Chist arahnoidian – cauze, diagnostic si tratament

Un chist arahnoidian este un saculet plin cu lichid cefalorahidian. In practica medicala, un astfel de chist poate fi diagnosticat fie la nivelul maduvei spinarii, fie la nivel intracranian. Totusi, se cunoaste faptul ca cele localizate la nivelul maduvei spinarii sunt mult mai rare, pe cand masele intracraniene sunt mult mai frecvente. Structurile sistemului nervos central (creierul si maduva spinarii) sunt acoperite de meninge, reprezentat de trei foite: dura mater (stratul extern), stratul intermediar numit arahnoida si pia mater (stratul intern). Intre arahnoida si pia mater se gaseste lichid cefalorahidian, o substanta nutritiva cu rol de protectie a structurilor sistemului nervos.

Este important de stiut ca un chist arahnoidian nu este o tumora, deci prezenta sa nu se traduce prin oncogeneza. Uneori, chisturile pot fi prezente inca de la nastere, dar pot fi dobandite si pe parcursul vietii, in urma mai multor procese patologice. De cele mai multe ori, o astfel de masa nici nu provoaca simptome, fiind inofensiva. In schimb, daca se localizeaza intr-un punct critic sau are dimensiuni semnificative, poate deveni simptomatica si necesita tratament. Din cauza ca poate duce la compresia structurilor inconjuratoare, poate fi necesara interventia chirurgicala de extirpare. In 1831, Richard Brighet a descris primul caz de chist arahnoidian intracranian. 

Chist arahnoidian – informatii generale

Un chist arahnoidian este frecvent diagnosticat prin metode de imagistica. Majoritatea chisturilor se localizeaza la nivelul fosei craniene anterioare sau au localizare retrocerebeloasa. Chisturile apar sub forma de saculeti plini de lichid si chiar si un chist arahnoidian de dimensiuni mari ar putea fi asimptomatic. Majoritatea simptomelor sunt asociate cu efectul de compresie, odata ce chistul creste in dimensiuni, si poate provoca simptome neurologice deranjante. Un chist este o formatiune benigna care poate aparea odata cu inaintarea in varsta, insa cel mai frecvent este diagnosticat inca din copilarie. Exista 2 tipuri de chisturi, si anume:

• chisturi arahnoidiene primare: prezente la nastere si congenitale (apar in timpul dezvoltarii embrionare);
• chisturi arahnoidiene secundare: apar mai tarziu, ca urmare a anumitor patologii, leziuni.

Chistul arahnoid prezinta o membrana foarte subtire. Histologic, s-a descoperit ca peretele are o componenta variabila, dar este reprezentat in principal de membrana arahnoida. In interiorul unui chist arahnoidian poate fi identificat tesut fibros si captuseala epiteliala simpla, cu cili sau microvilozitati din abundenta.

Chist arahnoidian – cauze si factori de risc

Etiologia unui chist arahnoidian este incerta, dar se crede ca acesta se formeaza predominant in urma procesului anormal de diviziune celulara a celulelor care formeaza arahnoida de-a lungul embriogenezei. In cazul in care histopatologia indica prezenta infiltratului celular inflamator si exces de colagen sau coloratie cu hemosiderina, atunci poate fi ridicata suspiciunea de etiologie inflamatorie sau traumatica. Unele sindroame sunt asociate cu aparitia unui chist arahnoidian:

• sindromul Aicardi;
• mucopolizaharidozele (I, II, III, IV, VI, VII);
• sindromul acrocalosal;
• sindromul Marfan;
• sindromul Chudley-McMullough;
• agenezia de corp calos;
• arahnoidita (inflamatia arahnoidei).

Majoritatea cazurilor sunt sporadice, iar specialistii sunt de parere ca un chist arahnoidian poate aparea in urma scindarii sau lezarii membranei arahnoide, ceea ce permite scurgerea lichidului cefalorahidian si inglobarea acestuia intr-un saculet. Factorii de risc care predispun o persoana la aparitia unui chist arahnoidian secundar sunt:

• leziunile puternice la nivelul capului sau maduvei spinarii;
• infectiile severe;
• interventiile chirurgicale asupra creierului sau maduvei spinarii.

De asemenea, se observa o incidenta mai crescuta in randul persoanelor de masculin, cu un sex ratio de 2:1. Poate aparea in egala masura indiferent de varsta desi, ca urmare a faptului ca este o afectiune care se poate dezvolta in timpul embriogenezei, in general se diagnosticheaza la copii.

Farmacistii Catena recomanda VenoSuport de la Naturalis, un supliment alimentar recomandat pentru mentinerea sanatatii sistemului circulator, prin sustinerea unei bune functionari a vaselor de sange.

Naturalis VenoSuport Naturalis X 30 comprimate

Vezi detalii

Chist arahnoidian – simptome si manifestari

Dupa cum s-a mentionat, prezenta unui chist arahnoidian poate fi asimptomatica chiar si atunci cand acesta are dimensiuni mari. De fapt, de multe ori chisturile sunt diagnosticate accidental, in urma unor investigatii care vizeaza un alt scop. In cazuri relativ rare, un chist arahnoidian ar putea provoca simptome ca urmare a doua mecanisme: efect secundar presiunii exercitate, dar si ca urmare a rupturii chistului si eliminarii continutului. Conform datelor, un chist arahnoidian se prezinta sub diferite forme simptomatologice, fiind observate la pacienti care se prezinta cu:

• dureri de cap;
• convulsii;
• cresterea presiunii intracraniene;
• hidrocefalie;
• suspiciune de accident vascular cerebral;
• hemipareza;
• greata si varsaturi;
• ameteli, vertij;
• disfunctii ale nervilor cranieni (paralizia nervului III, X);
• tinitus;
• intarziere sau regresie in dezvoltare;
• tulburari de comportament;
• tulburari de vedere.

Sunt rare cazurile in care prezenta unui chist arahnoidian duce la simptome neurologice majore, cum ar fi hidrocefalia, ataxia sau afectarea nervilor cranieni. Simptomele depind in mare parte de localizarea chistului, iar daca un chist arahnoidian se localizeaza la nivelul coloanei, ar putea duce la simptome precum: dureri de spate si picioare, slabiciune musculara, spasme si scolioza in timp, furnicaturi la nivelul mainilor si picioarelor, incontinenta urinara sau fecala. Totusi, dupa cum s-a mentionat, cazurile in care un chist arahnoidian provoaca simptome sunt relativ rare si depind in mare parte de dimensiunea si topologia acestuia.

Diagnosticul de chist arahnoidian

Investigatia prin tomografie computerizata (CT) este adesea suficienta pentru a stabili prezenta unui chist arahnoidian, atunci cand se suspecteaza prezenta acestuia si localizarea specifica. Pe de alta parte, cand sunt necesare informatii suplimentare (locatia anatomica, dimensiunea chistului sau structurile implicate), investigatia prin rezonanta magnetica nucleara ofera rezultate mult mai fidele. De cele mai multe ori, prezenta chistului este certificata involuntar: persoana solicita investigatie imagistica dintr-un cu totul alt motiv, iar rezultatele obtinute indica si prezenta unui chist arahnoidian. Pentru diagnosticul de certitudine, poate fi urmat si protocolul de scintigrafie.

Recomandarea farmacistilor Catena este Neuroalfa, ce are o compozitie complexa care contribuie la protectia celulelor impotriva stresului oxidativ si sustine sistemul nervos periferic si functiile cerebrale.

Neuroalfa, 20 capsule moi, Benesio

Vezi detalii

Chist arahnoidian – metode de tratament

In cele mai multe cazuri, un chist arahnoidian nu necesita tratament. Daca se stabileste ca exista riscul de simptome si evolutie nefavorabila, abordarea chirurgicala este de prima linie. Aceasta este dictata de localizarea chistului si de nivelul de implicare a structurilor neurologice din jur. Metodele de abordare chirurgicala a tratamentului pentru chist arahnoidian implica:

• craniotomia: crearea unei deschideri la nivelul craniului, cu perforarea ulterioara a peretilor chistului si scurgerea continutului acestuia;
• fenestrarea chirurgicala sau endoscopica: deschiderea cavitatii unui chist arahnodian, acolo unde este cel mai aproape de sistemul ventricular;
• suntarea (rar): crearea unui sunt chisto-peritoneal care permite scurgerea continutului dintr-un chist arahnoidian intr-o alta parte, de unde poate fi eliminat mai usor.

Abordul chirurgical pentru tratamentul unui chist arahnoidian este aproape intotdeauna curativ. Totusi, pot exista si situatii in care se raporteaza recidive, fiind din nou necesara interventia. In cele mai multe cazuri, un chist arahnoidian nu provoaca simptome si nu necesita tratament.

Chist arahnoidian – complicatii si riscuri asociate

In mod obisnuit, nu exista complicatii sau riscuri asociate prezentei unui chist arahnoidian. Dar daca acestea exista, depind in mare parte de localizare, dimensiune si structurile din jur. Atunci cand un chist arahnoidian se rupe, poate provoca higroame subdurale sau hematoame subdurale care necesita tratament imediat. Alte complicatii, insa destul de rare si doar in cazurile violente, pot include:

• pierderea vederii sau afectarea acesteia intr-un anumit grad;
• hidrocefalie sau macrocefalie (cu complicatii implicite);
• ataxie (incapacitatea de coordonare a activitatii musculare voluntare);
• paralizia nervilor cranieni;
• disfunctie trohleara;
• spasm hemifacial;
• hipoacuzie neuronala senzoriala;
• paralizie faciala;
• sindroame neurologice: depresie, intarziere in dezvoltare, dificultati de echilibru, mers, de concentrare si comunicare, probleme endocrine.

Pacientul ar trebui informat ca marea majoritate a chisturilor sunt sporadice, relativ normale si nu necesita tratament. Doar in situatii rare, cand prezenta chistului provoaca simptome majore, ar trebui avuta in vedere necesitatea tratamentului chirurgical.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563272/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5991924/

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/arachnoid-cysts

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/6023-arachnoid-cysts

https://www.neurosurgery.columbia.edu/patient-care/conditions/arachnoid-cysts

https://www.choc.org/neuroscience/arachnoid-brain-cysts/

https://www.webmd.com/brain/what-are-arachnoid-cysts