Chist hepatic (chist la ficat) – cauze, simptome, tratament si riscuri asociate

Prezenta unui chist hepatic este relativ comuna in sens de diagnostic, avand la baza o etiologie deosebit de extinsa. Un chist la ficat se defineste drept o leziune anormala, plina cu lichid, care se dezvolta in tesutul hepatic (de obicei in interiorul celulelor hepatice) sau in epiteliul celulelor biliare si in tesutul mezenchimal al ficatului. In unele cazuri, un chist la ficat poate fi si urmarea unei metastaze cu origine in organele hepatice. Mai poate proveni si din surse infectioase sau, cu incidenta mai mica, din surse neinfectioase. De cele mai multe ori, un chist la ficat nu provoaca simptome, mai ales cand este benign. Deseori, chisturile sunt diagnosticate intamplator.

In cazuri relativ rare, un chist hepatic poate creste suficient de mult pentru a provoca simptome, in special cantonate la nivel gastrointestinal. O problema o ridica si faptul ca, in anumite cazuri, chisturile pot sa se suprainfecteze, sa sangereze si, ajunse indeajuns de mari, au potentialul de a provoca compresia mecanica a cailor biliare, cu complicatii secundare. Multe dintre chisturile diagnosticate au un curs benign si sunt chisturi simple, fara potential malign (desi niciodata nu ar trebui exclus un posibil diagnostic neoplazic). In cele ce urmeaza, vom oferi informatii mai amanuntite privitoare la cauzele care duc la aparitia chistului hepatic, simptome si tratament.

Chist la ficat – cauze si factori de risc

Nu se cunosc intocmai cauzele care duc la aparitia unui chist la ficat. Cu toate acestea, chisturile pot fi clasificate in infectioase si neinfectioase, iar etiologia poate fi urmatoarea:

Chisturi infectioase

• Parazitare: chist hidatic hepatic (infectia cu Echinococcus granulosus) sau abcesul amibian hepatic (infectia cu  Entamoeba histolytica).
• Neparazitare: abces piogen (determinat de infectii microbiene) si microabces fungic (cauzat de infectii cu diferite specii de fungi).

Chisturi neinfectioase

Benigne:

• chistul hepatic simplu (deseori, congenital, deci prezent inca de la nastere);
• boala polichistica hepatica;
• hemartoamele cailor biliare;
• boala Caroli;
• hemangiomul cavernos (profund).

Premaligne:

• chistadenomul biliar;
• neoplasmul papilar intraductal al cailor biliare;
• hemartoamele cailor biliare.

Maligne:

• chistadenocarcinomul biliar;
• metastazele hepatice;
• sarcomul nediferentiat.

Traumatice:

• bilomul hepatic;
• seromul hepatic;
• hematomul hepatic.

Cea mai comuna forma diagnosticata de chist la ficat (chist hepatic) este chistul simplu. Chiar daca nu se cunosc in totalitate cauzele care duc la aparitia unor astfel de formatiuni, majoritatea dintre ele se considera a fi congenitale si apar, de obicei, din caile biliare hiperplazice, care nu sunt conectate la sistemul biliar. Hemartoamele biliare deriva din caile biliare embrionare. Daca vorbim despre boala Caroli, se observa o ectazie cavernoasa a cailor biliare. Chisturile prezinta un risc de aproximativ 7% de a evolua spre colangiocarcinom. In boala polichistica hepatica se crede ca ar fi vorba despre dilatarea conductelor biliare, cu formare ulterioara a chisturilor.

Aparitia unui chist hidatic hepatic (hidatoza) este urmarea infectiei cu parazitul Echinococcus granulosus, care patrunde in organism prin ingestia alimentelor contaminate cu ouale de tenie. Acestea ajung la nivelul ficatului si, ca urmare a retelei capilare de la acest nivel, aproximativ 60-70% se stabilesc aici. Ulterior, ca reactie a organismului, zona infectata va fi inconjurata de o formatiune care ia forma unui chist la ficat. In unele cazuri, un astfel de chist hidatic va creste deosebit de mult, atingand chiar dimensiunile unui cap de copil. Pot trece zeci de ani pana cand un astfel de chist hepatic devine simptomatic. Daca acesta se rupe, simptomele pot sa apara rapid.

Chist hepatic (chist la ficat) – simptome si manifestari clinice

In mod obisnuit, prezenta unui chist la ficat nu va provoca niciun fel de simptom. Cand apar totusi simptomele, acestea tind sa fie foarte nespecifice, de fapt chiar usor de trecut cu vederea. Acesta este si motivul pentru care, de cele mai multe ori, un chist la ficat va fi detectat intamplator, ca urmare a unor investigatii realizate din cu totul alte considerente medicale. Prezenta unui chist la ficat poate duce la aparitia urmatoarelor simptome:

• dureri abdominale surde, localizate in cadranul superior drept;
• satietate precoce;
• greata si varsaturi;
• dificultati de respiratie, in special la efort;
• balonare.

Rar, un chist la ficat ajunge suficient de mare pentru a produce o masa abdominala palpabila si, in astfel de cazuri, se asociaza cu un risc crescut de morbiditate si mortalitate. Obstructia cailor biliare poate aparea cand un chist hepatic creste foarte mult. Se poate ajunge la icter, cu manifestari precum ingalbenirea pielii si sclerei (albul ochilor), prurit intens. In cazurile in care un chist hepatic se rupe, ceea ce se poate intampla cu usurinta prin leziuni directe contondente la nivelul ficatului, ar putea aparea peritonita bacteriana sau febra, leucocitoza (numarul crescut de leucocite), dureri abdominale. Torsiunea acuta a unui chist duce la abdomenul acut.

In boala hepatica polichistica, cand nu este prezent doar un chist hepatic, ci mai multe, persoana se poate prezenta cu hepatomegalie, iar in unele cazuri boala poate progresa la fibroza hepatica, hipertensiune portala si insuficienta hepatica. Rareori, chisturile hepatice vor afecta structurile vasculare de la acest nivel, ducand la hipertensiune portala si sangerare gastrointestinala (varice esofagiene). Prezenta unui chist la ficat poate afecta si venele portale hepatice, iar in astfel de cazuri pot aparea simptome similare sindromului Budd-Chiari. Totusi, aceste cazuri sunt foarte rare. In general, prezenta unui chist la ficat este benigna si nu provoaca simptome evidente.

Chist la ficat – alternative de tratament

In cazul in care se certifica prezenta unui chist la ficat, tratamentul se individualizeaza in functie de natura chistului, dupa cum urmeaza:

Chisturile hepatice simple

• Nu necesita interventie, ci monitorizare regulata (ecografie la 3-12 luni si, daca se considera ca respectivele chisturi sunt stabile, nu este necesara monitorizarea in continuare).
• S-a observat ca un chist hepatic simplu se rezolva spontan chiar in perioada de monitorizare si, asadar, nu este necesara interventia.
• Daca un chist la ficat devine simptomatic sau creste in dimensiune in timpul monitorizarii, ar trebui ridicata suspiciunea de neoplazie, caz in care se recomanda aspirarea cu ac cu/fara injectare de agenti sclerozanti, drenaj sau diferite grade de rezectie chirurgicala hepatica.
• Abordarea laparoscopica reprezinta principala modalitate de a indeparta un chist la ficat.
• S-a observat ca rata de recurenta a unui chist la ficat variaza intre 4 si 41% dupa laparoscopie, dar scade semnificativ daca se foloseste si un agent sclerozant.

Boala hepatica polichistica

• Terapie medicamentoasa: antagonisti ai receptorilor somatostatinei, inhibitori mTOR, insa si antagonisti ai receptorilor de estrogen,  antagonisti ai receptorului vasopresina-2.
• Terapie chirurgicala: aspiratia percutanata a chisturilor si scleroterapie, fenestrare cu abord laparoscopic, rezectia hepatica segmentara si, in unele cazuri, transplantul de ficat.

Chisturile neoplazice

• Cistadenomul biliar este considerat o leziune premaligna, care s-a observat ca progresiv va creste in dimensiuni, in lipsa interventiei chirurgicale.
• Rezectia chirurgicala completa este managementul de electie.
• Postoperator, se recomanda monitorizarea regulata a nivelului de CA 19-9.

Daca un chist la ficat se asociaza altor cauze, atunci tratamentul se individualizeaza in functie de patologia subiacenta. Insa, in linii mari, este aproximativ acelasi.

Chist hepatic (chist la ficat) – complicatii si riscuri asociate

Chisturile mari sunt mult mai susceptibile sa provoace simptome si, de asemenea, complicatii. Acestea se pot prezenta sub forma de hemoragii, ruptura, ca urmare a unui eveniment traumatic, infectie secundara, compresia arborelui biliar, transformare maligna (in caz de chistadenom) si soc anafilactic (in cazul unui chist hidatic hepatic). La persoanele cu boala hepatica polichistica se poate ajunge la insuficienta hepatica, dar este o complicatie destul de rara. Dupa cum deja a fost mentionat, cele mai multe dintre chisturi sunt simple, nu provoaca simptome si, pe de alta parte, nici nu ridica riscuri de complicatii, multe fiind diagnosticate pur intamplator.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526052/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6431089/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK567739/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9287528/

https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/B978-0-323-40232-3.00121-7