Diverticulita: cauze, factori de risc, simptome si tratament

Boala civilizatiei moderne, diverticulita este provocata de constipatia cronica si de problemele legate de stilul alimentar. Aproximativ 80% dintre cazurile de diverticulita sunt asimptomatice, in timp ce, in aproximativ 20% dintre cazuri simptomele se manifesta, mai ales dupa varsta de 40 de ani.

Diverticulita – informatii generale

Diverticulii sunt saculeti care apar in peretele unei portiuni a tractului digestiv, mai frecvent la nivelul colonului. Diverticuloza defineste prezenta mai multor diverticului, iar diverticulita este inflamatia si infectarea unuia sau mai multor diverticuli. Diverticuloza este frecventa, nu provoaca simptome si nu necesita tratament. Diverticulita usoara este tratata cu antibiotice. Chirurgia este necesara daca apar probleme. O dieta bogata in fibre, exercitii fizice si hidratare corespunzatoare pot ajuta la prevenire. Cel mai grav tip de boala diverticulara este diverticulita. Poate provoca simptome incomode si, in unele cazuri, complicatii grave. Daca nu sunt tratate, aceste complicatii pot provoca probleme de sanatate pe termen lung.

Diverticulita - factori de risc

Exista mai multi factori de risc in cazul diverticulitei:

· varsta peste 40 de ani;

· dieta saraca in fibre;

· obezitatea;

· sedentarisumul;

· anumite medicamente sunt asociate cu un risc crescut de diverticulita, inclusiv steroizi, opioide si antiinflamatoare nesteroidiene;

· factori genetici;

· fumatul.

Pentru un plus de fibre in alimentatie, recomandarea farmacistilor Catena este suplimentul alimentar FibroProtect. Acesta asigura un tranzit intestinal normal si ajuta la procesul de detoxifiere. Contine fibre de Psyllium care confera rapid senzatia de satietate si diminueaza absorbtia grasimilor si a zaharului din alimente.

FibroProtect Naturalis X 20 plicuri

Vezi detalii

Cauzele diverticulitei

Nu se stiu exact cauzele diverticultiei, dar se pare ca varsta, istoricul familial de diverticuloza, dieta si stilul de viata sunt principalii factorii care favorizeaza aparitia diverticulitei.

· Varsta

Pe masura ce imbatranim, peretii intestinului gros devin mai slabi si presiunea scaunelor dure pot provoca formarea de diverticuli. Diverticulita este foarte frecventa la populatiile occidentale si apare la 10% dintre persoanele cu varsta peste 40 de ani si la 50% dintre persoanele cu varsta peste 60 de ani.

· Dieta si stilul de viata

Dieta bogata in fibre joaca un rol important in gestionarea diverticulitei si a sanatatii digestive generale. Dieta redusa in fibre duce la alterarea motilitatii intestinale si constipatie cornica, ce cresc presiunea in tubul digestiv, fortand si accentuand pungile diverticulare prin peretele colonului. Prin modificarea dietei si prin respectarea unor reguli privind stilul de viata: exercitii fizice regulate, renuntarea la fumat si hidratare optima, puteti impiedica progresia bolii, insa nu se vor vindeca diverticulii deja formati.

· Genetica

Este mai probabil sa dezvoltati diverticuli daca aveti o ruda apropiata cu boala diverticulara, mai ales dezvoltata ​​inainte de 50 de ani.

Diverticulita – semne, manifestari si simptomatologie

Diverticulita poate provoca simptome de la usoare la severe. Aceste simptome pot aparea brusc sau se pot dezvolta treptat in cateva zile.

· dureri constante sau severe in abdomen

· greata si varsaturi

· febra si frisoane

· scaune cu sange;

· sangerare rectala;

· flatulenta;

· balonare;

· lipsa poftei de mancare.

Pentru un tranzit intestinal sanatos, dar si pentru un aport echilibrat de fibre, farmacistii Catena recomanda CASEN FIBRA, supliment alimentar cu un continut ridicat de fibre care contribuie la buna functionare a sistemului digestiv. Fibrele din compozitie, oligozaharidele din inulina, au efect probiotic, stimuland dezvoltarea si activitatea bacteriilor benefice din sistemul digestiv.

Casen fibra x 14 plicuri x 10 ml solutie

Vezi detalii

Diagnosticul de diverticulita

Diagnosticul de diverticulita presupune evaluarea atenta a medicului gastroenterolog cu precizarea antecedentelor personale: dieta, medicatia, particularitati ale tranzitului intestinal. Pentru a exclude alte conditii si pentru a verifica semnele de diverticulita, anamneza este completata de o serie de analize si teste:

· Analize de sange si urina, pentru a verifica semnele de infectie.

· Un test de sarcina pentru femeile aflate la varsta fertila, pentru a exclude sarcina ca si cauza a durerii abdominale.

· Un test al enzimei hepatice, pentru a exclude cauzele legate de ficat ale durerilor abdominale.

· Analiza materiilor fecale, pentru a exclude infectia la persoanele care au diaree.

· Colonoscopia, examinarea colonului, atunci cand in materiile fecale exista sange

· Scanare CT, care poate identifica pungile inflamate sau infectate si poate confirma un diagnostic de diverticulita. CT abdominal poate indica, de asemenea, severitatea diverticulitei si poate ghida tratamentul.

Complicatiile diverticulitei

Cei mai multi pacienti raspund la tratamentul medicamentos. Pana la 30% dintre persoanele cu diverticuloza dezvolta diverticulita. Intre 5% si 15% vor dezvolta sangerari rectale. Majoritatea persoanelor care au diverticulita se vindeca acasa cu antibiotice si o dieta lichida.

Complicatia severa a diverticulitei apare la aproximativ urmatoarele procente de persoane: perforarea colonului (1% pana la 2% dintre pacienti), obstructie (rara), fistula (14%) sau abces (30%). Cazurile severe, in functie de tipul de complicatie, pot impune interventii chirurgicale. Problemele de sanatate care pot aparea din diverticulita includ: sangerare rectala, abcese si fistule, obstructii si stricturi, perforare, ducand la peritonita.

Tratament pentru diverticulita

Tratamentul pentru diverticulita depinde de severitatea afectiunii.

Diverticulita necomplicata poate fi tratata acasa cu antibiotice si o dieta pe baza de lichide pana ce se vindeca intestinul. Odata ce simptomele se imbunatatesc, puteti reveni incet la alimentele moi, apoi la o dieta normala, care ar trebui sa fie una care sa includa multe alimente bogate in fibre.

Daca dezvoltati un caz complicat de diverticulita care nu poate fi tratat doar prin dieta si medicamente, medicul va poate recomanda interventia chirurgicala:

Abcese: daca lichidul dintr-un abces (o colectie de bacterii si celule albe din sange) nu este drenat cu succes cu un ac sau cateter, este necesara o interventie chirurgicala. In operatie, abcesul este curatat si partea afectata a colonului este indepartata.

Perforare / peritonita: o ruptura (perforare) in colon permite scurgerea puroiului sau scaunului in cavitatea abdominala, rezultand peritonita. Aceasta este o infectie care pune viata in pericol si necesita o interventie chirurgicala de urgenta, pentru a curata cavitatea si a indeparta partea deteriorata a colonului.

Blocaje sau stricturi: infectiile anterioare ale colonului pot provoca cicatrici, ceea ce poate duce la un blocaj partial sau complet sau stricturi (ingustarea sectiunilor colonului). Un blocaj complet necesita o interventie chirurgicala (blocajul partial nu).

Fistule: o fistula este un pasaj sau tunel anormal care se formeaza si se conecteaza cu un alt organ. Un abces care se erodeaza in tesutul inconjurator creeaza aceste cai de trecere. O fistula din colon se poate conecta la piele, vezica urinara, vagin, uter sau o alta parte a colonului. Majoritatea fistulelor nu se inchid singure, asa ca este necesara o interventie chirurgicala.

Sangerare rectala continua (numita si sangerare diverticulara): sangerarea diverticulara apare atunci cand un vas mic de sange in apropierea diverticulului se sparge. Sangerarile usoare se opresc de obicei singure, dar aproximativ 20% din cazuri necesita tratament. Poate fi necesara interventia chirurgicala daca alte incercari de oprire a sangerarii esueaza, cum ar fi decuparea, perfuzia de medicament sau cauterizarea arterei sangerante. Daca sangerarea este grea si rapida, este necesara o interventie chirurgicala de urgenta.

Dieta recomandata in diverticulita

Pentru a preveni bolile diverticulare si a reduce complicatiile acesteia, este important sa aveti un tranzit intestinal normal si sa evitati constipatia si tensionarea abdominala.

1. Consumati mai multe fibre: fibra atrage mai multa apa in scaun, facandu-l mai voluminos, mai moale si mai usor de deplasat prin colon.

Alimentele bogate in fibre includ:

· Alimente din cereale integrale, precum paine, paste, biscuiti, orz, orez brun si fulgi de ovaz.

· Legume, cum ar fi broccoli, varza, spanac, morcovi, sparanghel, dovlecei si fasole.

· Fructe bogate in fibre: avocado, pere, mere, zmeura, prune, portocale, banane, nuci, gutui.

· Orez brun.

· Produse din tarate, fabricate din orez, porumb, grau, ovaz, secara de orz si mei.

· Mazare uscata si fasole.

Pe langa prevenirea constipatiei, consumul unei diete bogate in fibre ajuta la scaderea tensiunii arteriale, reduce colesterolul din sange, imbunatateste glicemia si reduce riscul de a dezvolta anumite tulburari intestinale, cum ar fi cancerul colorectal.

2. Beti multa apa: consumul de mai multe fibre absoarbe mai multa apa, deci va trebui sa mariti cantitatea de apa pe care o beti pentru a mentine scaunul moale si in miscare.

3. Faceti miscare: miscarea fizica ajuta alimentele sa treaca prin sistemul intestinal.

4. Mentineti-va la o greutate normala;

5. Renuntati la fumat.

Daca aveti diverticulita sau aveti intrebari cu privire la riscul de a o dezvolta, discutati cu medicul. Preventia este cel mai bun tratament!