Efectele stresului asupra inimii

Sanatatea mintala poate avea un impact pozitiv sau unul negativ asupra sanatatii fizice. Fiecare dintre noi reactioneaza in felul sau atunci cand este pus in fata unor situatii stresante. Nivelul de stres la care sunteti expus si modul in care reactionati pot cauza, in timp, tot felul de probleme de sanatate. In special inima si intregul sistem cardiovascular au de suferit in urma stresului prelungit. Alte sisteme afectate de stresul cronic sunt cel digestiv, cel urinar, dar si pielea.

Raspunsul la stres si mecanismele acestuia

Raspunsul organismului uman la stres este practic o adaptare care pregateste corpul sa faca fata unei provocari sau unei amenintari. Acesta este declansat de creier dupa ce a avut loc perceptia factorului stresor. Fiziologic vorbind, raspunsul la stres are doua componente:

1) Secretia de cortizol. Cand avem de-a face cu un factor stresor, creierul secreta cortizol, supranumit hormonul stresului. Una dintre principalele sale functii este sa creasca nivelul de energie pentru ca organismul sa poata face fata situatiei. Nivelul de energie este marit prin trecerea zaharurilor depozitate la nivelul ficatului in circuitul sanguin, de unde pot fi utilizate ca sursa de energie.

2) Epinefrina si norepinefrina. O alta parte a creierului semnalizeaza cresterea secretiei acestor doi hormoni. Aceasta parte a raspunsului la stres declanseaza reflexul “lupta sau fugi”. Cresterea nivelului acestor hormoni pregateste corpul de confruntarea cu factorul stresor prin:

• accelerarea pulsului si cresterea tensiunii
• accelerarea respiratiei
• reducerea digestiei
• marirea rezervelor de energie

Despre stres si impactul lui asupra sanatatii inimii

Atunci cand stresul devine cronic, apar efecte negative la nivelul intregului organism. Efectele stresului asupra inimii au fost studiate de mult timp, in special pentru ca sistemul cardiovascular este o parte esentiala a raspunsului la stres. Un studiu important, finalizat in anul 2021, ce a inclus peste 100 de mii de persoane fara boli de inima, din 21 de tari, a aratat ca nivelurile ridicate de stres sunt asociate cu:

• boala cardiovasculara
• boala coronariana (afectarea arterelor)
• accident vascular cerebral
• deces

Un alt studiu, desfasurat in anul 2018, a demonstrat ca stresul cronic constituie un factor important in aparitia cardiomiopatiei, o boala cardiaca degenerativa care slabeste miocardul in timp. De asemenea, in anul 2021, Asociatia Americana a Inimii a publicat o declaratie in care facea precizari cu privire la importanta sanatatii psihice pentru inima. Aceasta facea referire la mai multe aspecte:

Stresul perceput. Acesta este reprezentat de nivelul de stres pe care il constientizam. Nivelurile ridicate de stres perceput, indiferent de cauza, maresc riscul de boala coronariana si de deces din cauza bolii coronariene.  

Stresul legat de locul de munca. Stresul prelungit la locul de munca a fost asociat cu un risc cu 40% mai mare de deces din cauza bolilor cardiovasculare.

Izolarea sociala. Izolarea sociala si singuratatea se pare ca cresc drastic riscul de a dezvolta o boala cardiovasculara. Este vorba de un risc cu 50% mai ridicat de a deceda din cauza unui infarct sau unui accident vascular cerebral.

Stresul in timpul copilariei. Evenimentele stresante pentrecute in copilarie au fost puse in legatura cu un nivel mai ridicat de inflamatie care cauzeaza probleme cardiovasculare.

Stresul si cresterea tensiunii arteriale

Tensiunea arteriala crescuta inseamna ca sangele care circula exercita o forta prea mare asupra peretilor arterelor. Stresul cronic este un factor de risc pentru tensiunea arteriala crescuta, care, in timp, va cauza probleme atat inimii, cat si vaselor de sange, care se rigidizeaza. Stresul intens cauzeaza varfuri ale tensiunii arteriale. Cand acesta dispare, tensiunea tinde sa se intoarca la normal. Totusi, aceste cresteri rapide, mai ales in cazul persoanelor care au deja probleme cardiace, pot cauza infarct sau accident vascular.

Stresul si diabetul

Atunci cand cineva sufera de diabet inseamna ca organismul sau nu produce insulina sau nu o utilizeaza corespunzator. Acest lucru determina cresterea nivelului glicemiei (zaharului din sange), ce are, printre altele, potentialul de a face rau vaselor de sange. Insulina este hormonul care ajuta la absorbtia zaharului din sange si la utilizarea lui pentru producerea de energie. Atunci cand nivelul zaharului din sange este prea mare, insulina ajuta la depozitarea energiei pentru mai tarziu (sub forma de grasime).

Hormonii raspunsului la stres actioneaza exact invers fata de insulina. Transmit corpului sa elibereze zaharul depozitat in sange pentru a fi utilizat ca sursa de enrgie. Drept urmare, stresul cronic a fost studiat ca factor in declansarea diabetului. La randul lui, diabetul este unul dintre cele mai serioase cauze ale problemelor cardiovasculare, din cauza impactului puternic pe care il are asupra vaselor de sange periferice.  

Stresul si obiceiurile care dauneaza sanatatii inimii

Stresul contribuie frecvent la adoptarea unor comportamente care au efecte distructive asupra inimii si vaselor de sange. Acestea reprezinta, din punct de vedere psihologic, mecanisme de compensare, prin care persoana stresata incearca sa-si induca placere, in incercarea de a contrabalansa efectele stresului. Printre acestea se numara:

• fumatul
• consumul de alcool
• alimentatia excesiva
• sedentarismul
• dieta nesanatoasa
• nerespectarea medicatiei

Obiceiuri bune si pentru inima, si pentru relaxare

Desi stresul este greu de evitat in totalitate, exista diversi pasi pe care ii puteti face pentru a va proteja sanatatea de efectele negative ale acestuia. Iata cateva metode de a manageria stresul:

Practicati o activitate fizica in mod regulat. Miscarea este sanatoasa pentru sistemul cardiovascular, functionand si ca un veritabil medicament antistres. Recomandarile clasice vizeaza durata de 30 de minute de activitate fizica Intesa pe zi. Pentru relaxare garantata, practicati un sport de echipa sau iesiti in natura pentru a face miscare.

Incercati tehnicile de relaxare. Acestea sunt foarte utile pentru reducerea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac. Exista multe tehnici pe care le puteti incerca, printre care:

• exercitiile de respiratie
• meditatia
• yoga
• tai chi
• masajul
• aromoterapia
• relaxarea musculara progresiva

Dormiti suficient. Somnul suficient si de calitate este vital pentru sanatatea fizica si mintala. Atunci cand suntem obositi si nu reusim sa gandim clar, este mult mai dificil sa facem fata cu calm situatiilor stresante. Dormiti intre 7 si 9 ore pe noapte.

Evitati singuratatea. Suntem fiinte sociale, iar contactul cu ceilalti, fie ca este vorba de prieteni sau de familie, ne poate relaxa ajutandu-ne sa atenuam efectele stresului.