Distensie abdominala: cauze, simptome si modalitati de gestionare a disconfortului

Practic, prin „distensie abdominala” si „balonare” se intelege acelasi simptom pe care un numar extrem de mare de persoane il acuza (aproximativ 30% din populatia generala adulta), si anume senzatia de disconfort abdominal ca urmare a maririi in volum a abdomenului. Persoanele care se confrunta cu distensie abdominala deseori descriu aceasta senzatie drept burta umflata, tare, dureroasa, mentinuta pentru o perioada relativ lunga. La persoane diagnosticate cu asa-zisul sindrom de colon iritabil sau cu alte afectiuni gastrointestinale, balonarea si distensia sunt simptome universale. Conform datelor, femeile sunt mult mai predispuse la aceste simptome.

Pe de alta parte, este important de retinut ca, la nivel clinic, simptomul de distensie abdominala si cel de balonare se manifesta relativ diferit. Daca balonarea poate fi descrisa prin senzatia de presiune abdominala si plenitudine, distensia abdominala descrie situatia in care circumferinta abdominala prezinta o crestere masurabila. Frecvent, balonarea duce la distensia abdomenului, insa nu este singura cauza a cresterii circumferintei abdominale. Prin urmare, atat distensia, cat si balonarea, sunt manifestari ale unor tulburari organice care trebuie diagnosticate si, in esenta, tratate separat. In continuare, vom vorbi despre cauzele, simptomele si gestionarea distensiei.

Distensie abdominala – cauze si factori de risc

Exista mai multe cauze care pot duce la distensie abdominala, deseori in asociere cu balonarea. Cu toate acestea, mecanismele fiziopatologice prin care se ajunge la distensie abdominala sunt incomplet intelese. Totusi, au fost vehiculate mai multe teorii, printre care si cele de mai jos.

• Cresterea continutului intraluminal: lumenul intestinal cuprinde gaz, aer, apa si materialele fecale. Prin aerofagie (inghitirea aerului) creste cantitatea de aer si gaze, iar supraproductia gazoasa (de catre bacteriile colonice si intestinale) potenteaza continutul gazos. Astfel, prin dezvoltarea excesiva a bacteriilor intestinale, absorbtia deficitara a gazelor intestinale si dieta bogata in glucide fermentabile, care se digera deficitar, se ajunge la distensie abdominala si balonare.
• Hipersensibilitatea viscerala: simptomele de balonare si distensie abdominala s-ar crede ca au la baza si o componenta psihica semnificativa. S-a observat ca la persoanele cu sindrom de colon iritabil, chiar si un continut intestinal normal sau usor crescut poate duce la semne de balonare si distensie abdominala, ca urmare a „perceptiei constiente” a afectiunii pe care o au acesti pacienti (axa creier – intestin, care asigura comunicarea creierului central cu sistemul nervos de la nivel intestinal, joaca un rol important in generarea simptomelor).
• Disinergia abdomino-frenica: la persoanele cu balonare si distensie abdominala functionala s-a observat ca exista o activitate musculara anormala, cu relaxarea peretelui anterior abdominal si contractia diafragmei, ceea ce duce la redistribuirea gazelor abdominale si, in cele din urma, proeminenta peretelui anterior si distensie abdominala vizibila. La persoane sanatoase, raspunsul fiziologic la cresterea gazelor abdominale este opus.
• Constipatia si obstructia fluxului intestinal: simptomele de balonare si distensie abdominala pot fi asociate constipatiei, care duce la obstructia functionala a intestinului. Scaunele care sunt retinute la nivelul rectului afecteaza evacuarea gazelor si incetinesc tranzitul intestinal. S-a observat ca persoanele cu distensie abdominala si balonare au un tranzit colonic redus.
• Cresterea in greutate: mai ales cea rapida, duce de cele mai multe ori la simptome de balonare si distensia patologica a abdomenului.
• Disbioza (alterarea microflorei intestinale): alterarea compozitiei florei intestinale duce deseori la cresterea productiei de gaze (in urma fermentarii) sau uneori chiar la o scadere a absorbtiei gazelor intestinale. Alterarea microflorei afecteaza sistemul imunitar intestinal, putandu-se ajunge la inflamatie, disfunctii senzoriale si motorii intestinale, astfel la balonare si distensie abdominala. Mai mult decat atat, aceste simptome par a fi frecvente mai ales la persoanele a caror flora intestinala este bogata in anumite specii bacteriene, si aceasta constatare sustine importanta microflorei intestinale in sanatatea gastrointestinala.
• Conditii psihologice: desi legatura dintre balonare, distensie abdominala si diferitele conditii de natura psihologica nu este complet inteleasa, s-a sugerat ca stresul (anxietatea, depresia, emotiile puternice) poate contribui la aparitia acestor simptome. Acest lucru sustine, inca o data, ca multe patologii gastrointestinale au si o componenta emotionala importanta.

In practica medicala, simptomul de distensie abdominala se asociaza de cele mai multe ori unor conditii specifice, descrise sub forma „celor 5 F”, si anume:

• flatus (gaze);
• fat (sarcina, cu distensie abdominala fiziologica);
• fecale (constipatie si obstructie intestinala);
• fluid (retentie de lichide din diferite cauze medicale sau fiziologice);
• fat (grasime; cresterea rapida in greutate duce la distensie abdominala fiziologica).

Cu toate acestea, simptomul de distensie abdominala poate insoti si alte afectiuni, cum ar fi urmatoarele:

• aerofagia (inghitirea aerului);
• anorexia si bulimia;
• gastropareza;
• obstructia gastrica (partiala sau completa);
• balonarea si distensia abdominala functionala;
• factorii dietetici: intoleranta la lactoza, la fructoza, fructan, consumul de sorbitol si glucide fermentabile, aportul crescut de glucide, sensibilitatea la gluten;
• malabsorbtia (insuficienta pancreatica, boala celiaca);
• constipatia cronica;
• sindromul colonului iritabil;
• tulburarile microflorei colonice si intestinale;
• proliferarea excesiva a bacteriilor din intestinul subtire;
• motilitatea anormala a intestinului subtire (sclerodermie, anumite medicamente);
• diverticuloza;
• tranzitul colonic anormal;
• afectarea musculaturii pelvine (disfunctie motorie anorectala);
• afectiunile metabolice (hipotiroidism, diabet);
• infectiile bacteriene (gastroenterita acuta), parazitare (giardioza, infectia cu Giardia lamblia).

In foarte rare cazuri, simptomul de distensie abdominala se asociaza malignitatii. Aceasta poate avea origina gastrica, intestinala sau ovariana. Ascita, de asemenea, poate duce la simptome de aceasta natura, dar nu in mod obisnuit. Cresterea in dimensiuni a unui organ abdominal ar putea duce, de asemenea, la distensie abdominala (splenomegalia, hepatomegalia). In schimb, cand nu se identifica eventualele cauze functionale (enumerate in lista de mai sus), trebuie avute in vedere cauzele care, desi mai rar, duc la distensie abdominala sustinuta: ascita (hipertensiune portala, carcinomatoza peritoneala), obstructie mecanica sau prezenta unei mase abdominale.

Distensie abdominala – simptome si manifestari clinice

Persoanele cu distensie abdominala pot observa cresterea evidenta a circumferintei abdominale si, in mod uzual, in asociere cu alte simptome, cum ar fi:

• senzatie de plenitudine postprandiala si scaderea apetitului;
• abdomen dureros, sensibil la atingere, care pare umflat;
• flatulenta;
• constipatie;
• senzatie de greata;
• eructatii excesive.

Semnalele de alarma care pot indica o afectiune mai grava sunt scaderea marcanta in greutate, sangerarea rectala, anemia. Distensia abdomenului este de cele mai mult ori generalizata, observandu-se o crestere generala a circumferintei abdominale. In unele cazuri, unele persoane pot acuza abdomen superior umflat, de exemplu, putand indica chiar hepatomegalia.

Distensie abdominala – tratament si modalitati de gestionare

In caz de distensie abdominala, tratamentul trebuie individualizat in functie de cauza care duce la aparitia acestui simptom.

Tratament simptomatic:

• antispastice (simeticona, de exemplu);
• ulei de menta;
• carbune activ;
• Iberogast.

Modificari dietetice:

• rolul terapeutic al dietei nu trebuie trecut cu vederea cand vine vorba de gestionarea starilor de balonare si distensie abdominala;
• principalul pas este identificarea alimentelor a caror consum duce la aparitia simptomelor si eliminarea lor;
• initial, se recomanda restrictia consumului de lactoza si a altor carbohidrati fermentabili, asa-zisei diete FODMAP (evitarea oligozaharidelor fermentabile, monozaharidelor si dizaharidelor, insa si a poliolilor fermentabili);
• administrarea de probiotice, mai ales Lactobacillus sporogenes, Bacillus coagulans, specii de Bifidobacterium;
• excluderea completa a glutenului din alimentatie (in boala celiaca).

Tratament medicamentos:

• antibioticele pot modula microbiomul intestinal, reducand numarul bacteriilor care produc gaze ce duc la distensie abdominala (rifamixin, de exemplu);
• probioticele, cum ar fi ca Lactobacillus acidophilus si Bifidobacterium lactis, ajuta la o mai buna gestionare a simptomelor de balonare si distensie;
• antispastice;
• agenti prokinetici, in caz de gastropareza, dispepsie functionala;
• medicamente pentru constipatia cronica (lubiprostona, linaclotida).

Biofeedbackul

Balonarea si distensia postprandiale pot rezulta din contractia anormala a difragmei si relaxarea simultana a peretelui abdominal anterior, ceea ce are drept rezultat redistribuirea gazelor de la nivel abdominal. Terapia prin biofeedback s-a dovedit eficienta in a gestiona comportamentele de acest gen.

Modularea axei creier – intestin:

• antidepresive (antidepresive triciclice, inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, precum si cei ai recaptarii noradrenalinei);
• terapie cognitiv-comportamentala;
• terapie prin hipnoza (hipnoterapia).

Alternativele medicale traditionale si complementare, cum ar fi folosirea uleiului de menta sau a ceaiurilor pentru balonare, sunt eficiente in a ameliora simptomele de balonare si de distensie abdominala. Cu toate acestea, in cazul in care este vorba despre o patologie subiacenta extinsa, este necesar ca tratamentul sa aiba in vedere in primul rand afectiunea de baza. Persoanele care se confrunta cu astfel de simptome ar trebui sa cunoasca faptul ca astfel de afectiuni tind sa se exacerbeze mai ales pe fond emotional. Astfel, gestionarea optima a stresului este o parte foarte importanta a tratamentului medical.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6824367/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3816178/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3264926/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4991532/

https://iffgd.org/gi-disorders/symptoms-causes/bloating-and-distension/