Chiuretaj uterin: informatii medicale, beneficii si riscuri

In cazul unui avort, al unei biopsii sau al unui avort spontan, este uneori necesar sa se efectueze un chiuretaj endometrial, mai cunoscut sub numele de chiuretaj uterin. Cum functioneaza aceasta? Care sunt consecintele unui chiuretaj uterin?

In domeniul medical, chiuretajul se refera la procedura chirurgicala care consta in indepartarea totala sau partiala a unui organ dintr-o cavitate naturala (cu ajutorul unui instrument in forma de lingura, denumit de obicei "chiureta"). Termenul este utilizat in general pentru a se referi la uter. Un chiuretaj uterin implica indepartarea tesutului care captuseste cavitatea interna a uterului, sau endometrul.

Ce este si cand se practica un chiuretaj uterin?

Chiuretaj uterin se numteste procedura ginecologica invaziva utilizata pentru a curata sau a evacua continutul uterului. Se efectueaza prin razuirea sau aspirarea stratului intern al uterului (endometrul) cu ajutorul unui instrument special numit chiureta. Aceasta interventie se practica in diverse situatii, fiecare avand scopul de a remedia sau gestiona o problema ginecologica specifica. Mai jos sunt detaliate situatiile in care se practica chiuretaj uterin si rolul sau in rezolvarea fiecarei probleme:

1. Avort incomplet

Dupa un avort spontan, fragmente ale tesutului fetal sau placentar pot ramane in uter, provocand complicatii cum ar fi sangerari excesive sau infectii. In cazul unui avort incomplet, este indicat un chiuretaj uterin pentru a indeparta aceste resturi, prevenind astfel riscurile de infectie si hemoragie. Procedura ajuta la asigurarea ca uterul este complet curatat, astfel incat corpul sa poata reveni la normal fara riscul de complicatii ulterioare.

2. Sangerari uterine anormale

Femeile care sufera de sangerari uterine neregulate sau excesive, nelegate de menstruatie, pot necesita chiuretaj uterin pentru diagnostic sau terapeutic. Acesta poate fi utilizat atat pentru a identifica cauza exacta a sangerarii (prin prelevarea de tesut pentru analiza histopatologica), cat si pentru a reduce sau opri sangerarea prin indepartarea excesului de tesut endometrial. Sangerarile anormale pot fi cauzate de dezechilibre hormonale, polipi uterini, hiperplazia endometrului sau fibrom uterin.

3. Polipi endometriali

Polipii endometriali sunt cresteri benigne care apar pe mucoasa uterului si pot cauza sangerari anormale, durere sau infertilitate. Una dintre metodele prin care acesti polipi pot fi indepartati este un chiuretaj uterin. Procedura este atat diagnostica (pentru a confirma prezenta polipilor), cat si terapeutica (pentru a elimina complet polipii si a preveni recurentele). Indepartarea polipilor poate ameliora simptomele si poate restabili functia normala a uterului.

4. Hiperplazia endometriala

Hiperplazia endometriala este o afectiune caracterizata prin ingrosarea excesiva a mucoasei uterine, de obicei cauzata de dezechilibre hormonale (niveluri crescute de estrogen in absenta progesteronului). Aceasta afectiune poate creste riscul de cancer endometrial. Un chiuretaj uterin poate fi folosit pentru a indeparta excesul de tesut si pentru a obtine mostre care sa fie examinate la microscop, ajutand astfel la diagnosticarea precisa si la reducerea riscului de progresie spre cancer.

5. Fibrom uterin submucos

Fibroamele sunt tumori benigne care se formeaza in stratul muscular al uterului. Fibroamele submucoase, care cresc inspre interiorul cavitatii uterine, pot provoca sangerari anormale si dureri. Se poate efectua un chiuretaj uterin pentru a indeparta aceste fibroame sau pentru a evalua gravitatea problemei. In multe cazuri, practicarea unui chiuretaj uterin ajuta la reducerea sangerarilor si la eliminarea disconfortului cauzat de fibroame.

6. Avort terapeutic sau electiv (in cazuri de sarcina nedorita sau anomalie fetala)

In unele cazuri, sarcina poate fi intrerupta in mod voluntar (avort electiv) sau din motive medicale (avort terapeutic). In aceste cazuri, una dintre metodele utilizate pentru evacuarea continutului uterin este chiuretaj uterin. Procedura este considerata eficienta si sigura, in special in sarcinile din primul trimestru. Operatia de chiuretaj uterin asigura o indepartare completa a produsului de conceptie, prevenind astfel complicatiile asociate cu o intrerupere incompleta.

7. Complicatii postnatale (hemoragii sau resturi placentare)

Dupa nastere, in cazuri rare, fragmente de placenta pot ramane atasate la peretele uterin, cauzand hemoragii severe si riscuri de infectie. In aceste cazuri se practica un chiuretaj uterin pentru a indeparta aceste fragmente si pentru a preveni complicatii grave, cum ar fi sepsisul sau hemoragia postpartum. Procedura de chiuretaj uterin ajuta uterul sa se contracte corect si sa revina la dimensiunea sa normala.

8. Cancer endometrial sau cervical

In cazurile de cancer endometrial sau cervical, chiuretajul poate fi utilizat ca parte a procesului de diagnostic, prin colectarea de mostre de tesut pentru biopsie. De asemenea, in cazurile incipiente, un chiuretaj uterin poate ajuta la indepartarea tesutului afectat de cancer. Totusi, pentru stadii mai avansate ale bolii, aceasta procedura este adesea doar o etapa preliminara in cadrul unor interventii chirurgicale mai complexe.

9. Infectii uterine (endometrita)

In cazurile severe de endometrita (infectie a endometrului), care nu raspund la tratamentele medicamentoase, poate fi necesar un chiuretaj uterin pentru a indeparta tesutul inflamat sau infectat. Procedura ajuta la eliminarea sursei de infectie si la prevenirea raspandirii acesteia la alte structuri din cavitatea pelvina.

Chiuretajul uterin este, asadar, o procedura versatila si eficienta in gestionarea unei game variate de afectiuni ginecologice, avand atat scopuri diagnostice, cat si terapeutice. Fiecare situatie specifica dicteaza modul in care este efectuata procedura, dar scopul general este de a asigura sanatatea uterului si de a preveni complicatiile.

Riscuri si complicatii dupa un chiuretaj uterin

Desi chiuretajul uterin este o procedura frecvent realizata si, in general, considerata sigura, el nu este lipsit de riscuri si posibile complicatii. Aceste riscuri sunt relativ rare, dar trebuie cunoscute si intelese inainte de a lua o decizie informata cu privire la efectuarea interventiei. Riscurile asociate cu un chiuretaj uterin includ urmatoarele:

Infectii

Una dintre cele mai comune complicatii dupa un chiuretaj uterin este infectia uterina sau a tractului genital. Infectiile pot aparea din cauza bacteriilor care patrund in uter in timpul procedurii sau dupa aceasta. Simptomele pot include febra, dureri pelvine, secretii vaginale neobisnuite si, uneori, sangerari anormale. Infectiile sunt de obicei tratabile cu antibiotice, dar in cazuri severe, pot necesita spitalizare.

Perforatia uterului

O alta complicatie posibila in timpul unui chiuretaj uterin este perforatia uterului, care apare atunci cand chiureta sau alt instrument chirurgical strapunge peretele uterin. Aceasta poate provoca sangerari interne si, in cazuri grave, poate afecta alte organe din apropiere, cum ar fi vezica urinara sau intestinele. In cazurile de perforatie, poate fi necesara o interventie chirurgicala suplimentara pentru a repara daunele. Desi perforatiile uterine sunt rare, riscul este mai mare in cazul femeilor care au avut mai multe sarcini sau care au suferit interventii chirurgicale uterine anterioare.

Leziuni cervicale

In timpul procedurii de chiuretaj uterin, colul uterin poate suferi leziuni, in special atunci cand este necesara dilatarea acestuia pentru a introduce instrumentele. Aceste leziuni pot duce la sangerari, iar in unele cazuri, poate fi nevoie de suturi pentru a repara colul uterin. In cazuri extreme, leziunile cervicale pot afecta capacitatea femeii de a mentine sarcini viitoare.

Sangerari excesive

Sangerarile excesive, cunoscute si sub numele de hemoragie, pot aparea in timpul sau dupa un chiuretaj uterin. In general, dupa chiuretaj, sangerarile vaginale sunt usoare si dureaza cateva zile, dar sangerarea masiva poate aparea ca urmare a unei complicatii, cum ar fi perforatia uterului sau afectarea vaselor de sange. In cazuri rare, sangerarea severa poate necesita transfuzii de sange.

Formarea de aderente uterine (sindromul Asherman)

Sindromul Asherman reprezinta o afectiune rara, dar grava, in care se formeaza tesut cicatricial in interiorul uterului sau in cavitatea uterina, ca urmare a unui chiuretaj uterin. Aceste aderente pot duce la modificari ale ciclului menstrual, infertilitate sau pierderi de sarcina. Riscul de formare a sindromului Asherman este mai mare daca se efectueaza in mod repetat chiuretaj uterin sau dupa o sarcina pierduta, un avort sau o infectie uterina preexistenta.

Reactii adverse la anestezie

Chiuretajul este adesea efectuat sub anestezie generala sau locala, iar unele persoane pot prezenta reactii adverse la medicamentele utilizate pentru anestezie. Aceste reactii pot include dificultati de respiratie, scaderea tensiunii arteriale, greata sau varsaturi. Riscul reactiilor adverse depinde de starea generala de sanatate a pacientei si de tipul de anestezie utilizat.

Procedura incompleta

Uneori, chiuretajul nu reuseste sa indeparteze complet tesutul sau resturile care au cauzat problema initiala, ceea ce poate necesita repetarea procedurii de chiuretaj uterin sau o alta interventie chirurgicala. Acest lucru este mai frecvent in cazurile de avort incomplet sau in situatiile in care exista aderente sau fibrom uterin.

Complicatii legate de fertilitate

In cazurile in care procedura de chiuretaj uterin cauzeaza leziuni uterine sau formarea de aderente (sindromul Asherman), acesta poate afecta fertilitatea, facand mai dificila conceperea sau mentinerea unei sarcini viitoare. Desi riscul este scazut, femeile care intentioneaza sa aiba copii in viitor ar trebui sa discute acest aspect cu medicul inainte de un chiuretaj uterin.

Riscuri emotionale

Desi nu este o complicatie fizica, trebuie mentionat ca un chiuretaj uterin poate avea un impact emotional semnificativ asupra femeilor, in special in cazurile de avort terapeutic sau spontan. Starile de tristete, anxietate sau chiar depresie pot aparea dupa procedura. Este important ca femeile care trec prin astfel de experiente sa aiba acces la sprijin emotional adecvat.

Riscuri asociate cu conditii medicale preexistente

Femeile care au anumite afectiuni medicale, cum ar fi boli cardiace, diabet sau tulburari de coagulare a sangelui, pot avea un risc mai mare de complicatii legate de un chiuretaj uterin. In astfel de cazuri, medicul va evalua cu atentie riscurile si va lua masuri suplimentare pentru a minimiza orice complicatii.

Desi riscurile sunt relativ rare, este esential ca femeile sa fie pe deplin informate despre posibilele complicatii inainte de a decide asupra unui chiuretaj uterin. Discutarea acestor riscuri cu un medic si o evaluare completa a starii de sanatate poate ajuta la reducerea riscurilor si la asigurarea unei recuperari cat mai rapide si sigure dupa procedura de chiuretaj uterin.

https://www.doctissimo.fr/sante/avortement/curetage-gynecologique-definition-deroulement-consequences

https://sante.journaldesfemmes.fr/fiches-sexo-gyneco/2794243-curetage-uterus-indications-duree-risques-douleur-consequences/

https://www.parents.fr/grossesse/sante/fausses-couches/curetage-et-grossesse-apres-un-curetage-ce-quil-faut-savoir-665626

https://santecheznous.com/procedure/getprocedure/curetage-de-luterus