie atriala pot aparea alternativ sau pot fi persistente. Cu toate ca, de cele mai multe ori, nu pune viata in pericol, fibrilatia atriala este o afectiune grava, ce trebuie tratata pentru a fi prevenit accidentul vascular cerebral.
Persoanele care au fibrilatie atriala se pot trata cu medicamente, metode care pot „reseta” ritmul cardiac si proceduri efectuate cu ajutorul cateterului pentru a bloca semnalele cardiace anormale.
O persoana cu fibrilatie atriala poate avea, de asemenea, o problema de ritm cardiac numita flutter atrial. Desi flutterul atrial este un alt tip de aritmie diferita, tratamentul este destul de similar cu cel pentru fibrilatia atriala.
Ce este fibrilatia atriala?
Fibrilatia atriala este cel mai frecvent tip de aritmie cardiaca la nivel mondial. Potrivit estimarilor, fibrilatia atriala afecteaza pana la 3% din populatia occidentala in varsta de 20 de ani sau mai mult.
Riscul de fibrilatie atriala creste odata cu varsta, insa poate aparea uneori si in randul persoanelor tinere.
Persoanele cu fibrilatie atriala pot avea o frecventa cardiaca mult mai rapida decat in mod normal, caz in care inima nu pompeaza eficient sangele catre organism. Drept urmare, sangele se poate acumula in inima, iar riscul de formare a cheagurilor creste.
Cum afecteaza fibrilatia atriala inima?
Inima omului este formata din patru camere: doua camere superioare numite atrii si doua camere inferioare numite ventricule.
De fiecare data cand bate, inima pompeaza sangele din atrii in ventricule si apoi din ventricule catre corp. Fiecare bataie cardiaca incepe in partea de sus a inimii si calatoreste in jos. Semnalele electrice controleaza ritmul cu care bate inima si coordoneaza fluxul de sange dintre camere.
In caz de fibrilatie atriala, aceste semnale electrice devin distorsionate, determinand atriile sa zvacneasca intr-un ritm neregulat. In timpul batailor cardiace, inima nu pompeaza tot sangele din atrii catre ventricule, iar circulatia sangvina nu urmeaza ritmul normal.
Pentru a stabili cel mai potrivit tratament, medicul trebuie sa puna mai intai diagnosticul de fibrilatie atriala. HartMann Veroval compact tensiometru automat detecteaza si afiseaza aritmia cardiaca, are un display generos pentru citirea facila a rezultatelor afisate si este prevazut cu indicator de pozitionare corecta a mansetei.
Tipuri de fibrilatie atriala
Pana nu demult, fibrilatia atriala era clasificata ca fiind cronica sau acuta. In urma cu cativa ani, insa, specialistii au schimbat clasificarea fibrilatiei atriale astfel:
Fibrilatie atriala paroxistica
Fibrilatia atriala paroxistica produce simptome care apar si dispar. Aritmiile pot dura de la cateva secunde pana la o saptamana. Cu toate acestea, cele mai multe episoade de fibrilatie atriala paroxistica dispar de la sine in termen de 24 de ore.
Fibrilatie atriala persistenta
Fibrilatia atriala persistenta apare, de asemenea, spontan. Simptomele dureaza cel putin sapte zile si pot disparea de la sine sau nu.
Fibrilatie atriala persistenta de lunga durata
Acest tip de fibrilatie atriala dureaza cel putin un an fara intrerupere. De multe ori, are la baza anumite probleme structurale la nivelul inimii. Acest tip de fibrilatie atriala poate fi cel mai dificil de tratat.
Fibrilatie atriala permanenta
Fibrilatia atriala persistenta de lunga durata poate deveni permanenta daca tratamentul nu restabileste ritmul cardiac normal. In aceasta situatie, pacientul poate lua decizia de a inceta orice metoda de tratament. Acest lucru inseamna ca inima va ramane intr-o stare de fibrilatie atriala pentru totdeauna.
Fibrilatie atriala – cauze si factori de risc
Fibrilatia atriala este provocata de modificarea semnalelor electrice ale inimii. Aceasta problema se poate intampla oricui, indiferent de varsta, insa este mai frecventa in randul persoanelor in varsta. De asemenea, exista si alti factori de risc, cum ar fi:
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala pe termen lung poate afecta inima.
Embolia pulmonara
Embolia pulmonara reprezinta practic un cheag de sange format in artera care alimenteaza plamanii cu sange.
Bolile cardiace
Persoanele care sufera de afectiuni cardiace au un risc mai mare de a dezvolta fibrilatie atriala. Printre aceste afectiuni se numara boala cardiaca valvulara, insuficienta cardiaca, boala coronariana si atacul de cord.
Consumul de alcool
Persoanele care consuma cantitati mari de alcool in mod regulat au cel mai mare risc, insa se pare ca si consumul unor cantitati moderate de alcool pot declansa fibrilatie atriala in cazul anumitor persoane. De asemenea, metamfetamina poate provoca fibrilatie atriala.
Mostenirea genetica
Persoanele care au rude care sufera de aceasta problema pot avea un risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune.
Apneea in somn
Apneea in somn, in special cea grava, poate cauza fibrilatie atriala.
Alte afectiuni cronice
Fibrilatia atriala poate fi provocata si de unele afectiuni pe termen lung, cum ar fi cele de tiroida, astmul, diabetul si obezitatea.
Pentru a mentine sanatatea sistemului cardiovascular, Catena recomanda Naturalis CardioVita, un supliment alimentar cu un continut echilibrat de potasiu si magneziu. Potasiul contribuie la mentinerea tensiunii arteriale in limite normale si la functionarea normala a sistemului nervos si a sistemului muscular. Magneziul contribuie la reducerea oboselii si la echilibrul electrolitic.
Fibrilatie atriala – simptomatologie, manifestari
In unele cazuri, fibrilatia nu provoaca niciun simptom. In schimb, cei mai multi oameni cu fibrilatie atriala se pot confrunta cu urmatoarele semne ale afectiunii:
-
batai cardiace rapide (palpitatii)
-
probleme de respiratie
-
slabiciune
-
dureri in piept
-
ameteala
-
oboseala
Diagnosticul de fibrilatie atriala
Un medic poate utiliza unul sau mai multe dintre urmatoarele teste pentru a diagnostica fibrilatia atriala:
-
un examen fizic pentru a va verifica pulsul, tensiunea arteriala si plamanii
-
o electrocardiograma (EKG), un test care inregistreaza impulsurile electrice ale inimii pentru cateva secunde
Daca fibrilatia atriala nu apare in timpul unei EKG, medicul va poate cere sa purtati un monitor EKG portabil sau poate recomanda un alt tip de testare, cum ar fi:
-
monitorizare Holter, un dispozitiv portabil mic pe care il purtati timp de 24 sau 48 de ore si care monitorizeaza inima
-
ecocardiograma, un test non-invaziv, care foloseste unde sonore pentru a diagnostica, gestiona sau observa evolutia bolilor cardiace
-
ecocardiografia transesofagiana, o versiune invaziva a ecocardiografiei care presupune introducerea unei sonde in esofag
-
testul de stres la efort, care monitorizeaza inima in timpul exercitiilor fizice
-
radiografia toracica pentru a vizualiza inima si plamanii
-
analizele de sange pentru a descoperi eventualele afectiuni metabolice sau de tiroida
Fibrilatie atriala – optiuni de tratament
Daca nu aveti simptome, alte probleme cardiace sau daca fibrilatia atriala se opreste de la sine, cel mai probabil nu este necesar tratamentul. In schimb, persoanele care vor avea nevoie de tratament ar putea primi urmatoarele tipuri de medicamente:
-
beta-blocante pentru a reduce ritmul cardiac
-
blocante ale canalelor de sodiu sau potasiu pentru a controla ritmul cardiac
-
anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sange
-
blocante ale canalelor de calciu pentru a relaxa muschii arteriali si pentru a reduce frecventa cardiaca generala
Anticoagulantele orale fara vitamina K sunt cele mai recomandate anticoagulante in caz de fibrilatie atriala. De obicei, scopul administrarii de medicamente pentru a trata fibrilatia atriala este de a normaliza ritmul cardiac si de a asigura o mai buna functionare a inimii in general.
Aceste medicamente pot preveni, de asemenea, formarea cheagurilor de sange in viitor, precum si complicatiile asociate, cum ar fi atacul de cord si accidentul vascular cerebral.
Interventia chirurgicala
Interventia chirurgicala poate fi o optiune recomandata pentru a trata fibrilatia atriala. Exista diferite tipuri de interventii chirurgicale care ajuta inima sa pompeze sangele mai eficient. De asemenea, operatia poate ajuta la prevenirea leziunilor cardiace. Printre interventiile chirurgicale care pot fi utilizate pentru a trata fibrilatia atriala se numara:
-
cardioversia electrica
-
ablatia cardiaca prin cateter
-
ablatia de nod atrioventricular
Fibrilatie atriala – posibile complicatii
Cheagurile de sange reprezinta o complicatie a fibrilatiei atriale. Cheagurile de sange pot cauza accident vascular cerebral. La persoanele cu fibrilatie atriala, bataile neregulate ale inimii pot cauza acumularea sangelui in camerele superioare ale inimii (atrii) si, implicit, formarea cheagurilor. In acest caz exista riscul ca un cheag de sange din atriul stang sa paraseasca zona inimii, sa ajunga la creier si sa provoace un accident vascular cerebral.
Riscul ca o persoana sa sufere un accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei atriale creste pe masura ce inainteaza in varsta. De asemenea, exista si alte afectiuni care pot provoca accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei atriale, cum ar fi:
-
hipertensiunea arteriala
-
insuficienta cardiaca
-
diabetul
-
boala cardiaca valvulara
De obicei, anticoagulantele sunt recomandate pentru a preveni formarea cheagurilor de sange si aparitia accidentelor vasculare cerebrale la persoanele care au fibrilatie atriala.
Referinte:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/symptoms-causes/syc-20350624
https://www.healthline.com/health/living-with-atrial-fibrillation
https://www.healthline.com/health/atrial-fibrillation/types-of-atrial-fibrillation
https://www.medicalnewstoday.com/articles/323621