Electrocardiograma (EKG) – cand trebuie efectuata si ce arata

Elecrocardiograma sau EKG-ul este un test simplu care masoara activitatea electrica a inimii. Fiecare contractie a miocardului (muschiul cardiac) este declansata de un semnal electric care provine de la nodul sinusal (stimulatorul fiziologic al inimii) si este transmis musculaturii inimii. Problemele cardiovasculare modifica deseori activitatea electrica a inimii. De aceea, electrocardiograma este unul dintre primele teste recomandate in evaluarea aparatului cardiovascular. Iata mai multe informatii utile despre aceasta investigatie.

Electrocardiograma – generalitati

Electrocardiograma a fost prima data introdusa pentru diagnosticarea problemelor cardiace in anul 1903. Activitatea electrica a inimii a fost descoperita in anul 1843, de catre Carlo Matteucci, fiziolog italian care a realizat experimente pe inimi de porumbei. In anul 1882, fiziologul Augustus Desire Waller a facut pentru prima data un EKG cu ajutorul clorurii de argint, substanta care conduce curentul electric, cainelui sau Jimmy. In anul 1887, cu ajutorul unui electrometru capilar, acelasi savant a inregistrat pentru prima data fluxurile inmii. Instrumentarul pentru electrocardiograma a fost semnificativ imbunatatit in 1895 de catre medicul olandez Willem Einthoven, care a primit premiul Nobel. Tehnologia introdusa de el se foloseste in buna masura si in prezent.

Cu ajutorul electrocardiogramei pot fi identificate o serie de proprietati ale inimii, anomalii, precum si unele afectiuni cardiace.

Procedura prin care se realizeaza o electrocardiograma este rapida si inofensiva. Medicul sau asistentul medical va atasa 10 electrozi moi de pieptul, de bratele si de picioarele pacientului. Acestia sunt contectati prin cabluri de electrocardiograf, aparatul care interpreteaza impulsurile electrice. In timpul investigatiei, trebuie sa stati linistit, intins pe spate, sa nu vorbiti si sa respirati normal. Aparatul va inregistra activitatea electrica a inimii iar rezultatele vor fi redate grafic pe o hartie. Odata ce testul este gata, electrozii vor fi dezlipiti. Electrocardiograma dureaza in jur de 10 minute.

Pentru mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular, farmacistii Catena recomanda suplimentul alimentar CardioVita de la Naturalis. Datorita continutului echilibrat de potasiu si magneziu, ajuta la mentinerea tensiunii in limite normale, la reducerea oboselii si protejeaza sanatatea sistemului muscular (inclusiv a muschiului cardiac).

Naturalis CardioVita X 30 capsule

Vezi detalii

Cand se recomanda efectuarea unui EKG?

Medicul recomanda efectuarea unei electrocardiograme in cazul in care aveti simptome care sugereaza o problema cardiaca, precum:

• durere in piept;
• probleme de respiratie;
• va simtiti mereu obosit sau slabit;
• resimtiti batai mai rapide sau mai puternice ale inimii fara sa faceti efort;
• aveti senzatia ca bataile inimii sunt neregulate;
• aveti senzatia ca va strange pieptul;
• medicul sesizeaza o posibila problema atunci cand va asculta inima cu stetoscopul.

Masurarea activitatii electrice a inimii poate ajuta medicul sa determine daca cele patru camere ale inimii sunt prea mari sau sunt suprasolicitate. In alte cazuri, un EKG poate lamuri cauza simptomelor si poate indica tratamentul necesar.

In cazul in care in familia dumneavoastra exista un istoric de boli cardiace, medicul va poate recomada sa va faceti o electrocardiograma. Indiferent de varsta, este important sa stiti sa identificati simptomele problemelor cardiace si sa va programati la un consult cardiologic.

Ce indica o electrocardiograma?

Pentru ca EKG-ul masoara numeroase aspecte ale functionarii inimii, rezultatele anormale pot semnala numeroase probleme. Printre acestea amintim:

• Defecte si anomalii ale formei si dimensiunii inimii: un EKG anormal poate semnala o problema a peretilor inmii – ingrosarea sau subtierea acestora. Acest lucru poate arata ca inima depune mai mult efort pentru a pompa sange.
• Dezechilibre electrolitice: electrolitii sunt particule conductoare de electricitate din organism care ajuta la mentinerea ritmului cardiac. Potasiul, calciul si magneziul sunt electroliti, iar daca acestia sunt insuficienti, EKG-ul poate fi anormal.
• Infarct sau ischemie: atunci cand se produce un infarct, fluxul sangvin de la nivelul inimii este afectat si tesutul poate sa inceapa sa piarda oxigen si sa moara. Tesutul respectiv nu va conduce nici electricitate, lucru semnalat de electrocardiograma. Ischemia reprezinta lipsa sau reducerea fluxului sangvin intr-un tesut.
• Anomalii ale pulsului: inima umana bate de 60-100 de ori intr-un minut. Un EKG poate determina daca inima bate prea rapid sau prea incet.
• Anomalii ale ritmului cardiac: inima trebuie sa bata intr-un ritm regulat. Pe EKG se va observa daca exista neregularitati ale ritmului cardiac.
• Efecte adverse medicamentoase: unele medicamente, cum ar fi beta-blocantele, blocantele de canal de sodiu sau blocantele de canal de calciu pot afecta pulsul sau ritmul cardiac.

Tipuri de electrocardiograma  

Un EKG inregistreaza activitatea electrica a inimii numai pe parcursul procedurii. Insa, unele probleme cardiace pot aparea si disparea. In aceste cazuri, este posibil sa aveti nevoie de o monitorizare mai lunga sau mai speciala.

Testul de efort: anumite probleme cardiace apar doar in timpul efortului fizic. Aceasta investigatie presupune efectuarea unui EKG in timp ce faceti efort pe o banda de alergare sau pe o bicicleta stationara.

Monitorizarea Holter: un Holter este un aparat care monitorizeaza activitatea inimii pentru 24-48 de ore sau chiar pana la 2 saptamani daca tineti un jurnal al activitatii fizice pentru a ajuta medicul sa identifice cauza simptomelor. Electrozii atasati pe piept inregistreaza informatii care sunt stocate pe un aparat pe care il veti putea transporta in buzunar, la curea sau pe umar.

Monitorizarea tip eveniment: simptomele care nu apar prea des pot necesita acest tip de monitorizare. Aparatul functioneaza ca un Holter, insa se activeaza atunci cand apar simptomele. De exemplu, cand detecteaza aritmia. Alte aparate de acest tip necesita apasarea unui buton cand resimtiti simptome.

Monitorizarea Loop Recorder: acest tip de monitorizare de lunga durata presupune implantarea unui dispozitiv sub piele. Functioneaza ca o electrocardiograma continua. Se foloseste pentru a detecta anomalii cardiace care cauzeaza lesin sau palpitatii.