Despre bruxism – cauze, diagnostic si tratament

Bruxismul este o tulburare caracterizata prin scrasnirea dintilor in mod repetat si involuntar, in special in timpul somnului. Bruxismul poate fi cauzat de o varietate de factori, cum ar fi stresul, anxietatea, furia, frustrarea, alinierea incorecta a dintilor (malocluzie), efectele secundare ale unor medicamente si chiar unele boli precum boala Parkinson sau tulburarile de somn, cum ar fi apneea obstructiva de somn.

Bruxismul este adesea diagnosticat in timpul unui examen stomatologic de rutina, unde se observa uzura anormala a dintilor. Bruxismul cronic poate duce la deteriorarea dintilor, fracturarea dintilor, dureri de maxilar, dureri de cap, dureri de urechi si alte complicatii dentare si ale articulatiei temporomandibulare (ATM).

Tratamentul bruxismului poate implica utilizarea unor dispozitive de protectie dentara (ocluze sau gutiere), reducerea stresului si anxietatii prin terapie sau tehnici de relaxare, corectarea aliniamentului incorect al dintilor si tratamentul problemelor de somn asociate.

Bruxism – cauze si factori de risc

Bruxismul poate fi declansat de mai multi factori, iar anumite conditii sau comportamente pot creste riscul de dezvoltare a acestei tulburari. Iata cateva cauze si factori de risc asociate cu bruxismul:

• stresul si anxietatea: stresul si anxietatea sunt printre cele mai comune cauze ale bruxismului. Persoanele care se confrunta cu stres cronic sau cu tulburari de anxietate sunt mai susceptibile sa prezinte acest comportament involuntar.
• probleme de aliniament dentar (malocluzie): cand dintii nu sunt aliniati corect, acest lucru poate duce la o presiune inegala pe dinti si pe articulatiile temporomandibulare, ceea ce poate favoriza aparitia bruxismului.

Pasta de dinti cu Aloe vera si etracte de plante si este o pasta de dinti naturala cu continut ridicat de fluor, pentru o protectie completa a cavitatii bucale.

Foramen Herbal Aloe pasta dinti X 75ml

Vezi detalii

• pbiceiuri de viata si consum de substante: consumul excesiv de cofeina (din cafea, ceai, bauturi energizante) sau alcool poate creste riscul de bruxism. De asemenea, fumatul poate fi un factor de risc.
• medicatie si substante: unele medicamente, cum ar fi antidepresivele si stimulantele, pot creste sansele de a dezvolta bruxism.
• factori genetici: exista unele dovezi ca exista o predispozitie genetica pentru bruxism. Daca un membru al familiei tale sufera de aceasta tulburare, este posibil sa ai un risc mai mare de a o dezvolta si tu.
• boli si afectiuni asociate: anumite boli si tulburari, cum ar fi boala Parkinson, tulburarile de somn (cum ar fi apneea obstructiva de somn) sau tulburarile de sanatate mentala, pot creste riscul de bruxism.
• factori de mediu: anumite profesii sau activitati care implica tensiunea sau stresul asupra maxilarelor, cum ar fi mestecatul de guma excesiv sau strangerea dintilor in timpul exercitiilor fizice intense, pot contribui la aparitia bruxismului.

Bruxism: simptome si manifestari

Bruxismul poate sa fie asimptomatic in unele cazuri si poate fi descoperit in timpul unui control stomatologic de rutina. Cu toate acestea, atunci cand exista simptome, acestea pot varia de la usoare la severe si pot afecta atat dintii, cat si structurile adiacente, cum ar fi maxilarele si muschii faciali.

Iata cateva dintre simptomele si manifestarile comune ale bruxismului:

• scrasnirea sau frictiunea dintilor: este cel mai evident si cel mai frecvent simptom al bruxismului. Acesta poate fi observat de partenerul de viata al persoanei care sufera de bruxism sau poate fi identificat in timpul unui examen stomatologic.
• durere faciala: bruxismul poate provoca durere in zona maxilarului, a obrajilor si a urechilor. Aceasta durere poate fi constanta sau poate aparea intermitent.
• dureri de cap: persoanele care sufera de bruxism pot prezenta dureri de cap, care pot fi localizate in zona temporomandibulara sau pot iradia catre alte zone ale capului si gatului.
• durere la nivelul maxilarelor si a dintilor: bruxismul cronic poate duce la sensibilitate sau durere la nivelul dintilor si a maxilarelor. Aceasta poate fi cauzata de uzura excesiva a smaltului dentar sau de presiunea excesiva exercitata asupra dintilor si a articulatiilor temporomandibulare.
• uzura si fracturarea dintilor: bruxismul poate duce la uzura anormala a dintilor, precum si la fracturarea acestora. Dintii pot deveni ascutiti sau pot dezvolta margini regulate in mod anormal.

Cutie special creata pentru pastrarea si dezinfectarea protezei sau a aparatului dentar.

Foramen Box cutie proteza dentara

Vezi detalii

• durere la nivelul gatului si a umerilor: tensiunea musculara cauzata de bruxism poate extinde durerea la nivelul gatului si a umerilor.
• disfunctia articulatiei temporomandibulare (ATM): bruxismul poate agrava problemele cu ATM-ul, cum ar fi durerea la deschiderea gurii, zgomotele articulare si blocarea articulatiei.
• obiceiuri de mestecat excesiv sau de muscat obiecte: persoanele care sufera de bruxism pot avea tendinta de a mesteca excesiv guma sau de a musca obiecte, ceea ce poate agrava simptomele.

Diagnosticul de bruxism

Diagnosticul de bruxism poate fi stabilit de un medic stomatolog sau de un medic specialist in boli oro-maxilo-faciale. Diagnosticul poate implica mai multe etape.

• Anamneza si examen fizic: medicul va discuta cu dumneavoastra despre simptomele pe care le-ati experimentat si despre istoricul medical detaliat. Este posibil sa va intrebe despre obiceiurile de somn, nivelul de stres, istoricul de sanatate mintala si alte afectiuni medicale. Apoi, medicul va efectua un examen fizic, concentrandu-se pe cavitatea orala, dinti, muschii faciali si articulatia temporomandibulara (ATM).
• Examinarea dintilor: medicul va verifica dintii pentru semne de uzura anormala, fracturi sau alte probleme care ar putea fi asociate cu bruxismul.
• Evaluarea simptomelor asociate: daca prezentati simptome precum dureri faciale, dureri de cap sau tensiune musculara, medicul poate evalua si aceste aspecte.
• Examinarea articulatiei temporomandibulare (ATM): medicul poate examina articulatia temporomandibulara, pentru a verifica functia si mobilitatea acesteia si pentru a detecta posibilele semne de disfunctie.
• Monitorizarea activitatii bruxismului: uneori, medicul poate recomanda monitorizarea activitatii musculare a maxilarelor in timpul somnului. Aceasta poate fi realizata prin intermediul unui dispozitiv special, cum ar fi o gutiera de diagnosticare sau un dispozitiv de monitorizare a somnului.
• Excluderea altor cauze: medicul poate exclude alte afectiuni care pot provoca simptome similare cu bruxismul, cum ar fi problemele dentare, inflamatia articulatiei temporomandibulare sau tulburarile de somn.

Bruxism – optiuni de tratament

Tratamentul pentru bruxism depinde de severitatea simptomelor si de cauzele subiacente.

• Gutiere de protectie dentara (gutiere pentru bruxism)

Aceste dispozitive sunt realizate din plastic moale si sunt purtate in timpul somnului pentru a proteja dintii impotriva scrasnitului si a frictiunii. Gutierele pentru bruxism pot ajuta la reducerea uzurii dintilor si a disconfortului asociat si pot imbunatati calitatea somnului.

• Managementul stresului si relaxarea musculara

Tehnici de gestionare a stresului precum meditatia, respiratia profunda, yoga sau terapia cognitiv-comportamentala pot ajuta la reducerea anxietatii si a stresului, ceea ce poate reduce frecventa bruxismului. De asemenea, exercitiile de relaxare musculara pot ajuta la reducerea tensiunii musculare asociate cu bruxismul.

• Corectarea aliniamentului dentar

Daca bruxismul este cauzat de o malocluzie sau de o alta problema de aliniament dentar, poate fi necesara corectarea acesteia cu ajutorul unui ortodont sau a altui specialist in sanatatea orala.

• Medicatie

In unele cazuri, medicul poate prescrie medicamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor de bruxism, cum ar fi relaxantele musculare sau anxioliticele. Cu toate acestea, utilizarea de medicamente este adesea considerata o optiune temporara si nu abordeaza cauza subiacenta a bruxismului.

• Terapie fizica

Terapia fizica poate fi utila pentru a reduce durerea musculara si a imbunatati mobilitatea articulatiei temporomandibulare. Aceasta poate include exercitii de intindere si fortificare, tehnici de masaj si alte modalitati de terapie manuala.

• Biofeedback

Tehnici de biofeedback pot fi utilizate pentru a ajuta persoanele sa devina constiente de obiceiul lor de a-si scrasni dintii si sa invete sa-si controleze contractiile musculare asociate cu bruxismul.

• Interventii stomatologice

In unele cazuri, medicul stomatolog poate recomanda interventii chirurgicale sau proceduri stomatologice pentru a corecta problemele dentare sau pentru a reduce presiunea exercitata asupra dintilor sau articulatiei temporomandibulare.

Complicatiile bruxismului

Bruxismul cronic poate avea unele consecinte neplacute si complicatii asociate, atat pentru sanatatea orala, cat si pentru bunastarea generala a unei persoane.

Scrasnitul si frecarea dintilor de sus de cei de jos pot duce la uzura excesiva a smaltului dentar, ceea ce poate provoca sensibilitate dentara, expunerea pulpei si chiar fracturi dentare. In plus, ca urmare a acestor actiuni, bruxismul poate cauza tensiune si durere in muschii faciali si in zona maxilarului, inclusiv dureri de cap, dureri de urechi si disconfort facial generalizat.

Bruxismul cronic poate agrava problemele cu articulatia temporomandibulara, inclusiv dislocarea, inflamatia si durerea la nivelul articulatiei.

Bruxismul poate afecta calitatea somnului, atat pentru persoana care sufera de aceasta tulburare, cat si pentru partenerul de viata, din cauza zgomotelor asociate cu scrasnitul dintilor.

Bruxismul poate fi asociat cu niveluri ridicate de stres si anxietate, ceea ce poate contribui la aparitia sau exacerbarea problemelor de sanatate psihica, precum depresia sau tulburarile de somn.

In unele cazuri, bruxismul intens poate duce la reflux gastroesofagian (acid reflux), deoarece tensiunea excesiva in muschii stomacului poate forta acidul gastric sa urce in esofag.

Bruxismul cronic poate afecta negativ relatiile interpersonale, calitatea vietii si performanta la locul de munca sau la scoala, din cauza oboselii, durerii si a altor simptome asociate.

Este important sa consultati un medic stomatolog sau un medic specialist pentru un diagnostic si un plan de tratament adecvat daca aveti simptome de bruxism. Tratamentul prompt si adecvat poate ajuta la gestionarea simptomelor si la prevenirea complicatiilor ulterioare.