Celulita orbitala: ce este si ce complicatii poate provoca

Celulita orbitala constituie o infectie oculara cu potential sever, care implica muschiul si tesutul adipos, situate in interiorul orbitei. Nu implica globul ocular in sine si, desi patologia poate aparea la orice varsta, este mult mai frecvent diagnosticata la copii. Este o infectie preponderent bacteriana, dar are si potentialul de a fi polimicrobiana, incluzand specii bacteriene aerobe si anerobe, specii de fungi sau chiar micobacterii. Diagnosticul este in primul rand unul clinic, pus pe seama constatarilor la examenul fizic, in sinergie cu simptome evidente de celulita orbitala: oftalmoplegie in combinatie cu dureri acute la miscarea ochilor si proptoza.

Ce este celulita orbitala?

Celulita orbitala descrie implicarea infectioasa a tesuturilor posterioare septului orbital, printre care cel adipos si muschiul din interiorul orbitei. O alta patologie similara este, pe de alta parte, celulita preseptala, dar care descrie infectiile tesuturilor localizate anterior de septul orbital. In practica clinica, este foarte important sa se faca aceasta distinctie, deoarece celulita orbitala, un diagnostic relativ mai rar, este asociata cu risc crescut de complicatii severe si sechele care pot pune in pericol viata unei persoane, si anume risc de neuropatie optica, encefalomeningita si tromboza sinusului cavernos, sepsis si formarea unui abces intracranian, motiv pentru care initierea prompta a terapiei este esentiala.

Farmacistii Catena recomanda picaturi oftalmice Assista Intensive pentru ochi uscati, deshidratati, iritati si obositi.

Picaturi de ochi Assista Oftapic Intensive X 10 ml

Vezi detalii

Celulita orbitala poate aparea la toate grupele de varsta, dar are o incidenta mult mai mare in randul copiilor. Conform datelor, intervalul mediu de varsta al copiilor internati cu celulita orbitala se situeaza in jurul varstei de 7-12 ani. Factorul predispozant principal pentru celulita orbitala la copii este, in primul rand, incidenta crescuta a infectiilor respiratorii superioare si sinusurilor paranazale, in special a celor etmoidale. Infectiile bacteriene orbitale au debut acut si pot progresa foarte rapid. Infectiile dentare preexistente, procedurile dentare, implanturile orbitale sau prezenta unor corpi straini cresc riscul infectiei.

Exista 5 etape ale progresiei afectiunii, care se prezinta astfel:

1. Stadiul I: celulita orbitala preseptala cu inflamatie si edem initiat anterior de septul orbital;
2. Stadiul II: celulita orbitala cu extinderea inflamatiei si edem dincolo de septul orbital;
3. Stadiul III: abces subperiostal (sub periostul laminei papiracee);
4. Stadiul IV: abces orbital (la nivelul compartimentului intraconal al orbitei);
5. Stadiul V: tromboza sinusala cavernoasa, secundara extinderii infectiei de-a lungul venelor oftalmice superioare.

Celulita orbitala – factori de risc si cauze

In esenta, celulita orbitala reprezinta o complicatie rara a rinosinuzitei bacteriene, fiind de fapt o infectie secundara asociata infectiei primare a sinusurilor, mai ales a celor etmoidale. Datele de natura epidemiologica sustin ca in aproximativ 86-98% dintre cazurile de celulita orbitala, pare sa coexiste, simultan, si rinosinuzita. Pansinuzita si sinuzita etmoidala sunt principalele forme de rinosinuzita care au potentialul de a conduce, secundar, la celulita orbitala. Speciile care cauzeaza cel mai frecvent celulita orbitala sunt Staphylococcus aureus si Streptococcus. Cazuri rare sunt cauzate de Aeromonas hydrophila, Pseudomonas aeruginosa si Eikenella corrodens.

Alte posibile cauze pentru celulita orbitala pot fi:

• infectiile fungice: specii din genul Mucorales (mucormicoza), Aspergillus, in special in cazul unei persoane imunocompromise (la pacientii cu cetoacidoza diabetica, acidoza renala, neutropenie sau infectie cu HIV), micobacterii (Mycobacterium tuberculosis);
• infectiile dintilor, urechii medii sau fetei;
• dacriocistita;
• secundar chirurgiei oftalmice (chirurgia strabismului, blefaroplastia, keratotomia radiala si chirurgia retinei);
• secundar anesteziei peribulbare;
• traumatismul orbital cu fractura sau prezenta unui corp strain;
• prezenta unui mucocel infectat, care se erodeaza la nivelul orbitei;
• starea imunodepresiva (infectie cu HIV, patologii imunosupresoare sau tratament cu steroizi).

Totusi, cea mai frecventa cauza pentru celulita orbitala o reprezinta sinuzita, mai ales cea etmoidita, pana la 3% dintre persoanele cu sinuzita dezvoltand, secundar, si aceasta complicatie. Patologia apare ca urmare a diseminarii agentului infectios de la nivelul sinusurilor etmoidale, situate in apropierea orbitei, la nivelul orbitei.

Celulita orbitala – manifestari clinice

Cei mai relevanti indicatori clinici ai celulitei orbitale sunt durerea (care apare odata cu miscarea ochilor), proptoza (exoftalmia, protruzia globilor oculari), oftalmoplegia cu diplopie (vedere in dublu). Chemoza (edem la nivelul conjunctivei) este frecventa in caz de celulita orbitala, putand fi totusi observata si in cazuri severe de celulita preseptala. Edemul difuz al pleoapelor, cu sau fara eritem, este adesea intalnit. Persoanele cu celulita orbitala manifesta si febra, cu o scadere marcanta a acuitatii vizuale si perceperea distorsionata a culorilor. Pierderea totala a vederii s-a raportat in 11% din cazurile de celulita orbitala, cu infectie severa si risc crescut de complicatii.

Diagnosticul de celulita orbitala

Protocolul de diagnostic in caz de celulita orbitala ar trebui sa inceapa intotdeauna cu examenul fizic al persoanei, in vederea certificarii constatarilor clinice si complicatiilor asociate. Trebuie evaluate miscarile extraoculare, acuitatea vizuala si eventuala proptoza. In cazurile in care se suspecteaza rinosinuzita extinsa, se recomanda si evaluarea unui otolaringolog.

- Investigatii de laborator

• Culturi pentru bacterii, ciuperci si micobacterii, inainte de administrarea antibioticelor.

- Investigatii imagistice

• Investigatie prin CT sau RMN, pentru a se urmari progresia infectiei. De obicei, acestea se folosesc in special cand se suspecteaza complicatii ale celulitei orbitale. Ghidurile actuale recomanda ca orice pacient cu suspiciune de celulita orbitala, care se prezinta cu simptome asociate, sa faca o investigatie o tomografie computerizata orbitala.
• Constatarile clinice obisnuite sunt inflamatia muschilor extraoculari si deplasarea anterioara a globilor oculari (protruzia).

Complicatiile in cazul celulitei orbitale, cum ar fi abcesele subperiostale si orbitale, apar drept colectii cu densitate redusa la scanarea CT.

Celulita orbitala – tipuri de tratament

Tratamentul celulitei orbitale necomplicate este reprezentat de antibiotice, administrate pentru a aborda cei mai comuni agenti patogeni, deoarece rezultatele de cultura bacteriana sunt dificil de obtinut in absenta interventiei chirurgicale. In forme necomplicate, se recomanda ca terapia cu antibiotice sa fie continuata pana cand toate simptomele asociate s-au ameliorat. De obicei, durata tratamentului se intinde pe 2-3 saptamani, iar in caz de etmoidita severa, cu distructie la nivelul osului, se recomanda o perioada mai lunga de tratament, de cel putin 4 saptamani. Dupa caz, pot fi administrate antifungice, in caz de infectie cu Mucormycosis sau specii de Aspergillus.

Abordarea chirurgicala este aproape intotdeauna indicata in cazurile in care are loc diseminarea intracraniana a infectiei, cu aparitia simptomelor neurologice. Se recomanda si in cazul in care terapia cu antibiotice nu este eficienta, acuitatea vizuala se inrautateste, apar modificari la nivel de pupila sau semne ale unui abces. Chirurgia este indicata si in vederea obtinerii probei pentru cultura de laborator, la pacientii cu suspiciune de infectie fungica sau micobacteriana a orbitelor. Interventia poate fi abordata extern (prin orbita) si prin chirurgie transcarunculara endoscopica, in functie de starea generala a pacientului.

Celulita orbitala – complicatii si riscuri asociate

In general, persoanele afectate raspund rapid si complet la terapia adecvata cu antibiotice. Insa pot exista si complicatii grave si sechele asociate, cum ar fi tromboza sinusului cavernos, riscul de extensie intracraniana a infectiei, pierderea vederii si sechele permanente:

• neuropatie optica compresiva;
• cheratopatie de expunere;
• cheratita neurotrofica;
• ocluzia arterei retiniene centrale;
• dezlipire exudativa de retina;
• meningita;
• osteomielita;
• abces cerebral;
• sepsis;
• hemiplegie;
• abces subperiostal si orbital.

Decesul, in cazuri severe si necorespunzator tratate, este cel mai mare risc asociat patologiei.

Sfaturi pentru preventie

Intrucat rinosinuzita reprezinta principalul factor de risc al celulitei orbitale, se recomanda in primul rand limitarea expunerii la infectii respiratorii, tratarea afectiunilor dentare existente si, de asemenea, gestionarea eficienta a alergiilor. Astfel, se reduce riscul de sinuzita si, asadar, si riscul de a dezvolta secundar aceasta infectie.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3729811/

https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/j.survophthal.2017.12.001

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/orbital-cellulitis

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10491050/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507901/